Drum Nou, septembrie 1955 (Anul 12, nr. 3331-3356)

1955-09-01 / nr. 3331

VMM BIBLIOTECA CENTRALA | SIBIU { PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! AI COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL­­ SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Anul XII, Nr. 3331 Joi 1 septembrie 1955 4 pag. 29 bani Spor la muncă în noul an şcolar! Azi, ca la fiecare an,­­se vor des­chide primitoare porţile şcolilor şi in­­stitutelor, iar elevii şi studenţii vor începe un nou an de muncă. In ceasurile dimineţii străzile vor fi animate din n nou de râsul zglobiu al miilor de şcolari. Bucuria revederii profesorilor şi a colegilor, a claselor şi laboratoarelor fii va însufleţi iarăşi. Cei care au împlinit 7­­ani, conduşi de părinţi­i sau de fraţii lor mai mari, vor păşi sfioşi pe noul drum al învăţătu­rii. Pe toţi fii vor aştepta clasele cu­rate şi bine amenajate, învăţătorii şi profesorii zânitori, dornici să le îm­părtăşească din lumina cărţilor. Dacă prin nerăbdarea tinerească de a începe munca, dacă prin bucuria re­vederii fiecare început de an seamănă unul cu altul, ele se deosebesc totuşi prin aceea că de fiecare dată tinerilor noştri li se pregătesc lucruri noi, con­diţii de­­studii tot mai bune. Sfaturile populare din regiunea noastră s-au îngrijit din timp pentru a pregăti cit mai bine noul an şcolar. In această direcţie exemple bune printre alte sfa­turi populare pot fi date cele din i­aţa şi Homorod, raionul Rupea, Biertan, raionul Mediaş, Cristian, raionul Stalin şi altele, care au privit cu toată atenţia şi seriozitatea efectuarea lu­crărilor de curăţenie, reamenajare etc., a şcolilor în vederea noului an de­­în­­văţămînt. In anul acesta, elevii şi studenţii vor intra în şcolii noi, în laboratoare, că­mine şi internate noi. An de an nu­mărul tineretului studios creşte simţi­tor. Aşa bunăoară numărul tinerilor care vor învăţa în anul acesta la cursul elementar şi mediu se va ridi­ca pe întreaga ţară la aproximativ 2.000.000, iar cel­­ai studenţilor la a­­proape 80.000. Cele 2.300 de cantine şi internate, cele 235.000 de burse vor asigura tinerilor condiţii de învăţătură la care în trecut, sub regimurile bur­­ghezo-moşiereşti nici nu puteau visa. Numai în regiunea noastră de pildă, în anul şcolar 1355-1956 vor învăţa în clasele I—X, atit în şcolile de la oraşe cît­­şi la cele din mediul sătesc, peste 76.000 elevi, cifră care depăşeşte sim­ţitor numărul de elevi din aceleaşi clase, în anul de învăţămînt care a trecut. In regiunea noastră, în domeniul dezvoltării învăţămîntului de stat, s-au obţinut numeroase şi importante rea­lizări. Aşa bunăoară în anul acesta tineretul studios primeşte 32 de noi laboratoare şi săli de cursuri. Au fost ridicate şcoli noi. Tinerii din comuna Albeşti, raionul Sighişoara vor începe anul şcolar într-o şcoală nouă, lumi­noasă şi încăpătoare, elevilor de la Şcoala nr. 5 de 7 ani cu limba de pre­dare maghiară din oraşul Săcele li s-a pus la dispoziţie de curind un nou laborator înzestrat cu tot aparatajul necesar. Acest lucru dovedeşte grija pe car­e partidul şi guvernul nostru o manifestă pentru a asigura condiţiile cele mai bune de învăţămînt şi copii­lor oamenilor muncii aparţinînd mi­norităţilor naţionale. In noul an şcolar care începe de astăzi, elevii şi studenţii din regiunea noastră vor porni cu însufleţire să-şi însuşească cit mai temeinic materiile, acest lucru şi datorită faptului că va­canţa de vară ei şi-au petrecut-o în mod recreativ şi totodată instructiv. Astfel în cele 44 de tabere care au funcţionat în cursul verii în diferite localităţi din regiunea noastră, s-au odihnit refăcîrnichi­ şi puterile pentru noul an de muncă peste 5.300 pionieri şi şcolari. Partidul nostru, a pus la dispoziţia tinerei generaţii aceste daruri cu o neţărmurită dragoste de părinte. Pe băncile şcolilor şi ale facultăţilor nu există aspiraţie ori­cit de îndrăzneaţă, care să nu aibă toate posibilităţile de izbîndă.­­Pentru aceasta însă trebuie numai stăruinţa de zi cu zi, răbdarea şi temeinicia muncii conştiente. Tine­rii noştri vor putea deveni ingineri, profesori, tehnicieni sau muncitori cu o înaltă calificare, doctori, savanţi, a­­gronomi, constructori, tot ce vor dori. Ei vor putea construi palate, iriga pămîrrhrri, străpunge depărtările mării şi nemărginirile aerului, vor putea construi minunate uzine. Pentru toa­te acestea, trebuie însă muncă. Munca în patria noastră a devenit în anii regimului democrat-popular o chestiu­ne de glorie, de onoare şi de eroism. Numai prin muncă se cîştigă fericirea, şi ea stă la îndemîna tineretului. Şi tot prin muncă se poate mulţumi cu ade­vărat acelora care nu au precupeţit nimic pentru a face totul realizabil, numai prin muncă se poate mulţumi poporului muncitor. Tineri şi tinere care veţi păşi azi in sălile de cursuri! Tu micuţă Lucia Pop ce vei trece pentru prima dată in viaţa ta pragul Şcolii elementare nr. 3 din Oraşul Stalin, tu Theil Kah­n ce în clasa a VII-a a Liceului mixt german pe care-l urmezi ai fost frun­taşă la învăţătură,­­sau tu, studentule Ştefan Teodorescu ce te pregăteşti să devii inginer mecanic, arătaţi-vă demni de marile înlesniri ce vi se fac, răspunzînd cu eforturi sporite în mun­ca de însuşire a preţioasei învăţături. Strâduiţi-vă să legaţi cele învăţate la şcoală cu practica de zi cu zi, pre­găti­ndu-vă astfel să intraţi în rândul harnicilor constructori ai socialismu­lui. Pentru toate acestea este însă nevoie ca încă din prima zi de şcoală să porniţi la o muncă susţinută, să vă străduiţi să acumulaţi cit mai temei­nic cunoştinţele nelăsînd nici un fel de goluri în pregătirea voastră. Organizaţiile de­­tineret vă vor fi un preţios sprijin, căci ele vor veghea ca voi să aveţi o atitudine demnă şi plină de răspundere faţă de învăţă­tură. Organizaţiile de pionieri şi U.T.M., îndrumate de organizaţiile de partid, de comunişti, au datoria să lupte pentru a întări disciplina în munca voastră, de a întări respectul faţă de cadrele didactice, cărora tre­buie să le fie un sprijin apropiat în desfăşurarea învăţămîntului la un nivel cit­­mai înalt. Voi împreună tre­buie să luptaţi contra acelora care manifestă prin purtările lor atitudini nesănătoase faţă de învăţătură, împo­triva acelora care mai manifestă ră­măşiţe ale ideologiei şi moralei bur­gheze. Tineri elevi şi studenţi! Strângeţi-vă rîndurile în jurul organizaţiilor de pionieri, şi de U.T.M. şi porniţi cu încredere şi hotărîre la muncă în noul an şcolar. învăţătorii şi profe­sorii sunt chemaţi să vă îndrume pas cu pas să cuceriţi măreaţa fortăreaţă a ştiinţei. In munca lor educativă ei vor trebui să ceară din plin sprijinul părinţilor voştri. Ei sunt dascălii voş­tri împuterniciţi de popor şi poartă deci răspunderea bunei voastre pregă­tiri. Daţi-le întregul respect şi ur­maţi-le cu stăruinţă sfaturile lor. Luptaţi pentru a forma din fiecare clasă sau seminar, un colectiv unit în eforturile comune la învăţătură; petreceţi-vă timpul liber cit mai inte­resant şi instructiv. Oamenii muncii aşteaptă de la voi rezultate frumoase, pe măsura posibilităţilor largi pe care ei vi l le-au creat. In noul an şcolar vă urăm spor la muncă şi succes deplin! Cooperativă fruntaşă la achiziţii Datorită muncii depuse de consiliul de conducere a­l cooperativei din co­muna Hoştoan, raionul Agnita, s-a reuşit ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să se realizeze planul la achi­ziţii pe luna august în proporţie de 101,78 La sută. Printre acei care au sprijinit acțiu­nea de achiziții se af­lă țăranii mun­citori Maier Vasi­le, Freitag Toma şi Nicolae Giotrea. Cooperativa din co­muna Hosman, se afla printre coope­rativele fruntașe pe raion. Profesori, învăţători şi educatori! îmbunătăţiţi calitatea învăţămîntului şi a muncii de educaţie în şcoli, institute şi facultăţi! Educaţi copiii şi tine­retul în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de scumpa noastră patrie şi al prieteniei între popoare! Creşteţi cetăţeni culţi, patrioţi, construc­tori activi ai socialismului! ÎNAINTE spre noi succese ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA! Colectivele de muncitori, tehni­cieni şi ingineri din uzinele şi între­prinderile Oraşului Stalin, îndruma­te de organizaţiile de bază, con­tinuă să desfăşoare tot mai larg în­trecerea socialistă în scopul reali­zării de cît mai multe economii, îm­bunătăţirii calităţii produselor, re­ducerii cheltuielilor de regie şi a preţului de cost, contribuind prin a­­ceasta la realizarea de acumulări peste plan. 48 tone produse zaharoase peste plan Cu toţii ne amintim că printre în­treprinderile care au dat patriei în­semnate acumulări socialiste peste plan în cinstea celei de a XI-a ani­versări a eliberării patriei noastre, se numără şi fabrica de produse za­haroase „Dezrobirea”. După sărbătorirea acestui măreţ e­­veniment, întregul colectiv al fabri­cii însufleţit de succesele obţinute, a început munca cu ela­n sporit pentru a mări şi îmbunătăţi sortimentele, pentru a spori economiile la mijloa­cele băneşti şi materie primă. Astfel, pînă acum această întreprindere a realizat 49.000 tei­­acumulări socialis­te­­peste plan, iar paralel cu crește­rea acumulărilor socialiste, î­n ulti­mele zile, colectivul fabricii a dat patriei 48 tone de produse za­haroase peste plan, lărgind în același timp cu 20 la sută sortimentele. Cu 17 la sută mai mult Ceferiştii Atelierului de zonă din O­­raşul Stalin, în decursul primelor două decade ale lumii august, au depăşit planul de producţie cu 17 la sută. A­­ceastă depăşire se datoreşte ritmului viu în care s-a desfăşurat întrecerea socialistă, precum şi aplicării metode­lor tehnice şi strânsei colaborări din­tre muncitori şi tehnicieni. S-au evidenţiat în depăşirea sarci­nilor de plan tovarăşii Gheorghe Bu­­nea, Gheorghe Marrcu, Victor Bică, precum şi alţi muncitori şi tehni­cienii. Capete de sifoane din bachelită Industria locală din oraşul Mediaş va trece în curî­nd să producă în se­rie două noi sortimente din bacheli­tă: capete de sifoane şi piese pentru jocuri de rummy. Capetele de sifoane care le vor în­locui pe cele din metale neferoase, sunt mai aspectuoase şi mai ieftine. Preţul celor fabricate la Mediaş va fi mai scăzut decât al celor fabricate la Araid, prim faptul că se reduce nu­mărul operaţiilor. Şi-au îndeplinit sarcinile planului cincinal Colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, de la între­prinderea „Ideal” din Mediaş, desfă­şurând larg întrecerea socialistă, a obţinut un deosebit succes în muncă. Cu cîteva zile în urmă ei şi-au în­deplinit sarcinile de producţie ce le reveneau în cadrul primul­ui plan cin­cinal. La îndeplinirea sarcinilor de plan au contribuit în mare măsură intro­ducerea pe scară tot mai largă a­­me­todelor avansate de muncă sovietice, măsurile tehnico-orga­nizatorice luate de conducerea întreprinderii, aplica­rea a numeroase inovaţii şi raţionali­zări care iau­­dus la creşterea continuă a productivităţii muncii. Succesele obţinute constituie pentru colectivul de muncă u­n nou imbold de a-şi spori eforturile în realizarea sar­cinilor de plan. Astfel, pe primele două decade are tonii august sarcina planului de producţie a fost depăşită cu aproape 2 la sută, iar productivi­tatea muncii a crescut cu 5,4 la sută, faţă de 3 la sută cîui a fost angaja­mentul. In întrecerea socialistă cele mai frumoase rezultate le-au abţinut muncitorii Mihail Ungar, V­itca László, Maria Lösch, Cornelia Calbu­reanu şi alţii care şi-au depăşit sar­cinile de plan cu 105—212 la sută. (Din zarul „Zori noi” Mediaş). Primul drum către şcoală In dimineaţa aceasta, prima din­­noul an şco­lar, cîţi părinţi potri­vind hăinuţa copiilor sau aşezîturi­le ghioz­danul la spate, nu le spun cuvinte de felul acesta. „Să fiţi cuminţi şi să învăţaţi bine!” Din cel de al­ cândlea apar­tament al blocului nr. 19 din cartierul Uzine­lor de tractoare, vor ieşi în dimineaţa aceasta 4 copii, trei băieţi şi o fe­tiţă. Sunt cei mai mici copii ai muncitorului Vranciu a cărui soţie a fost distinsă cu titlul de „Mamă eroină“. Mezinul, Aurel, este drept că nu-i încă de vîrsta şcolii, mai are un an, dar ce, parcă va putea cineva să-l oprească acasă în­­tr-o din­inneaţă atât de solemnă ca aceasta ? Neapărat o să meargă şi el împreună cu fraţii săi mai mari, Ghiţă şi Marian, care anul aces­ta merg în prima clasă a şcolii mixte de 7 aur nr. 17 din cartier. Chiar şi pentru Tuiţa este astăzi o zi deosebită deşi pînă acum a mai sărbătorit-o încă de două ori, anul acesta va primi cravata roşie. Cei trei fraţi au ter­minat pregătirile cu mul­te zile înainte. De în­scris, nici nu mai înca­pe vorbă, s-au înscris cu mai bine de două săptăraî­ni în urmă. El i au fost printre cei din­ţii oaspeţi ai secretaria­tului şcolii unde învă­ţătoarea Ana Florea, care făcea înscrierile, le-a vorbit cu dragoste despre şcoală, despre învăţătorul Aris­tot­el Bo­ca, care te va pune pen­tru prima oară conde­iul în mină şi care anul acesta încheie 30 de ani de muncă cu copiii şi­­despre multe alte lu­cruri, care le-au stîrnit curiozitatea. Aşa deci, toate fiind puse la punct din vre­me, ziua de ieri, ultima zi de vacanţă a trecut foarte greu. Pe cît de scurte au părut ninu­­natele zile de odihnă, pe atât de lungă a fost ziua de ieri. Nerăbdă­tor, Ghiţă, o să-l nu­mim tot­­aşa deşi el se împotriveşte acestui tuu-J me pentru că — lucru ştiut de toţi aii casei — de acum înainte se va numi Gheorghe Vranciu, s-a apucat ieri să răs­foiască filele noilor ma­nuale şi mai ales să înceapă chiar să dese­neze pe paiet diferite baston­a­şe şi cercu­ri aşa cum a văzut mai de­­mult la sora lui, cînd aceasta era în clasa l-a. S-ar putea spune că es-' te cel mai nerăbdător­ dintre toţi să înceapă, să înveţe. De ce? Ghiţă, vrea să ajungă sudor. Dar nu am sudor aşa, ca oricare, ci untul fenn-­­ taş, întocmai cum este, fratele său Luţă, sudor de mina întffia la fabri- ■ ca de cancinc din oraş. Dar, în sfîrşit, iată, acum a venit şi mult­ aşteptata dimineaţă.' Grăbiţi să nu întinzie,­­ cei trei fraţi şi împreu­­nă cu ei Aurel, mezinul, vor porni voioşi către­­ şcoală, întovărăşiţi de, cuvintele părinţilor lai:' „Să fiţi cuminţi şi să­ învăţaţi nit mai bine!’“ t WWW Wia Să grăbim terminarea treierişului, să predăm obligaţiile către stat! Au terminat treierişul Săptămîina trecută membrii gospo­dăriei colective­­din Ocna Sibiului au terminat treierişul, obţinînd o produc­ţie medie la hectar de 2.006 kg. grâu, 1.406 kg. orzoaică, 2.028 kg. ovăz şi 2.586 kg. orz. Printre colectiviştii care au adus o însemnată contribuţie la obţinerea a­­cestor succese, se­­numără L. Haszler, Ioan Ponţa, Maria Gligor, E. Haszler, I. Giovică şi alţii. — O — A obținut chitanţa nr. 1 pe comună Nu am apucat să intru bine în curtea bazei de recepţie din comuna Hosman, că am şi fost întimpiinat de ţăranul muncitor Ştefan Brătianu care mi-a spus: — Tovarăşe, am predat cota primul din comună. Aceasta am făcut-o în fiecare an, am căutat ca întotdeauna să fiu primul ,la secerat și primul care să predau cotele către stat. — Ești bucuros că ți-au­ predat pri­mul din comună cota? — I-am în­trebat. — Desigur. Acest gînd l-am avut de când am început să secer, iar în acest moment sunt mulțumit că am predat cele 156 kg. de grâu cuvenite drept cotă statului. Pe zi ce trece tot m­ai mulţi ţărani muncitori din această comună vin la baza de recepţie unde-şi predau cotele de grîu datorate statului. TRAI­AN TROFIN, coresp. — O — ,,Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba“ In comuna Buia, raionul Mediaş, chiaburul Aron Crăciun împreună cu fiica sa Maria Crăciun au căutat în actuala campanie de breieriş să înşe­le statul, din loc să-şi predea cota de 495 kg. grîu calitate superioară, au ales din cîm­p griul necorespunzător (cu 70 la sută corpuri străine) susţinînd că nu mai au altul. Preşedintele sfatului­­popular comu­­­nal, Gavrilă Lăzărescu, cu­ -ajutorul comunistului Sânt­a Iosif Lörinicz, al poreclii­ vis­atului Takács Kiss Dávid şi al­­altor ţă­ranii muncitori,­­a­u demas­cat­­această manevră a chiaburului, descoperin­d pe cîmpul acestuia 20 de clăii­­de grîu de caili­ta­te superioară, pe care te sustrăsese de la treierat. Chiaburul a fost demascat şi­­deferit justiţiei. DUMITRU CJiRTiNA, coresp. — O — Colectiviştii din Laslea şi-au primit avansurile De curând, cu prilejul distribuirii a­­v­ansurilor, colectiviştii­ din Laslea, raionul Sighişoara, au constatat că în anul acesta munca rar a fost mult m­ai spornică, primind pentru fiecare zi­rarncă cîte 3 kg. grîu şi­ alte pro­duse. Printre colectiviştii care au muncit pînă acum cel mai bine, se numără Iosif Biriş, a cărui familie a primit drept avans peste 1.600 kg. grîu, Ion Klein, peste 1.200 kg. grîu, Andrei Sos, peste 1.450 kg. grîu şi alţii. -0­ A patra praşilă la sfecla de zahăr (De la redacţia ziarului „Flacăra Sibiului“). — Cei mai bătrâni ţărani muncitori din comuna Racoviţa raio­nul Sibiu, nu-şî amintesc să fi­­făzut sfeclă de zahăr mai frumoasă decît aceea de pe tab­atele gospodăriei colective „23 August“ din comună. Pînă acum această sfeclă a fost prăşită de patru ori, evidenţiindu-se şeful echipei I-a din brigada de cimp, Dioni­sie Trifu, Gh. Mereş şî alţii. Colectiviştii au hotărât ca după ter­minarea dezintrî,ştriului şi treterişuluî, să facă şî a V-a praşilă pentru a ob­­ţin o recoltă superioară.

Next