Drum Nou, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3357-3382)

1955-10-01 / nr. 3357

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, ULTI-VA­­GAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN Amd XII. Nr. 3357 Sîmbătă 1 octombrie 1955 4 pag. 29 bani CEA DE A VI-A ANIVERSARE A R. P. CHINEZE Au trecut şase ani de la împlinirea unui eveniment de importanţă istorică mondială — proclamarea, la 1 octom­brie 1949, a Republicii Populare Chi­neze. Cea de a XI-a aniversare, con­stituie pentru marele popor chinez de 600 milioane, prilejul sărbătoresc de a-şi manifesta entuziasmul şi încre­derea faţă de bilanţul strălucit al ce­lor şase ani de muncă liberă şi rod­nică, faţă de minunatele perspective ale viitorului pe care şi-­l construieşte. Alături de el, întreaga omenire pro­gresistă participă cu gîndul şi ini­ma la aniversarea instaurării unei o­­rînduiri care a zguduit întregul sis­tem capitalist şi a adus o contribuţie însemnată la întărirea lagărului so­cialismului şi păcii. Făurirea Republicii Populare Chine­ze a fost posibilă numai după o în­delungată şi eroică luptă revoluţiona­ră a poporului chinez călăuzit de glo­riosul său partid marxist-fenimist în frunte cu marele fiu al poporului chi­nez tovarăşul Mao Tze-dun. Triumful revoluţiei chineze care este încununată de făurirea Republicii Popu­lare Chineze, a deschis o pagină nouă în istoria luptei de eliberare a tutu­ror popoarelor din Asia. De la proclamarea R. P. Chineze, poporul­ chinez a trecut cu un entu­ziasm necunoscut pînă acum în isto­ria sa, la construirea unei vieţi libere şi fericite. In primii trei ani după proclamarea republicii populare, a fost terminată în linii generale opera de refacere a economiei naţionale, iar în al patrulea an a început construcţia economică planificată şi industrializa­rea socialistă treptată a ţării. Primul plan cincinal care este tra­dus acum în viaţă de poporul chinez a pus ca sarcină fundamentală dezvol­tarea industriei grele şi lărgirea trep­tată a sectorului socialist în economia naţională. Rezultatele îndeplinirii pla­nului de stat pe cel de al doilea an (1954) al planului cincinal, arată cu prisosinţă marile realizări obţinute de poporul ah­anez pe drumul socialismu­lui. Potrivit statisticilor recent întoc­mite producţia globală a industriei R. P. Chineze a crescut în 1954 cu 17 la sută mai mult faţă de anul 1953. De asemenea, numai în cursul celui de al doilea an al cincinalului, au fost date în funcţiune numeroase uzine, fabrici şi întreprinderi. Paşi însemnaţi au fost făcuţi şi în agricultură. Reforma agrară a creat condiţii favorabile pentru o rapidă sporire a producţiei agricole. Un avînt deosebit a înregistrat opera de tran­sformare socialistă a agriculturii. In prezent peste 60 la sută din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti sunt încadrate în brigăzile de Intr-ajuto­rare în muncă şi în cooperative. Pe baza sporirii neîncetate a pro­ducţiei industriale şi agricole, creşte şi nivelul material şi cultural al po­porului chinez. Salariul mediu al mun­citorilor şi funcţionarilor din indus­trie, a crescut în mod simţitor. S-a creat un sistem de asigurări sociale pentru oamenii muncii. Zeci de sana­torii şi case de odihnă au fost puse la dispoziţia celor ce muncesc. Un puternic avînt l-a înregistrat şi nivelul cultural al poporului chinez. Ţara în care sub vechiul regim 90 la sută din populaţie era analfabetă, păşeşte astăzi spre lumină. Analfabetismul este pe punctul de a fi lichidat. An de an, numărul celor care studiază în şcoli şi institute de învăţămînt supe­rior, sporeşte neîncetat. Toate acestea sunt posibile deoare­ce îmbunătăţirea necontenită a vieţii celor ce muncesc, satisfacerea în mă­sură tot mai mare a nevoilor mate­riale şi culturale ale poporului, con­stituie scopul principal al pofi­dei­­ Partidului Comunist Chinez şi al Gu­vernului Popular Central. Chiar de la proclamarea ei, R. P. Chineză s-a manifestat pe arena in­ternaţională ca o parte integrantă a puternicului lagăr al păcii şi socialis­mului. In cei 6 ani, poporul chinez a luptat şi a obţinut alături de po­poarele din Asia şi din lumea în­treagă victorii însemnate pentru apă­rarea păcii mondiale, pentru slăbirea încordării internaţionale. Mărturie în acest sens ne stau: încetarea războ­iului în Coreea şi în Indochina, tra­tativele purtate în India şi Birmania cu ocazia vizitei lui Csu En-lai în a­ceste ţări, conferinţa de la Bandung, recentele tratative chirao-americane de la Geneva şi multe altele. Aceste suc­cese obţinute în viaţa internaţională, confirmă odată mai mult că nici una din marile probleme internaţionale nu pot fi rezolvate în prezent fără parti­ciparea R. P. Chineze. Dar unele cercuri imperialiste agre­sive în frunte cu cele din S.U.A., nu renunţă la orientarea lor războinică şi­­ ostilitatea arătată faţă de R. P. Chineză. Aceste cercuri creează blocuri militare în Asia de sud-est cu scop agresiv faţă de R. P. Chineză. Ele folosesc intens clica trădătoare a lui Cian Kai-şi, care s-a cuibărit în Tai­­wa­n pentru a săvîrşi acţiuni diversio­niste şi operaţiuni militare împotriva Chinei continentale şi regiunilor de pe litoralul ei, pentru a tulbura viaţa paşnică a poporului chinez. De ase­menea aceste cercuri se opun restabi­lirii drepturilor legitime­­ale R. P. Chi­neze în O.N.U., aşa cum s-a întâu­­pat şi la recenta sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Uneltirile împotriva Chinei sunt însă încercări zadarnice şi falimentare. Marele popor chinez, bucurîndu-se de sprijinul şi simpatia întregii omeniri progresiste, păşeşte ferm înainte. Cea de a şasea aniversare a pro­clamării R. P. Chineze, găseşte po­porul ch­inez strîns unit în jurul parti­dului şi guvernului său, în plină des­făşurare a forţelor sale creatoare pu­se în slujba înfloririi patriei, a pro­gresului şi apărării păcii. Cu ocazia acestei măreţe sărbători, poporul român care se simte legat de poporul frate chinez printr-o indestruc­tibilă comunitate de interese şi nă­zuinţe, îi trimite un înflăcărat salut urîndu-i din toată inima noi victorii în lupta pentru construirea socialis­mului,­­ pentru izbînda cauzei păcii în lumea întreagă. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMINE DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne In temeiul art. 37 lit. a din Constituția Republicii Populare Romîne Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne de­cretează: 1.­­ Se convoacă în sesiune Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Romîne, pe ziua de luni 3 octombrie 1955, orele 10 dimineaţa, la sediul Marii Adunări Naţionale. Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Secretarul Prezidiului PETRU GROZA Marii Adunări Naționale AVRAM BUNACIU București, 29 septembrie 1955. Salut fierbinte marelui popor chinez, care lupta cu succes pentru cons­­truirea socialismului, pentru apărarea păcii în Asia și în întreaga lume. Be UvUhsuu KegXuHU na.a&b­e. Constructorii de tractoare şi-au sporit angajamentele Ieri, după terminarea lucrului, nu­meroşi muncitori, tehnicieni şi ingi­neri de­­ uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin, s-au a­­dunat în cadrul unei şedinţe fulger, unde şi-au spus din nou cuvintul, spo­­rindu-şi angajamentele luate de a da patriei cu­ mai multe acumulări peste plan. Sub îndrumarea comitetului­ de par­tid, comitetul de întreprindere, la pro­punerea maeştrilor, a analizat mai te­meinic posibilităţile reale al fiecărui loc de muncă, ajungînd la concluzia că se pot obţine noi succese în redu­cerea preţului de cost, prin economi­sirea de materie primă şi materiale, mărirea productivităţii muncii, aplica­rea pe scară tot mai largă a metode­lor înaintate de lucru, ridicarea gradu­lui de calificare a muncitorilor şi in­troducerea micii mecanizări. Aplicarea acestor măsuri va da posibilitate co­lectivului Uzinei de tractoare să-şi rea­lizeze noul angajament de a da acu­mulări peste plan în valoare de 17.000.000 lei în loc de 13.000.000 lei, cît era angajamentul iniţial. „Oţelarii din sectorul nostru, a spus tov. Iiie Micu, şeful sectorului oţelărie, pe lângă rezultatele obţinute în muncă, dezbătând larg în şedinţele de grupă sindicală posibilităţile noastre, şi-au luat angajamentul de a mai realiza până la sfârşitul anului economii de încă 159.000 lei. Prin buna organizare a locului de muncă şi folosirea cu chibzuinţă a materialelor, noi nu nu­mai că vom realiza acest angajament ci-l vom şi depăşi“. La fel în sectorul forje, prin intro­ducerea corectă a tehnologiei şi aplica­rea de raţionalizări, se vor realiza e­­conomii în valoare de 157.000 lei, în numele cabinetului tehnic, tov. Nico­­lae Negru, a arătat că pentru realiza­rea acestui frumos angajament vor tre­bui să-şi sporească toţi muncitorii e­­forturile. Colectivul cabinetului tehnic va sprijini şi va acorda ajutor munci­torilor în aplicarea de noi inovaţii şi raţionalizări1. Totodată vor rezolva mai operativ inovaţiile propuse. Constructorii de tractoare desfăşu­rând larg întrecerea socialistă şi inten­sificând lupta pentru economii, vor pu­tea să realizeze angajamentele luate contribuind astfel din plin la dezvol­tarea şi întărirea economiei noastre naționale. RITMUL COLECTĂRILOR DF. FÎN TREBUIE INTENSIFICAT Situaţia pe regiune la 26 septembrie Din comunicatul împuternicitului re­gional al Ministerului Colectărilor, re­iese că planul la colectările de fin a fost îndeplinit în procent de 87 la Din situaţia de mai sus reiese, că în raioanele Mediaş, Sighişoara şi Ag­nita, datorită unei intense munci po­litice şi organizatorice, colectarea fi­nului se desfăşoară într-un ritm satis­făcător. împuterniciţii raionali ai Mi­nisterului Colectărilor au activizat co­lectorii din comune şi centre de co­mune privind colectarea finului în ter­men. Această situaţie ne arată că şi ţăranii muncitori, gospodăriile colecti-sută. Analizînd mersul colectărilor în cadrul raioanelor constatăm următoa­rele: Ce­şi întovărăşiţii au contribuit prin predarea la timp a finului, la reali­zarea în mare parte a planului de colectare, împuterniciţii raionali ai Ministeru­lui Colectărilor din raioanele Stalin, Tîrnăveni şi Sibiu, ajutaţi de comite­tele raionale de partid precum şi de sfaturile populare au datoria de a ur­genta mersul colectărilor, situaţia din aceste raioane fiind nesatisfăcătoare. Laboratorul colectiviştilor La gospodăria agricolă colectivă din comuna Beia, raionul Rupea, s-a amenajat un laborator unde colecti­viştii au posibilitatea să cunoască plantele cîmpullui, plantele dăunătoare din culturi, plantele şi ierburile din fineţe şi insectele dăunătoare cultu­rilor. Pentru amenajarea acestui laborator, inginerul agronom Ioan Avram şi studenta stagiară Maria Iuga, s-au îngrijit încă din vară. Au cules toate felurile de plante şi flori din fineţe­le naturale ale cîmpulii, care au fost uscate şi presate pe cartoane farmiad planşe. S-au mai strîns de asemenea plante din culturile de cîmp, ca: orz, ovăz, grîu, porumb şi plante ataca­te de diferite boli. Acestea folosesc la îndrumările da­te de inginerii agronomi. In cadrul laboratorului sunt expuse diferite so­iuri de culturi ale gospodăriei agri­cole colective precum şi seminţe ob­ţinute de la fiecare cultură. Pe lingă explicaţiile ce se dau, co­lectiviştii au posibilitatea să vizione­ze şi diferite filme de specialitate. Pe lingă laborator funcţionează o bogată bibliotecă agro-zootehnică cu diferite reviste agricole şi broşuri. TEOFIL TÎRNAVOI, coresp. Un sprijin preţios în munca de zi cu zi îndrumată de către organizaţia de bază, anul trecut, am urmat cursul seral de partid. Lecţiile predate aici m-au ajutat să-mi însuşesc multe lu­cruri frumoase. De exemplu lecţiile: „Productivitatea muncii şi căile ridi­cării ei“, „Preţul de cost“ şi altele, mi-au fost de un ajutor preţios în activitatea mea de zi cu zi. Am deve­nit fruntaşă în producţie, ca mai tîr­­ziu, pentru rezultatele obţinute în pro­ducţie, să fiu numită şefă de echipă , secţia cocleţi din întreprinderea noastră, împărtăşind din cunoştinţele mele politice şi profesionale tovarăşilor cu care lucrez, am reuşit să ne îndepli­nim şi să ne depăşim sarcinile de plan. Aşa, de pildă, tov. Erna Oles, depă­şeşte zilnic planul cu 30—50 k sută, Reverca Nicola cu 80—90 la sută, iar echipa luată la un loc a depăşit p­­­ima pe luna august cu 25 la sută. Sîntem hotărîţi să obţinem rezultate şi mai frumoase în viitor. Anul acesta am cerut să fiu înca­drată în învăţămîntul de partid la cercul de studiu al Istoriei P.C.U.S. amil I. In noul an de învăţămînt de partid, sirrt hotărîtă să obţin rezultate bune. SILVIA FARCAŞ membră a organizaţiei de bază „Flamura Roşie“ Sibiu Toata atenţia cuvenită învăţamîntului de partid Mai mult sprijin din partea biroului organizaţiei de bază Ca să fi propagandist, pe lingă­­ studiul individual trebuie să frec­ventezi cu regularitate programul de pregătire de la cabinetul de partid, îndrumat de către biroul organizaţiei de bază, în anul acesta am urmat cursul de calificare de 20 de zile pen­tru propagandişti, de pe lîngă comi­tetul regional de partid Stalin. Acum studiez cu atenţie notiţele luate şi conspectele făcute la acest curs. Ci­tesc cu regularitate presa, iar arti­colele cel mai importante le subli­niez şi le decupez. Totodată studiez şi alte materiale legate de specificul locului de muncă ca: importanţa ri­dicării productivităţii muncii, reduce­rea preţului de cost etc. Am căutat de asemeni, să-mi cu­nosc cursanţii, însă cu multă părere de rău, trebuie să spun că nu am reuşit, datorită faptului că biroul or­ganizaţiei de bază a lucrat superfi­cial, birocratic, aşa că, numeroşi cursanţi t nu ştiu ce formă de învăţă­mînt vor urma. Biroul organizaţiei de bază trebuie să lichideze această ne­păsare de care a dat dovadă. RUSALIN OPREA­NU propagandist, organizaţia de bază de la Întreprinderea 504 construcţii Făgăraş Munca de control a propagandiştilor — sarcină permanentă Organizaţia de bază nr. 18 de la u­­zinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin s-a îngrijit ca propagandiştii să frecventeze cu regularitate cursul de calificare de 20 de zile, participînd şi la predarea primei lecţii. In organizaţia de bază nr. 19, situa­ţia însă este cu totul alta. Aici, propa­gandistul Alexandru Juran, nefiind controlat îndeaproape de către biroul organizaţiei de bază nu a participat la­­nici o pregătire , cabinetul de partid. In aceeaşi situaţie se mai găsesc Teo­dor Şchiopu, Ioan Arăneasa şi alţi pr­o-­­ pag­nic­ştî din această întreprinderi. Sânt unii propagandişti ca tovarăşii Nicolae Căpenaţă şi Ioan Cota de la organizaţia de bază nr. 5, care au lip­sit nemotivat de la predarea primei lecţii, iar biroul organizaţiei de bază nr. 6 orientîndu-se greşit în progra­marea concediului propag­amlistului Nicolae Leca, i-a luat acestuia posibi­litatea de a participa la predarea şi seminarizarea primei lecţii , cabine­tul de partid. Comitetul de parte de la uzinele „Steagul Roşu“ este chemat să tragă la răspundere birourile organizaţiilor de bază care nu-și controlează propa­gandist». ­

Next