Drum Nou, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3357-3382)

1955-10-01 / nr. 3357

2 TRIBUNA DEPUTATULUI Legătura strînsă cu alegătorii — baza succesului nostru Pentru a întări cît mai mult legă­tura cu masele largi de alegători din circumscripţia mea, am organizat în­­tîlniri trimestriale. Cu acest prilej am adus la cunoştinţa alegătorilor hotărî­­rile sesiunilor sfatului popular regio­nal şi sarcinile ce Ie revin alegăto­rilor pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în urma acestor hotă­­rîri. In întîlnirile avute cu cetăţenii, am făcut dări de seamă despre activi­tatea depusă ca deputată. Am arătat concret cetăţenii care au sprijinit ac­ţiunile iniţiate de sfatul popular. Intrucît răspund din partea comi­tetului executiv al sfatului popular de organizarea comitetelor de stradă şi de toate acţiunile întreprinse de sfa­tul popular în circumscripţie, am or­ganizat 14 întîlniri cu cei 18 depu­taţi din circumscripţia mea la care am discutat organizarea comitetelor de străzi, înfrumuseţarea oraşului, şi alte acţiuni şi probleme ridicate de cetăţeni. Am discutat despre antrena­rea cetăţenilor la diferite acţiuni gos­podăreşti, reuşind să organizăm 14 comitete de stradă. O strînsă legătură ţin cu femeile, prin responsabilele de circumscripţie. Cu ele mă ajut foarte mult în mobi­lizarea cetăţenilor la diferite treburi. In acţiunea de înfrumuseţare a ora­şului, un grup de femei împreună cu deputatul I. Haiduc şi cu alţi tova­răşi au ajutat la amenajarea parcu­lui din faţa autogării I.R.T.A. In ac­ţiunea de organizare a bazarului în oraş, femeile din circumscripţia mea au contribuit cu un mare număr de obiecte, lucruri de mînă şi altele din care s-a realizat suma de 11.000 lei, donată pentru construirea policlinicii. Am reuşit de asemenea să antrenăm un număr de 250 cetăţeni la muncă voluntară pentru terminarea pieţii de cereale. Dintre aceştia 150 au făcut 600 ore muncă voluntară, împreună cu deputaţii orăşeneşti şi cu comite­tele de stradă­­am organizat o serba­re la care cetăţenii au contribuit cu cele necesare pentru amenajarea bu­fetului şi cu obiecte pentru tombolă, iar banii rezultaţi au fost donaţi pen­tru construirea policlinicii. In întîlnirile avute cu cetăţenii, s-au ridicat o serie de probleme, ca repa­rarea străzii Karl Marx, 9 Mai, Tur­nului, Faurului, Pulberăriei şi altele, repararea staţiilor de maşini de la Sălişte, din Tîrgul Peştelui şi alte pro­bleme de interes obştesc. Toate aces­tea le-am adus la cunoştinţa comite­telor executive ale sfaturilor populare orăşenesc şi regional. Am sezisat la întreprinderile comunale şi I. L. L. o serie de lipsuri cerînd lichidarea lor. Toate acestea le-am comunicat şi co­mitetului executiv al oraşului Sibiu. La unele adunări cu cetăţenii am in­vitat şi delegaţi de la unele între­prinderi ca I. L. L. I-am invitat pen­tru ca ei să ia act de nevoile oame­nilor muncii şi să lămurească diferite probleme ridicate. O bună parte din necesităţile oamenilor au fost satisfă­cute. S-a mutat stația de maşini din Tîrgul Peştelui, s-au luat măsuri pen­tru repararea străzii 9 Mai, se repa­ră în exterior clădirile I. L. L. de pe această stradă şi s-a prevăzut re­pararea străzii Karl Marx. Prin efortul depus de comitetul e­­xecutiv, se trece la terminarea pieţii de cereale, problemă ridicată în toate întîlnirile cu cetăţenii. Este foarte necesar să se repare de urgenţă şi străzile Turnului, Fauru­lui şi Pulberăriei,care au ajuns a­­proape impracticabile. De asemenea, noi am propus să se deschidă atelie­re de reparaţii pentru canalizare şi apă pe lingă întreprinderea economică. Alegătorii vin deseori şi cu încrede­re la mine, rugîndu-mă să-i ajut la rezolvarea diferitelor nevoi. Mă simt mîndră de aceasta şi caut să nu-mi rămînă nimic nefăcut atunci cînd îmi stă în puteri. Toate realizările noastre se datoresc muncii depuse în colectiv, legăturii strînse cu deputaţii, cu comitetele de stradă şi cu responsabilele de femei pe circumscripţii. Faptul că deputaţii fac dări de seamă periodice în faţa cetăţenilor, contribuie la creşterea pres­tigiului lor, la strîngerea continuă a legăturilor cu masele. ANA MICU deputată în sfatul popular regional circumscripţia nr. 65, Sibiu Scrisori din raionul Agnita către „Drum nou“ In satul Ţichindeal, aparţinător co­munei Nocrich, cooperativa este în­chisă din ziua de 1 septembrie a.c., pe motiv că gestionara Maria Duma a fost scoasă din muncă. Ţăranii muncitori din satul Ţichin­deal, sunt nevoiţi să meargă în co­muna Nocrich, la 6 km. depărtare de sat, pentru a se aproviziona cu cele necesare. Deşi tovarăşa Maria Ga­­nea, preşedinta cooperativei a cerut ajutor U.R.C.C.-ului, nici pînă în pre­zent la cooperativa din Ţichindeal­ora a fost repartizată o gestionară. Pe bună dreptate, se întreabă ţă­ranii muncitori, pînă cînd va mai du­ra această situaţie? U.R.C.C. este chemată să răspundă! Rare sânt zilele cînd locuitorii satu­lui Ţichindeal sunt mulţumiţi de felul cum munceşte tovarăşa Paraschiva Munteanu, de la oficiul P.T.T.R. No­crich. In ziua de 22 septembrie, tova­răşul preşedinte al gospodăriei agri­cole colective şi alţi ţărani muncitori au sunat insistent centrala care în­­tîrzia prea mult satisfacerea comenzii. Tovarăşa Munteanui, operatoarea ofi­ciului, a găsit de cuviinţă să le răspun­dă­­răstit şi cu vorbe jignitoare. Ofi­ciul raional P.T.T.R. este chemat să ia măsurile necesare. IULIU ZETLER In comuna Bruiu, preşedintele sfa­tului popular este tovarăşul Alexe Ro­man. După cîte se vorbeşte prin co­mună, se ştie că dînsul este foarte mulţumit de sine. Lucru ce-l frămîn­­tă însă în prea puţină măsură, este repararea podurilor din comună, ca­re în cei 4 ani de cînd este preşedin­te nu au fost reparate devenind în momentul de faţă impracticabile. To­varăşul Roman s-a obişnuit să audă că, o maşină a căzut cu roţile din spate între grinzile podului, ba că alta era să se răstoarne, şi alte ase­menea veşti care nu-i tulbură cu ni­mic mulţumirea de sine. De 4 ani de zile tovarăşul pre­şedinte îşi tot propune repararea po­durilor. Ţăranii muncitori se întreabă: oare pînă cînd ne­­na lăsa tov. pre­şedinte să aşteptăm îndeplinirea anga­jamentului? D. MIHAIL ★ ★ CONSFĂTUIRE CU COLABORATORII CINEMATOGRAFICI In sala cinematografului „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin a avut loc o consfătuire cu colaboratorii cinema­tografici din localitate. Au participat delegaţi ai întreprinderii cinematogra­fice regionale şi ai întreprinderilor şi Instituţiilor locale. Tov. R­ariţa Custu­ră a prezentat un referat cu tema: „Colaboratorii cinematografici, ajutoa­re preţioase în popularizarea filmelor“ arătînd sarcinile care stau în faţa a­­cestora şi aspecte din munca colabora­torilor. Astfel, în întreprinderea „Partiza­nul Păcii“, datorită muncii depuse de colaborator şi a sprijinului primit din partea comitetului de întreprindere, a fost creat un colţ cinematografic, ca­re fiind mereu împrospătat cu mate­riale noi constituie un mijloc de docu­mentare şi un îndemn pentru munci­torii din întreprindere, spre a viziona cele mai bune filme. In schimb, în cadrul uzinelor „Strungul“ această muncă e neglijată, muncitorii nu sunt orientaţi asupra celor mai bune creaţii cinematografice şi nu sunt ajutaţi să-şi procure cu uşurinţă bilete pentru spec­tacole cinematografice. In discuţiile ce au urmat, s-a arătat rolul colaboratorilor cinematografici nu numai în popularizarea filmelor, dar şi în lămurirea conţinutului lor de idei. Numeroşi dintre participanţi au arătat metodele lor de muncă în acest sens, preocupaţi de îndeplinirea con­tractului cultural al întreprinderii şi de realizarea unei bune educaţii poli­tice prin filme. S-a propus ca la col­ţul cinematografic al întreprinderilor şi instituţiilor să se afişeze şi o scurtă dare de seamă în legătură cu subiec­tul filmului şi să se organizeze vizio­nări de filme urmate de discuţii. Tov. Ana Mirişan a vorbit despre sarcinile colaboratorilor cinematogra­fici în campania pentru sărbătorirea Lunii prieteniei româno-sovietice. Consfătuirea s-a dovedit un bun prilej pentru îmbogăţirea experienţei cadrelor locale din cinematografie şi a colaboratorilor cinematografici din întreprinderi și instituții. ION V. MARIN, coresp. Drum nou JbdudişU din ’t&g,‘twea masfaä Aproape în fiecare zi telefericul ur­că şi coboară zeci de oameni din re­giunea Stalin, din ţara noastră ori din alte ţări. Trecind deasupra pră­păsiilor şi a dealurilor, el pleacă din Poiana Stalin urcînd pînă pe Cristia­nul Mare. In clişeu, un aspect al telefericului din Poiana Stalin. Concursul de fotografii „Patria noastră“ Concursul de fotografii artistice „Patria noastră“, organizat de Mi­nisterul Culturii, se bucură de multă popularitate. Ministerul Culturii a tipărit un pros­­pect-invitaţie pe care l-a trimis la peste 300 fotografi cunoscuţi din în­treaga ţară. Prospectul se găseşte de asemenea la sfaturile populare regio­nale şi în Bucureşti la I. S. „Decora­tiva“, unde poate fi consultat de toţi cei interesaţi. Mulţi dintre cei invitaţi să ia parte la concurs au anunţat că vor prezenta fotografii care înfăţişează peisaje din Valea Bistriţei, din Delta Dunării, as­pecte din viaţa pescarilor, oţelarilor, muncitorilor forestieri etc. Juriul, compus din artişti fotografi, artişti plastici şi critici de artă, îşi va începe lucrările la 10 noiembrie a.c. Fotografiile se pot trimite pînă în ultima zi pe adresa juriului, str. Dio­­nisie Lupu nr. 10, raionul Stalin, București. In curind la cinematograful „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin Artiştii Teatrului de stat din Oraşul Stalin în turneu la Prejmer In ultimul timp, artiştii Teatrului de Stat din Oraşul Stalin, în turneul lor prin regiune am prezentat diferite pie­se şi în faţa muncitorilor de la fa­brica de postav ,.Constantin David‘‘ din Lunca Calnicului, raionul Stalin. In ultimele trei luni, pe scena fru­mosului club a­­textiniștilor, au fost prezentate piesele „Ultima oră“ de Mihail Sebastian, „Cei din urmă" de M. Gorki, „O familie renumită'' de Boris Romasov, iar cu cit­ev­a zile in urmă a fost prezentată piesa, „Minci­nosul“ de Carlo Goldoni, care s-a bu­curat de un mare succes, fiind prezen­tată in fața a peste 400 spectatori După spectacol, oamenii muzicii au rugat conducerea teatrului să organi­zeze cit mai des turnee in această co­­mună. LEONTIN POP, ceresp. Nr. 3857 FAPTA CURAJOASĂA SOLDATULUI _ FRUNTAŞ ‘ RUSUGHEORGHE In noapte izbucni o lumină puter­nică, înroșind bolta cerului. ■— Foc la fabrică! Aproape de tot se auzi clopotul de alarmă al pompierilor. Au sosit fără tnttrziere la locul incendiului. Cî­­teva comenzi scurte și autoscările mecanice fură întinse spre acoperi­şul cuprins de flăcări. Curajoşii pom­pieri, cu căşti şi cu toporaşe la cen­tură, începură să urce cu îndeminare treptele metalice ale scărilor. Furtu­­nele au intrat in funcţie. — Vine armata! — exclamară bucuroşi oamenii veniţi in grabă la fabrica aflată in primejdie. Din camionul condus de soldatul fruntaş Rusu­ Gheorghe săriră jos mai mulţi militari şi se adunară pe echipe, sub comandă, aşa cum fusese organizată subunitatea încă din tim­pul deplasării spre locul incendiului. — Repede, tovarăşi, să ajutăm la localizarea incendiului ~­­i grăbea comandantul. Soldatul fruntaş Rusu Gh. trase maşina in apropiere, o încuie şi îşi făcu loc, prin cercul de oameni, pînă in faţă. Un pompier tocmai urca treptele metalice ale unei autoscări, cu un furtun pus în funcţie de curind. Ur­cuşul era greu, fiindcă flăcările ieşite pe o fereastră se abăteau asupra lui. De jos, cineva­­ stropea îmbrăcă­mintea cu un jet ușor de apă. Pom­pierul încerca să se urce mai sus- Furtunul pe care-l trăgea după el era din ce in ce mai greu, ba chiar se agățase de ceva. Soldatul fruntaș Rusu se repezi să dea ajutor pompierului. Liberă partea agăţată a furtunului. Văzind că pompierului de sus ii e preţios ajutorul său, începu să urce şi el scara, ţinind de furtun pentru a­ u­­şura greutatea. Dogoarea focului îi încingea cor­pul. Totuşi urcă treaptă cu treaptă pe scara ameţitor de înaltă. Era greu de urcat, Muși socotea că e necesar să-şi ajute tovarăşul pe care nu-l cunoştea, dar cu care se înfrăţise în faţa pericolului. Deodată, Rusu observă o siluietă de om la una din ferestrele din care tocmai izbucnise un val gros de flă­cări. — Acolo e un om! — strigă Ru­su, arătînd cu mina către fereastra de sub scară. —­ Ia fringhia asta — ii strigă pompierul. Rusu nu ştia ce trebuia să facă cu o fringhie attt de lungă. El nu era pompier şi nici nu mai văzuse vreo­dată pompierii la lucru. Totuşi era in pericol viaţa unui om. Trebuia salvată o fiinţă din mijlocul focului. Trebuia deci să-şi pună In joc toată priceperea şi forţa sa. Legă un cap al frînghiei de o treaptă a scării, iar restul îl aruncă in jos. Frînghia atîrna acum de a lungul peretelui, în dreptul ferestrei cu pricina. Simţi un duş rece, bine­făcător, uittndu-i toată îmbrăcămin­tea: cei de jos observară ce are de gînd să facă și-l stropiră pentru a putea rezista flăcărilor. Rusu se lăsă pe fringhie pînă in dreptul ferestrei. (Cit de bine-i prin­dea pregătirea fizică ce-o făcea zil­nic la porticul de gimnastică) Pen­tru el, urcarea și lăsarea pe fringhie e o jucărie. Numai dogoarea aceasta de l-ar mai lăsa. Un balans, două şi reuşi să pună piciorul pe pervazul ferestrei, intră in cameră. înăuntru, totul ardea: bi­roul, uşa, dulapul... Fumul înecăcios ii împiedica vederea. Jos, lingă fe­reastră, zări o femeie in nesimţire. Se aplecă s-o ridice, dar ceva mai departe văzu o altă femeie a cărei îmbrăcăminte începuse să ardă. își scoase repede bluza udă și aco­peri cu ea partea arzindă a îmbră­cămintei. Trase apoi capătul liber al frînghiei, legă cu el una din cele două femei și o coborî cu grijă ptnă jos. In același timp o autoscara meca­nică urca spre fereastră. Pe această autoscara cobora acum soldatul fruntaş Rusu cu cea de a doua femeie salvată din foc. Cobo­­rişul scării, cu o greutate in spina­re, era periculos. Aceasta îl putea costa viaţa. „Trebuie să păşesc cu atenţie, îmi trebuie multă voinţă — gindea Rusu. Trebuie să rezist !“. ★ — Dacă mai era o treaptă, două, n-aş mai fi putut coborî! — zicea Rusu celor din jur, in timp ce me­dicul îi pansa citeva răni uşoare... Dar nu m-am lăsat. ★ In noaptea aceea mulţi cetăţeni au văzut şi foarte mulţi au auzit poves­­tindu-se despre fapta plină de curaj a soldatului fruntaş Rusu Gh. Sal­­vind din foc două fentei, a dat dova­dă că e capabil de un înalt spirit de sacrificiu. Pentru atitudinea plină de curaj de care a dat dovadă cu ocazia stin­gerii acestui incendiu, soldatul frun­taş Rusu Gheorghe a fost evidenţiat pe unitate şi recompensat de coman­dant. Maior TR. SIGMIREANU (Din zb­orul ,Apărarea Patriei" nr. 222). In preajma deschiderii expoziţiei anuale de artă plastică In ziua de 6 noiembrie se va des­chide în Oraşul Stalin expoziţia a­­ctuală regională de artă plastică. Data deschiderii expoziţiei a fost anume a­­leasă astfel, în cinstea Lunii Priete­niei Rom­âno - Sovietice şi a zilei de 7 Noiembrie. Operele artistice pregătite pentru expoziţia regională reprezintă rodul unui an întreg de muncă, rodul stră­duinţei artiştilor de a oglindi cit mai fidel, în spiritul realismului socialist, viaţa societăţii noastre în plin avînt şi dezvoltare, în lupta pentru con­struirea soci­a­lemului, ideile timpului nostru şi omul nou, măreţia şi fru­museţile patriei noastre dragi. Invăţînd din experienţa expoziţiei regionale din anul trecut, s­au a Ex­poziţiei Anuale de Artă Grafică şi a Expoziţiei Anuale de Stat de la Bucureşti — acestea din urmă ade­vărate şcoli pentru creatorii de artă — ne-am putut îmbunătăţi munca du­pă ce am făcut o serie de constatări în legătură cu realizările şi lipsurile noastre. Concluziile plenarei Uniunii Artiştilor Plastici din 23—28 martie 1955, ne-au dat preţioase îndrumări în orientarea şi adîncirea conţinutului de idei al muncii noastre artistice. Ele au subliniat rolul social pe care îl are azi arta, munca stăruitoare care tre­buie să stea la baza creaţiei artistice, pentru reuşita exprimare a bogăţiei conţinutului de idei al vieţii noi. For­ma (desenul, culoarea, lumina) trebuie să reprezinte valoarea conştiinţei noas­tre, legate de tematica inepuizabilă a vremurilor noi. Spre deosebire de expoziţia din ■ a­­nul trecut, cea din anul acesta va avea o tematică mult mai cuprinză­toare. Pictorul A. Leiter va aduce un „Episod din represaliile de la 1730“, iar C. Hübner va prezenta mai mul­te momente din munca la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“. O pînză interesantă va fi aceea a lui H. Mor­res, intitulată ,,Predarea cotelor“. Fr. Bomches va aduce compoziţii din via­ţa copiilor şi aspecte ale trecutului is­toric. Din viaţa celor mici e inspira­tă şi pînza „Bunicuţa povesteşte co­piilor“ de Augusta Pop-Peutsch. „Prinz pe cîmp“ a pictorului A. Ne­meş, exprimă mulţumirea şi odihna după muncă, iar compoziţia „Arie“ a pictorului C. Veleanu este inspirată tot din munca ţăranilor muncitori. W. Schachl expune lucrări despre „Mun­ca forestieră de la Babarunca", iar H. Eder expune portrete, ca şi B. Po­dea. „Discutarea planului de muncă“ se intitulează compoziţia pictorului M. Teutsch. Personal am căutat să sur­prind un conflict psihologic în lucra­rea „Rezultatul primului pătrar“ ală­turi de care mai prezint „Exploatarea forestieră din Valea Sadului“ şi por­trete. Vor figura apoi numeroase al­te pînze, redînd aspecte din munca şi viaţa intimă a oamenilor mun­cii, apoi desene, acuarele, semnate de pictori de valoare ca G. Kollár, H. Schunn, C. Hadiak, N. Gali şi alţii. Toate aceste lucrări vor face cunoscute numărului tot mai mare de oameni ai muncii care frecventează expoziţiile de artă, ideile care ne călăuzesc în munca noastră, frumu­seţea şi eroismul vieţii noastre noi, frumuseţea morală a omului nou şi a munci pe care el o depune in sluj­ba progresului societăţii, frumuseţile naturii patriei noastre. ZI­NA BLANUŢA-ETSCHB­ERGER responsabila Genad­ului artiştilor plastici din Oraşul St­alin

Next