Drum Nou, octombrie 1955 (Anul 12, nr. 3357-3382)
1955-10-01 / nr. 3357
2 TRIBUNA DEPUTATULUI Legătura strînsă cu alegătorii — baza succesului nostru Pentru a întări cît mai mult legătura cu masele largi de alegători din circumscripţia mea, am organizat întîlniri trimestriale. Cu acest prilej am adus la cunoştinţa alegătorilor hotărîrile sesiunilor sfatului popular regional şi sarcinile ce Ie revin alegătorilor pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în urma acestor hotărîri. In întîlnirile avute cu cetăţenii, am făcut dări de seamă despre activitatea depusă ca deputată. Am arătat concret cetăţenii care au sprijinit acţiunile iniţiate de sfatul popular. Intrucît răspund din partea comitetului executiv al sfatului popular de organizarea comitetelor de stradă şi de toate acţiunile întreprinse de sfatul popular în circumscripţie, am organizat 14 întîlniri cu cei 18 deputaţi din circumscripţia mea la care am discutat organizarea comitetelor de străzi, înfrumuseţarea oraşului, şi alte acţiuni şi probleme ridicate de cetăţeni. Am discutat despre antrenarea cetăţenilor la diferite acţiuni gospodăreşti, reuşind să organizăm 14 comitete de stradă. O strînsă legătură ţin cu femeile, prin responsabilele de circumscripţie. Cu ele mă ajut foarte mult în mobilizarea cetăţenilor la diferite treburi. In acţiunea de înfrumuseţare a oraşului, un grup de femei împreună cu deputatul I. Haiduc şi cu alţi tovarăşi au ajutat la amenajarea parcului din faţa autogării I.R.T.A. In acţiunea de organizare a bazarului în oraş, femeile din circumscripţia mea au contribuit cu un mare număr de obiecte, lucruri de mînă şi altele din care s-a realizat suma de 11.000 lei, donată pentru construirea policlinicii. Am reuşit de asemenea să antrenăm un număr de 250 cetăţeni la muncă voluntară pentru terminarea pieţii de cereale. Dintre aceştia 150 au făcut 600 ore muncă voluntară, împreună cu deputaţii orăşeneşti şi cu comitetele de stradăam organizat o serbare la care cetăţenii au contribuit cu cele necesare pentru amenajarea bufetului şi cu obiecte pentru tombolă, iar banii rezultaţi au fost donaţi pentru construirea policlinicii. In întîlnirile avute cu cetăţenii, s-au ridicat o serie de probleme, ca repararea străzii Karl Marx, 9 Mai, Turnului, Faurului, Pulberăriei şi altele, repararea staţiilor de maşini de la Sălişte, din Tîrgul Peştelui şi alte probleme de interes obştesc. Toate acestea le-am adus la cunoştinţa comitetelor executive ale sfaturilor populare orăşenesc şi regional. Am sezisat la întreprinderile comunale şi I. L. L. o serie de lipsuri cerînd lichidarea lor. Toate acestea le-am comunicat şi comitetului executiv al oraşului Sibiu. La unele adunări cu cetăţenii am invitat şi delegaţi de la unele întreprinderi ca I. L. L. I-am invitat pentru ca ei să ia act de nevoile oamenilor muncii şi să lămurească diferite probleme ridicate. O bună parte din necesităţile oamenilor au fost satisfăcute. S-a mutat stația de maşini din Tîrgul Peştelui, s-au luat măsuri pentru repararea străzii 9 Mai, se repară în exterior clădirile I. L. L. de pe această stradă şi s-a prevăzut repararea străzii Karl Marx. Prin efortul depus de comitetul executiv, se trece la terminarea pieţii de cereale, problemă ridicată în toate întîlnirile cu cetăţenii. Este foarte necesar să se repare de urgenţă şi străzile Turnului, Faurului şi Pulberăriei,care au ajuns aproape impracticabile. De asemenea, noi am propus să se deschidă ateliere de reparaţii pentru canalizare şi apă pe lingă întreprinderea economică. Alegătorii vin deseori şi cu încredere la mine, rugîndu-mă să-i ajut la rezolvarea diferitelor nevoi. Mă simt mîndră de aceasta şi caut să nu-mi rămînă nimic nefăcut atunci cînd îmi stă în puteri. Toate realizările noastre se datoresc muncii depuse în colectiv, legăturii strînse cu deputaţii, cu comitetele de stradă şi cu responsabilele de femei pe circumscripţii. Faptul că deputaţii fac dări de seamă periodice în faţa cetăţenilor, contribuie la creşterea prestigiului lor, la strîngerea continuă a legăturilor cu masele. ANA MICU deputată în sfatul popular regional circumscripţia nr. 65, Sibiu Scrisori din raionul Agnita către „Drum nou“ In satul Ţichindeal, aparţinător comunei Nocrich, cooperativa este închisă din ziua de 1 septembrie a.c., pe motiv că gestionara Maria Duma a fost scoasă din muncă. Ţăranii muncitori din satul Ţichindeal, sunt nevoiţi să meargă în comuna Nocrich, la 6 km. depărtare de sat, pentru a se aproviziona cu cele necesare. Deşi tovarăşa Maria Ganea, preşedinta cooperativei a cerut ajutor U.R.C.C.-ului, nici pînă în prezent la cooperativa din Ţichindealora a fost repartizată o gestionară. Pe bună dreptate, se întreabă ţăranii muncitori, pînă cînd va mai dura această situaţie? U.R.C.C. este chemată să răspundă! Rare sânt zilele cînd locuitorii satului Ţichindeal sunt mulţumiţi de felul cum munceşte tovarăşa Paraschiva Munteanu, de la oficiul P.T.T.R. Nocrich. In ziua de 22 septembrie, tovarăşul preşedinte al gospodăriei agricole colective şi alţi ţărani muncitori au sunat insistent centrala care întîrzia prea mult satisfacerea comenzii. Tovarăşa Munteanui, operatoarea oficiului, a găsit de cuviinţă să le răspundărăstit şi cu vorbe jignitoare. Oficiul raional P.T.T.R. este chemat să ia măsurile necesare. IULIU ZETLER In comuna Bruiu, preşedintele sfatului popular este tovarăşul Alexe Roman. După cîte se vorbeşte prin comună, se ştie că dînsul este foarte mulţumit de sine. Lucru ce-l frămîntă însă în prea puţină măsură, este repararea podurilor din comună, care în cei 4 ani de cînd este preşedinte nu au fost reparate devenind în momentul de faţă impracticabile. Tovarăşul Roman s-a obişnuit să audă că, o maşină a căzut cu roţile din spate între grinzile podului, ba că alta era să se răstoarne, şi alte asemenea veşti care nu-i tulbură cu nimic mulţumirea de sine. De 4 ani de zile tovarăşul preşedinte îşi tot propune repararea podurilor. Ţăranii muncitori se întreabă: oare pînă cînd nena lăsa tov. preşedinte să aşteptăm îndeplinirea angajamentului? D. MIHAIL ★ ★ CONSFĂTUIRE CU COLABORATORII CINEMATOGRAFICI In sala cinematografului „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin a avut loc o consfătuire cu colaboratorii cinematografici din localitate. Au participat delegaţi ai întreprinderii cinematografice regionale şi ai întreprinderilor şi Instituţiilor locale. Tov. Rariţa Custură a prezentat un referat cu tema: „Colaboratorii cinematografici, ajutoare preţioase în popularizarea filmelor“ arătînd sarcinile care stau în faţa acestora şi aspecte din munca colaboratorilor. Astfel, în întreprinderea „Partizanul Păcii“, datorită muncii depuse de colaborator şi a sprijinului primit din partea comitetului de întreprindere, a fost creat un colţ cinematografic, care fiind mereu împrospătat cu materiale noi constituie un mijloc de documentare şi un îndemn pentru muncitorii din întreprindere, spre a viziona cele mai bune filme. In schimb, în cadrul uzinelor „Strungul“ această muncă e neglijată, muncitorii nu sunt orientaţi asupra celor mai bune creaţii cinematografice şi nu sunt ajutaţi să-şi procure cu uşurinţă bilete pentru spectacole cinematografice. In discuţiile ce au urmat, s-a arătat rolul colaboratorilor cinematografici nu numai în popularizarea filmelor, dar şi în lămurirea conţinutului lor de idei. Numeroşi dintre participanţi au arătat metodele lor de muncă în acest sens, preocupaţi de îndeplinirea contractului cultural al întreprinderii şi de realizarea unei bune educaţii politice prin filme. S-a propus ca la colţul cinematografic al întreprinderilor şi instituţiilor să se afişeze şi o scurtă dare de seamă în legătură cu subiectul filmului şi să se organizeze vizionări de filme urmate de discuţii. Tov. Ana Mirişan a vorbit despre sarcinile colaboratorilor cinematografici în campania pentru sărbătorirea Lunii prieteniei româno-sovietice. Consfătuirea s-a dovedit un bun prilej pentru îmbogăţirea experienţei cadrelor locale din cinematografie şi a colaboratorilor cinematografici din întreprinderi și instituții. ION V. MARIN, coresp. Drum nou JbdudişU din ’t&g,‘twea masfaä Aproape în fiecare zi telefericul urcă şi coboară zeci de oameni din regiunea Stalin, din ţara noastră ori din alte ţări. Trecind deasupra prăpăsiilor şi a dealurilor, el pleacă din Poiana Stalin urcînd pînă pe Cristianul Mare. In clişeu, un aspect al telefericului din Poiana Stalin. Concursul de fotografii „Patria noastră“ Concursul de fotografii artistice „Patria noastră“, organizat de Ministerul Culturii, se bucură de multă popularitate. Ministerul Culturii a tipărit un prospect-invitaţie pe care l-a trimis la peste 300 fotografi cunoscuţi din întreaga ţară. Prospectul se găseşte de asemenea la sfaturile populare regionale şi în Bucureşti la I. S. „Decorativa“, unde poate fi consultat de toţi cei interesaţi. Mulţi dintre cei invitaţi să ia parte la concurs au anunţat că vor prezenta fotografii care înfăţişează peisaje din Valea Bistriţei, din Delta Dunării, aspecte din viaţa pescarilor, oţelarilor, muncitorilor forestieri etc. Juriul, compus din artişti fotografi, artişti plastici şi critici de artă, îşi va începe lucrările la 10 noiembrie a.c. Fotografiile se pot trimite pînă în ultima zi pe adresa juriului, str. Dionisie Lupu nr. 10, raionul Stalin, București. In curind la cinematograful „Maxim Gorki“ din Oraşul Stalin Artiştii Teatrului de stat din Oraşul Stalin în turneu la Prejmer In ultimul timp, artiştii Teatrului de Stat din Oraşul Stalin, în turneul lor prin regiune am prezentat diferite piese şi în faţa muncitorilor de la fabrica de postav ,.Constantin David‘‘ din Lunca Calnicului, raionul Stalin. In ultimele trei luni, pe scena frumosului club atextiniștilor, au fost prezentate piesele „Ultima oră“ de Mihail Sebastian, „Cei din urmă" de M. Gorki, „O familie renumită'' de Boris Romasov, iar cu citeva zile in urmă a fost prezentată piesa, „Mincinosul“ de Carlo Goldoni, care s-a bucurat de un mare succes, fiind prezentată in fața a peste 400 spectatori După spectacol, oamenii muzicii au rugat conducerea teatrului să organizeze cit mai des turnee in această comună. LEONTIN POP, ceresp. Nr. 3857 FAPTA CURAJOASĂA SOLDATULUI _ FRUNTAŞ ‘ RUSUGHEORGHE In noapte izbucni o lumină puternică, înroșind bolta cerului. ■— Foc la fabrică! Aproape de tot se auzi clopotul de alarmă al pompierilor. Au sosit fără tnttrziere la locul incendiului. Cîteva comenzi scurte și autoscările mecanice fură întinse spre acoperişul cuprins de flăcări. Curajoşii pompieri, cu căşti şi cu toporaşe la centură, începură să urce cu îndeminare treptele metalice ale scărilor. Furtunele au intrat in funcţie. — Vine armata! — exclamară bucuroşi oamenii veniţi in grabă la fabrica aflată in primejdie. Din camionul condus de soldatul fruntaş Rusu Gheorghe săriră jos mai mulţi militari şi se adunară pe echipe, sub comandă, aşa cum fusese organizată subunitatea încă din timpul deplasării spre locul incendiului. — Repede, tovarăşi, să ajutăm la localizarea incendiului ~i grăbea comandantul. Soldatul fruntaş Rusu Gh. trase maşina in apropiere, o încuie şi îşi făcu loc, prin cercul de oameni, pînă in faţă. Un pompier tocmai urca treptele metalice ale unei autoscări, cu un furtun pus în funcţie de curind. Urcuşul era greu, fiindcă flăcările ieşite pe o fereastră se abăteau asupra lui. De jos, cineva stropea îmbrăcămintea cu un jet ușor de apă. Pompierul încerca să se urce mai sus- Furtunul pe care-l trăgea după el era din ce in ce mai greu, ba chiar se agățase de ceva. Soldatul fruntaș Rusu se repezi să dea ajutor pompierului. Liberă partea agăţată a furtunului. Văzind că pompierului de sus ii e preţios ajutorul său, începu să urce şi el scara, ţinind de furtun pentru a uşura greutatea. Dogoarea focului îi încingea corpul. Totuşi urcă treaptă cu treaptă pe scara ameţitor de înaltă. Era greu de urcat, Muși socotea că e necesar să-şi ajute tovarăşul pe care nu-l cunoştea, dar cu care se înfrăţise în faţa pericolului. Deodată, Rusu observă o siluietă de om la una din ferestrele din care tocmai izbucnise un val gros de flăcări. — Acolo e un om! — strigă Rusu, arătînd cu mina către fereastra de sub scară. — Ia fringhia asta — ii strigă pompierul. Rusu nu ştia ce trebuia să facă cu o fringhie attt de lungă. El nu era pompier şi nici nu mai văzuse vreodată pompierii la lucru. Totuşi era in pericol viaţa unui om. Trebuia salvată o fiinţă din mijlocul focului. Trebuia deci să-şi pună In joc toată priceperea şi forţa sa. Legă un cap al frînghiei de o treaptă a scării, iar restul îl aruncă in jos. Frînghia atîrna acum de a lungul peretelui, în dreptul ferestrei cu pricina. Simţi un duş rece, binefăcător, uittndu-i toată îmbrăcămintea: cei de jos observară ce are de gînd să facă și-l stropiră pentru a putea rezista flăcărilor. Rusu se lăsă pe fringhie pînă in dreptul ferestrei. (Cit de bine-i prindea pregătirea fizică ce-o făcea zilnic la porticul de gimnastică) Pentru el, urcarea și lăsarea pe fringhie e o jucărie. Numai dogoarea aceasta de l-ar mai lăsa. Un balans, două şi reuşi să pună piciorul pe pervazul ferestrei, intră in cameră. înăuntru, totul ardea: biroul, uşa, dulapul... Fumul înecăcios ii împiedica vederea. Jos, lingă fereastră, zări o femeie in nesimţire. Se aplecă s-o ridice, dar ceva mai departe văzu o altă femeie a cărei îmbrăcăminte începuse să ardă. își scoase repede bluza udă și acoperi cu ea partea arzindă a îmbrăcămintei. Trase apoi capătul liber al frînghiei, legă cu el una din cele două femei și o coborî cu grijă ptnă jos. In același timp o autoscara mecanică urca spre fereastră. Pe această autoscara cobora acum soldatul fruntaş Rusu cu cea de a doua femeie salvată din foc. Coborişul scării, cu o greutate in spinare, era periculos. Aceasta îl putea costa viaţa. „Trebuie să păşesc cu atenţie, îmi trebuie multă voinţă — gindea Rusu. Trebuie să rezist !“. ★ — Dacă mai era o treaptă, două, n-aş mai fi putut coborî! — zicea Rusu celor din jur, in timp ce medicul îi pansa citeva răni uşoare... Dar nu m-am lăsat. ★ In noaptea aceea mulţi cetăţeni au văzut şi foarte mulţi au auzit povestindu-se despre fapta plină de curaj a soldatului fruntaş Rusu Gh. Salvind din foc două fentei, a dat dovadă că e capabil de un înalt spirit de sacrificiu. Pentru atitudinea plină de curaj de care a dat dovadă cu ocazia stingerii acestui incendiu, soldatul fruntaş Rusu Gheorghe a fost evidenţiat pe unitate şi recompensat de comandant. Maior TR. SIGMIREANU (Din zborul ,Apărarea Patriei" nr. 222). In preajma deschiderii expoziţiei anuale de artă plastică In ziua de 6 noiembrie se va deschide în Oraşul Stalin expoziţia actuală regională de artă plastică. Data deschiderii expoziţiei a fost anume aleasă astfel, în cinstea Lunii Prieteniei Româno - Sovietice şi a zilei de 7 Noiembrie. Operele artistice pregătite pentru expoziţia regională reprezintă rodul unui an întreg de muncă, rodul străduinţei artiştilor de a oglindi cit mai fidel, în spiritul realismului socialist, viaţa societăţii noastre în plin avînt şi dezvoltare, în lupta pentru construirea socialemului, ideile timpului nostru şi omul nou, măreţia şi frumuseţile patriei noastre dragi. Invăţînd din experienţa expoziţiei regionale din anul trecut, sau a Expoziţiei Anuale de Artă Grafică şi a Expoziţiei Anuale de Stat de la Bucureşti — acestea din urmă adevărate şcoli pentru creatorii de artă — ne-am putut îmbunătăţi munca după ce am făcut o serie de constatări în legătură cu realizările şi lipsurile noastre. Concluziile plenarei Uniunii Artiştilor Plastici din 23—28 martie 1955, ne-au dat preţioase îndrumări în orientarea şi adîncirea conţinutului de idei al muncii noastre artistice. Ele au subliniat rolul social pe care îl are azi arta, munca stăruitoare care trebuie să stea la baza creaţiei artistice, pentru reuşita exprimare a bogăţiei conţinutului de idei al vieţii noi. Forma (desenul, culoarea, lumina) trebuie să reprezinte valoarea conştiinţei noastre, legate de tematica inepuizabilă a vremurilor noi. Spre deosebire de expoziţia din ■ anul trecut, cea din anul acesta va avea o tematică mult mai cuprinzătoare. Pictorul A. Leiter va aduce un „Episod din represaliile de la 1730“, iar C. Hübner va prezenta mai multe momente din munca la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“. O pînză interesantă va fi aceea a lui H. Morres, intitulată ,,Predarea cotelor“. Fr. Bomches va aduce compoziţii din viaţa copiilor şi aspecte ale trecutului istoric. Din viaţa celor mici e inspirată şi pînza „Bunicuţa povesteşte copiilor“ de Augusta Pop-Peutsch. „Prinz pe cîmp“ a pictorului A. Nemeş, exprimă mulţumirea şi odihna după muncă, iar compoziţia „Arie“ a pictorului C. Veleanu este inspirată tot din munca ţăranilor muncitori. W. Schachl expune lucrări despre „Munca forestieră de la Babarunca", iar H. Eder expune portrete, ca şi B. Podea. „Discutarea planului de muncă“ se intitulează compoziţia pictorului M. Teutsch. Personal am căutat să surprind un conflict psihologic în lucrarea „Rezultatul primului pătrar“ alături de care mai prezint „Exploatarea forestieră din Valea Sadului“ şi portrete. Vor figura apoi numeroase alte pînze, redînd aspecte din munca şi viaţa intimă a oamenilor muncii, apoi desene, acuarele, semnate de pictori de valoare ca G. Kollár, H. Schunn, C. Hadiak, N. Gali şi alţii. Toate aceste lucrări vor face cunoscute numărului tot mai mare de oameni ai muncii care frecventează expoziţiile de artă, ideile care ne călăuzesc în munca noastră, frumuseţea şi eroismul vieţii noastre noi, frumuseţea morală a omului nou şi a munci pe care el o depune in slujba progresului societăţii, frumuseţile naturii patriei noastre. ZINA BLANUŢA-ETSCHBERGER responsabila Genadului artiştilor plastici din Oraşul Stalin