Drum Nou, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5214-5239)
1961-10-14 / nr. 5225
T* % PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! um nou ISOP" ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PNR BRASOV 0 SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5225 ★ SIMBÄTÄ, 14 OCTOMBRIE 1961 * 4 PAGINI, 20 BANI Femeile — o puternică forţă în G.A.C. In Raportul prezentat la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie a.c., tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej subliniază că femeile reprezintă o uriaşă forţă în lupta pentru înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al III-Iea al partidului în construcţia socialistă la sate. In toate gospodăriile colective lucrează un număr însemnat de femei, care îşi aduc contribuţia cu tot mai multă pricepere şi simţ gospodăresc la dezvoltarea proprietăţii obşteşti, la sporirea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale. Astfel, in regiunea noastră avem 183 femei în consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, 3 brigadiere, 483 şefe de echipe, 177 mulgătoare, 119 crescătoare de păsări, 99 crescătoare de porci, 18 socotitoare şi 3 preşedinte de G.A.C., care prin priceperea şi munca lor conştiincioasă au adus un aport însemnat la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor lor colective, la dezvoltarea lor multilaterală. In consolidarea economică a gospodăriilor colective, pe calea dezvoltării intensive şi multilaterale a producţiei agricole, comisiile femeilor, colectivistele, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, aduc o contribuţie de seamă mai ales în ramuri de producţie cum sunt cultura legumelor, creşterea animalelor şi păsărilor etc. Merită scoase în evidenţă în această privinţă hărnicia şi strădania colectivistelor din Hărman, raionul Sf Gheorghe, Moşna, raionul Mediaş, Cristian şi Racoviţa, raionul Sibiu etc., care prin munca lor pricepută şi însufleţită, au contribuit în bună măsură la întărirea gospodăriilor lor colective. Ca urmare, toate aceste gospodării colective, în anii care au trecut de la înfiinţarea lor, şi-au dezvoltat multilateral ramurile de producţie, creîndu-şi totodată altele noi, finind cont de specificul şi posibilităţile lor economice. Aceasta a dus, fireşte, la mărirea averii obşteşti, la creşterea veniturilor băneşti şi a valorii zileimuncă. Astfel, nu întimplător, aceste gospodării colective şi alte multe din regiune, sunt milionare, devenind puternice centre de atracţie pentru ţăranii întovărăşiţi şi individuali. Multe, foarte multe femei din gospodăriile colective — îngrijitoare de vite şi de păsări — şi-au cîştigat prin munca lor harnică şi pricepută stima şi aprecierea tuturor colectiviştilor. Sînt bine cunoscute numele colectivistelor Elisabeta Munteanu, mulgătoare la gospodăria colectivă din Hărman raionul Sf. Gheorghe. Leontina Draga, crescătoare de viţei din gospodăria colectivă din Şaroş, raionul Mediaş, şi ale altora, care ajutate fiind de comunişti şi imbogăţindu-şi continuu cunoştinţele apro-zootehnice şi-au pus în slujba înfloririi gospodăriei colective toată hărnicia şi priceperea lor. Colectivista Elisabeta Munteanu din Hărman, îngrijind şi hrănind după toate regulile ştiinţei zoo-veterinare animalele pe care Ie are în primire, a reuşit să-şi depăşească cu regularitate planul producţiei de lapte pe cap de vacă furajată devenind totodată şi o bună sfătuitoare pentru tinerele mulgătoare din gospodărie. Este semnificativ faptul că în grajdul în care lucrează Elisabeta Munteanu toţi mulgătorii, învăţînd din experienţa ei, îşi îndeplinesc şi depăşesc sarcinile de plan, constituind exemple demne de urmat pentru ceilalţi ingrijitori-mulgători. Gospodăriile colective din regiunea noastră au largi posibilităţi pentru dezvoltarea şi creşterea tuturor speciilor de păsări. lată un sector deosebit de rentabil pentru gospodăriile colective, unde femeile pot aduce un aport deosebit. Este lăudabilă iniţiativa comitetului raional al femeilor din Mediaş, care in primăvara acestui an a organizat, cu sprijinul şi sub îndrumarea comitetului raional de partid, o consfătuire a tuturor crescătoarelor de păsări din gospodăriile colective din raion, in cadrul căreia s-au analizat sub toate aspectele posibilităţile de dezvoltare a creşterii păsărilor. Rezultatele, fireşte, n-au întîrziat să se arate. Acum, la gospodăriile colective din Valea Lungă şi Bratei, îngrijitoarele de păsări Ana Roşianu şi Maria Greff se ocupă cu mai multă grijă şi simţ de răspundere de păsările pe care le au in primire, ceea ce a dus la creşterea producţiei de ouă pe cap de găină şi implicit la creşterea veniturilor băneşti. Numai aceste două gospodării au crescut in acest an aproape 2.000 de păsări, efectiv care în anul viitor va spori şi mai mult. Experienţa anilor a dovedit cu privintei faptul că atunci cînd energia Creatoare a femeilor din gospodăriile colective este canalizată spre dezvoltarea multilaterală a averii obşteşti, rezultatele sunt dintre cele mai bune. Trebuie spus însă că nu peste tot în gospodăriile colective din regiune, li se încredinţează femeilor asemenea sarcini, cu toate că în fiecare gospodărie există femei vrednice, cu dragoste de muncă, care ar putea să contribuie la îmbunătăţirea muncii în numeroase sectoare de activitate. Aşa de pildă, în G.A.C. Hosman, Merghindeal, Dealul Frumos. Hendorf, din raionul Agnita, adăposturile pentru păsări au fost desfiinţate, deşi în aceste gospodării colective sunt femei şcolarizate pentru creşterea păsărilor. Exemple asemănătoare sunt şi în celelalte raioane. Uni sprijin preţios pot da femeile in muncile agricole ce se efectuează în sectorul vegetal. S-a văzut practic că acolo unde femeile au participat zilnic la munca cimpului, culturile agricole au putut să fie semănate, îngrijite si recoltate la timp, obţinîndu-se recolte bogate. Asemenea exemple sunt multe în regiunea noastră. În gospodăriile colective din Hetiur, Rondola, Seleuş, raionul Sighişoara ca şi in gospodăriile colective din Şeica Mică, Dîbos, raionul Mediaş, Gherdeal, raionul Agnita, colectivistele, mobilizate de comisiile de femei, au participat în tot cursul anului la muncă, dovedindu-şi dragostea faţă de gospodărie, faţă de creşterea avutului obştesc. Dar, din păcate, în unele gospodării colective prezenţa femeilor la lucru este slabă. Se înţelege că aceasta nu este numai vina consiliilor de conducere respective, ci şi a organizaţiilor de partid şi a comisiilor de femei din aceste unităţi. In vara aceasta, bunăoară, la G.A.C. Mercheaşa raionul Rupea, din cele peste 120de femei au participat la muncă în gospodărie doar 65, iar restul şi-au găsit alte ocupaţii, străine gospodăriei colective. Nu peste mult timp in gospodăriile colective va avea loc întocmirea și (Continuare în pag. 2-a) * BIBLIOTECA CENTRALA •sieiu în cuprinsul ziarului: - Din manifestul comunist al epocii contemporane: Totul în numele omului, pentru fericirea omului (pag. 2-a) - Deputaţii în mijlocul alegătorilor (pag. 2-a) - Luna prieteniei romîno-sovietice (pag. 2-a) - Magazin săptămînal (pag. 3-a) • Lucrările Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) ilililiiiinüiinmilil # NOI MODELE DE TRICOTAJE La fabrica ,,Drapelul Roşu“ din Sibiu, pe lingă cele 60 de modele noi introduse in fabricaţie in acest an, colectivul de creaţie al întreprinderii pregăteşte noi sortimente pentru anul 1962. In acest scop, ţinîndu-se seamă de gustul cumpărătorilor s-a pregătit o bogată colecţie de articole şi modele noi pentru semestrul 1 1962, printre care 60 modele noi de tricotaje din lină şi bumbac pentru adulţi şi copii şi 20 modele noi de lenjerie mătase. In acelaşi timp, s-a îmbogăţit sortimentul de culori, iar la mai multe modele de tricotaje din mătase se folosesc garnituri şi dantele din fire sintetice. În prezent, preocuparea de seamă a colectivului nostru de creaţie este folosirea linii indigene pentru executarea de articole de îmbrăcăminte exterioară pentru copii şi adulţi în care scop pregătesc, noi şi bogate sortimente. MARIA DORCA, funcţionară CONCURS „CINE ŞTIE CÎŞTIGĂ“ LA BRAŞOV Radiodifuziunea şi televiziunea română organizează duminică, 14 octombrie, în oraşul Braşov, un concurs „Cine ştie cîştig“. Se vor dezbate temele „In drum spre Cosmos“, „Mihail Eminescu“, „Renaşterea italiana , „Frumuseţile patriei“, „Moliere“ şi „G. Verdi“. Profesor examinator Mihai Florea. Concursul va avea loc în sala Casei orăşeneşti de cultură la orele 1g. SECŢII EXTERNE ALE ŞCOLII POPULARE DE ARTA Pentru a veni în ajutorul artiştilor amatori din regiunea noastră, recent, Şcoala populară de artă din Braşov a deschis intr-o serie de centre secţii externe. Astfel la Sf. Gheorghie au fost deschise secţii de vioară şi artă plastică, iar în oraşele Tg. Secuiesc, Rupea şi Oraşul Victoria au fost deschise secţii pentru artiştii plastici amatori. ÎNTÎLNIRE CU POETUL DAN DEŞLIU Sala de festivităţi a Sfatului popular raional Făgăraş a găzduit în după-amiaza zilei de 17 octombrie a.c., o însufleţită întîlnire între cadrele didactice şi elevii şcolilor din oraş cu îndrăgitul poet Dan Deşliu. După ce poetul a arătat citeva aspecte din activitatea sa literară, el a recitat în faţa celor peste zoo de participanţi poemul său „Lazăr de la Rusca“ precum şi alte poezii, fiind răsplătit cu vii aplauze din partea celor prezenţi. A. GIONEA, coresp. La uzinele textile ,,Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, Maria Maier este cunoscută ca una din ţesătoarele fruntaşe. IN CLIŞEU : Tov. Maier Maria la locul ei de muncă. re vorbesc fruntaşii recoltelor bogate Cum am obţinut 2630 kg. griu la hectar în urma studierii documentelor celui de-al III-lea Congres al F.M.R., consiliul de conducere al gospodăriei noastre colective, ajutat de organizaţia de partid, s-a străduit să-şi organizeze mai bine munca, punînd un accent mai mare pe aplicarea diferenţiată a lucrărilor solului, pe încorporarea în sol a unor cantităţi sporite de îngrăşăminte, pe folosirea pe scară largă a seminţelor de înaltă productivitate. Astfel, pentru însămînţarea celor 171 hectare cu grîu, încă din vara trecută, la propunerea organizaţiei de bază, au fost alese terenurile cu cele mai bune plante premergătoare ca: leguminoase (trifoi) şi prăşitoare (cartofi şi porumb furajer) care, cu un an înainte, au fost puternic îngrăşate cu gunoi de grajd. Pentru ca lucrările de pregătire a solului şi cele de semănat să se execute in limitele epocii optime şi în cele mai bune condiţii, s-a hotărît ca de efectuarea lor să răspundă cei mai harnici colectivişti şi care să fie îndrumaţi şi controlaţi îndeaproape de inginerul agronom al gospodăriei. Astfel, imediat după recoltarea plantelor premergătoare, cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T., au fost efectuate arăturile la adîncimea de 26-28 cm. cu plugul cu antetrupiţă - pe miriştea de trifoi - iar pe unele suprafeţe, s-a folosit şi scormonitorul. Intrucît arătura a fost cam bulgăroasă, înainte de semănat aceasta a fost prelucrată cu polidiscul pînă la mărunţirea completă a bulgărilor, iar pentru a tasa solul care era prea afinat, s-a dat cu tăvălugul. Semănatul s-a făcut la începutul lunii octombrie, cu maşinile S.M.T. Sămînţa folosită a fost din soiurile Harrach (pe 85 hectare) şi Odvoş-241 (pe 86 hectare), care a fost tratată cu Germisan. După semănat s-a mai tăvălugit încă odată terenul pentru a pune sămînţa în contact intim cu solul în vederea răsăririi ei uniforme şi rapide. Primăvara timpuriu, la propunerea organizaţiei de bază, întreaga suprafaţă semănată cu grîu de toamnă a fost lucrată cu grapa rotativă pentru a se distruge crusta care se formase la suprafaţa solului. Apoi, cînd au apărut buruienile, s-a executat plivitul ori de cite ori a fost nevoie. Recoltatul s-a făcut cu secerătoarea legătoare în faza de coacere în pîrgă, iar producţia medie a fost de 2630 kg. la hectar. O deosebită atenţie s-a dat lucrărilor aplicate pe lotul semincer. Ca urmare, pe acest lot în suprafaţă de 23 hectare, s-au obţinut cite 3.646 kg. la hectar. Ca plantă premergătoare a fost trifoiul care a fost arat cu plugul cu antetrupiţă şi semănat la începutul lunii octombrie, la adîncimea de 5-6 cm. în vederea completării necesarului de fosfor, la însămînţare s-au dat şi cite 150 kg. superfosfat la hectar. în acest fel plantele s-au dezvoltat puternic, în primăvară fiind cite 550-600 fire la metrul pătrat. De fapt, după observaţiile făcute de brigadieri şi inginerul agronom, acesta a fost unul din factorii hotărîtori în obţinerea unei asemenea producţii. De aceea şi în toamna aceasta, vom executa semănatul în aşa fel incit să asigurăm aceeaşi densitate de plante la hectar, în plus să aplicăm mai multe îngrăşăminte chimice în vederea obţinerii de producţii mai mari în anul viitor. GH. MILOIU, preşedintele G.A.C. „I. L. Caragiale“ Rîşnov-Braşov Ca urmare a ajutorului primit din partea organelor de partid şi de stat, ca şi a muncii harnice a colectiviştilor, gospodăria agricolă colectivă din Bod, raionul Sf. Gheorghe a reuşit ca an de an să-şi dezvolte multilateral producţia, să obţină recolte din ce în ce mai bogate. Pe lingă culturile furajere şi plantele tehnice, care în fiecare an aduc venituri însemnate, colectiviştii de aici acordă o deosebită atenţie cultivării, în cele mai bune condiţii, a cerealelor de toamnă, între care griul ocupă un loc de frunte. Această cultură a fost cultivată pe o suprafaţă de 232 hectare, reuşindu-se să se obţină o producţie medie la hectar de 2648 kg., care depăşeşte cu mult pe cea prevăzută în plan şi pe cele realizate în anii anteriori. De pe lotul semincer, cu o suprafaţă de 30 hectare, s-au recoltat cite 3.600 kg. la hectar. De la bun început trebuie arătat că realizarea unor asemenea producţii se datoreşte în special faptului că, consiliul de conducere al gospodăriei, îndrumat îndeaproape de organizaţia de partid, a acordat cea mai mare atenţie folosirii unor soiuri de mare productivitate, ca Harrach şi Ponca, precum şi aplicării unor lucrări agrotehnice corespunzătoare solului şi plantelor premergătoare. Astfel, lucrările de pregătire a solului pentru însămînţări au constat în efectuarea unor arături la adîncimea de 23-39 cm., după cum a permis solul, pe unele parcele folosindu-se şi scormonitorul. In vederea mărunţirii pămîntului, s-a folosit polidiscul cu care s-a lucrat de două ori. Apoi întreaga suprafaţă, a fost tăvălugită. Semănatul s-a făcut între 18 septembrie şi 24 octombrie în mod eşalonat, această lucrare fiind condiţionată de recoltarea plantelor premergătoare. Pentru ca semănatul să se facă uniform şi de cea mai bună calitate, biroul organizaţiei de bază a recomandat consiliului de conducere al gospodăriei, ca efectuarea acestei lucrări să fie încredinţată unor colectivişti cu experienţă şi pricepuţi în această muncă. De aceea s-a reuşit ca plantele de grîu să răsară uniform şi să aibă o densitate corespun- zătoare. In primăvară, tot la propunerea comuniştilor, semănătura a fost tăvălugită şi grăpată cu grapa uşoară, iar cînd a fost nevoie s-a executat plivitul. Ca urmare a efectuării recoltatului intr-un timp scurt, rod al unei intense munci politice desfăşurate de organizaţia de partid şi datorită bunei organizări a muncii, pierderile de boabe au fost reduse substanţial. Pentru ca şi în anul viitor gospodăria să realizeze producţii mari, organizaţia de partid şi consiliul de conducere au luat măsuri ca în toamna aceasta să se folosească numai soiuri de mare productivitate ca Harrach - pe 225 hectare, Ponca - pe 10 hectare şi Bezostaia - 4 şi 15 hectare. In acelaşi timp forţele au fost canalizate înspre asigurarea unui bun pat germinativ precum şi pentru pregătirea celorlalte condiţii în vederea efectuării însămînţărilor la timpul optim şi de bună calitate. Ing. D. SZABÓ G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ Bod, raionul Sf. Gheorghe Ce înseamnă să aplici corect regulile agrotehnice azi cosmonautul SHERMAN STEPANOVICI TITOV soseşte în Capitală Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului de Miniştri al R. P. Române, va sosi în Capitală la ★ Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineaţa, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Aeroportul Băneasa sosirea Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10. în cursul zilei cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti, iar duminică oraşele Ploeşti şi Braşov. ★ în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Bătălie in timpul O seară de octombrie la Brașov. Troleibuzele lunecă lin pe străzile scăldate în lumina lămpilor cu neon. La teatru s-a ridicat cortina pentru actul al doilea al operei „Lahme“. Citeva mii de oameni sunt în sălile de cinematograf. In clipa aceasta, o mină bătătorită răsucește butonul televizorului şi imaginile se înfiripă pe ecran. Alte mii şi mii de miini aleargă pe unelte in fabrici, unde se dezlănţuie din plin hărnicia celui de al doilea schimb. Undeva, într-o clădire obişnuită, un om, un dispecer, urmăreşte jocul de linii, de cifre şi lumini, pe un tablou imens. Acele voltmetrelor, ampermetrelor, zeci şi zeci de ace ale aparatelor indicatoare, vorbesc prin trepidaţia lor calmă, despre pulsul şi respiraţia citadină, despre sănătatea luminilor întregului oraş. Iată însă că s-a produs o avarie. Două din liniile de alimentare a oraşului cu energie electrică s-au defectat. Dispecerul observă numai o tresărire a acelor de control şi un semnal luminos arată că alimentarea a trecut automat pe cea de a treia linie de curent. Omul din faţa televizorului, miile de spectatori de la cinematograf, textilistele din fabrici, pietonii de pe străzi, n-au observat nici măcar pîlpîirea de o fracţiune de secundă a becului electric. Totul decurge normal, iar aparatele cu Zecile lor de ace vorbesc mai departe despre sănătatea respiraţiei citadine. Asta s-a intîmplat într-o seară de octombrie. Dar lucrurile s-ar fi putut întîmpla și altfel. S-ar fi putut ca a treia linie să știu fie capabilă de a prelua sarcina. Atunci, acele zecilor de aparate ar fi căzut neputiincioase la zero. Becurile de control ar fi pîlpiit violent, iar soneria ar fi slobozit un zbîrnîit alarmant. Televizoarele oraşului, ecranele cinematografelor, şi-ar fi întunecat strălucirea, vocea difugoarelor ar fi amuţit, războaiele de ţesut ar fi îngheţat în neclintire şi oraşul s-ar fi cufundat în întuneric. Dar nu s-a întîmplat astfel. A treia linie a preluat cu bine întreaga sarcină ... * Colectivul de muncă al Uzinei electrice nr. 1 din Braşov, a dat la începutul lunii octombrie o bătălie eroică. De multă vreme, două şi cele mai mari agregate ale uzinei, aşteptau o reparaţie. Trebuiau deci scoase din funcţiune. Oraşul urma să primească curent - în mod normal - prin sistemul energetic republican. Numai că dacă în timpul reparaţiei agregatelor s-ar fi defectat liniile de racordare, care fac legătura cu sistemul energetic republican, oraşul ar fi rămas în întuneric. Asta nu trebuia să se întîmple. De aceea, reparaţia trebuia efectuată rapid, cit mai rapid. S-a întocmit planul de acţiune. De la alte uzine au sosit ajutoare. Oamenii au fost instruiţi, în clipa opririi agregatelor, fiecare ştia bine ce are de făcut. In fruntea lor se aflau cei mai buni muncitori, cei mai vrednici şi mai de nădejde comuniştii. Şi agregatele s-au oprit. Termen de reparaţie, 20 de zile. Drămuite pînă la ultimul minut. A început demontarea grea şi migăloasă. Piesă DANIEL DUMBRAVA (Continuare in pag. 2-a) Sunt bucuros că vizitez Romînia MOSCOVA 13 (Agerpres). — Agenţia de presă Novosti transmite: În legătură cu vizita sa în Republica Populară Romînă, pilotul cosmonaut Gherman Titov a declarat următoarele unui corespondent al agenţiei de presă Novosti: Am primit cu o mare mulţumire invitaţia de a vizita Romînia populară frăţească, vecina şi prietena noastră de nădejde. Va fi foarte interesant pentru mine să cunosc viaţa şi succesele in muncă ale poporului român care construieşte socialismul. Oamenii sovietici trăiesc în prezent zilele emoţionante din ajunul celui de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist. Fiecare se străduieşte să marcheze acest eveniment ca un fapt important în viaţa sa. Ştiu că şi oamenii muncii din Republica Populară Romînă întimpină de asemenea cu însufleţire Congresul P.C.U.S., deoarece acest congres va adopta programul concret al construirii viitorului comunist. Profitînd de acest prilej, aş dori să re transmit că poporul sovietic va face totul pentru a-şi îndeplini datoria sa internaţionalistă — de a construi în ţara sa comunismul — viitorul luminos al întregii omeniri. Unitatea şi prietenia popoarelor lagărului socialist constituie, o măreaţă garanţie a triumfului comunismului şi a păcii pe pămînt. Sînt fericit că vizita mea in Rominia coincide cu Luna tradiţională a prieteniei romîno-sovietice. Pe curind, dragi prieteni! Duminica va fi oaspetele Braşovului Cu nemărginită bucurie şi nerăbdare oamenii muncii din oraşul Braşov se pregătesc să întîmpine un oaspete drag. Vizitîndu-ne ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, pilotul cosmonaut nr. 7, Gherman Stepanovici Titov, care efectuînd pe bordul navei cosmice satelit „Vostok-2“ un zbor de 25 ore şi 18 minute a parcurs 700.000 km, în spaţiul cosmic, va poposi duminică, 15 octombrie, în oraşul Braşov. Venind pe ruta Predeal - Timişul de Sus - Timişul de Jos - Dîrste, pilotul cosmonaut va sosi în jurul orei 12:30 în cartierul „Steagul Roșu“ unde i se va face primirea, după care va urma vizitarea cartierului. In continuare, trecînd pe Calea Bucureștilor, Bulevardul Lenin, str. Karl Marx, str. 13 Decembrie, G. S. Titov va poposi în cartierul „Tractorul“, care va fi de asemenea vizitat. La înapoiere, îndreptîndu-se înspre Poiana Braşovului pilotul cosmonaut va parcurge strada 13 Decembrie, str. Suzana Pîrvulescu, Bulevardul Lenin, Bulevardul Stalin, str. 7 Noiembrie, str. Gheorghe Bariţiu, Şirul Beethoven, str. 30 Decembrie, Piaţa 30 Decembrie, str. Căpitan Ilie Birt, str. Pe Tocile şi drumul Poienii Braşovului, în Poiana Braşovului, Gherman Stepanovici Titov va rămîne pînă la orele 16, cînd se va înapoia în Bucureşti. Se măreşte productivitatea muncii în vederea măririi productivităţii muncii şi uşurării efortului fizic al muncitorilor, şi la întreprinderea „Drapelul Roşu“ din Sibiu sunt introduse maşini noi şi dispozitive cu randament sporit. Astfel, la unitatea a II-a confecţii, a fost instalată o maşină de introdus elastic, iar la unitatea I-a, tot la secţia confecţii, maşinile „Triplok“ au fost prevăzute cu dispozitive, cu ajutorul cărora se pot executa simultan două cusături - festin şi simplu. Atît în primul caz cit şi în al doilea, productivitatea muncii a crescut simțitor. ITINERARIUL VIZITEI GHERNHN TITOV P-TA 50 DEC. SPITALUI UII PINTILKI PREDEAL i«U*!lllllll«JHIII|ll|||UIIUir*IIBhHlâi:tf:i&iE0 6ilSii*liii|||j|||S||i[|E||a|]9||'||D||lini|i|||||j|| il3l!E!!EliaillllKii|l|IIUlt1CIIS;:il! OM Şi SIMBOL de DANIEL DRAG AN Patria care ţi-a dăruit ţelul ţi-a călit cugetul şi oţelul racheteifăcînd un mesager al viitorului din tine e o grădină sau o imensă uzină producătoare de bine. Patria care pe cosmonauţi îi trimite să-ncingă planeta-n victorioasele păcii orbite inflge-n tăriile vremii sonda. Comunismul străpunge cu incandescenta-i vigoare nemaipătrunsul depărtării blindaj şi-n faţa omenirii răsare ! Gherman Titov - om şi simbol, un element contemporan din viitor ! Te-ntîmpinăm în pragul casei noastre cu florile din inimi şi din glastre cu dragostea cu care muncitorul iubeşte şi creează viitorul!