Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)

1970-03-01 / nr. 7823

/ Proletari din toate ţârile. umţivil ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7823 Duminică, 1 martie 1970 6 PAGINI 30 BANI GOSPODARII METALULUI AŞTEAP­TĂ SPRIJINUL INTELIGENŢEI TEHNICE UNIVERSITARE Aşa cum se ştie, pe baza sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, în întreprinderile industriale şi de construcţii din judeţul nostru s-a declanşat o largă acţiune pentru sporirea eficienţei, reducerea consumuri­lor specifice de materii prime, materiale, com­bustibil, energie electrică etc.... Succesul aces­tei acţiuni depinde în foarte mare măsură de valo­rificarea iniţiativei şi­ priceperii inteligenţei teh­nice locale, de legarea tot mai strânsă a cerce­tărilor ştiinţifice de nevoile producţiei. Pentru a vedea stadiul de realizări a acestor deziderate, înscrise de altfel în ultimele documente de par­tid, am purtat o discuţie cu cîteva cadre didac­tice de la Institutul politehnic din Braşov. Iată pe scurt problemele abordate. EFICIENŢA — CRITERIU ESENŢIAL AL CALITĂŢII CERCETĂRII Redacţia : Ştim că fiecare cadru didactic uni­versitar are obligaţia să dedice o bună parte a timpului său activităţii de cercetare. Aceasta înseamnă că la nivelul Institutului politehnic braşovean există anual o disponibilitate de zeci de mii de ore de înaltă valoare concepţională. In ce măsură a fost orientat acest potenţial al inteligenţei tehnice spre soluţionarea unor pro­bleme de optimizare a consumurilor de mate­riale ? Prof. ing. Ion Stănescu, decanul facultăţii T.C.M. : Ar fi dificil să enumăr din planul nos­tru de cercetare teme care să se refere în mod expres la problema consumurilor. Ea este însă prezentă aproape în toate lucrările. Printre pre­ocupările noastre concrete se remarcă, de pil­dă, stabilirea posibilităţilor de prelucrarea elec­trolitică și prin electroeroziune a metalelor, o serie de probleme legate de prelucrabilitatea aluminiului, determinarea gradului de îmbătrâ­nire a tablelor etc. Toate aceste teme au ca izvor nevoile practice ale întreprinderilor, din­tre care cele ale gospodăririi cu mai mult ran­dament a metalului ocupă un loc de frunte. De pildă, prelucrarea electrolitică a metalelor inte­resează în mod direct întreprinderea de unelte şi scule din Braşov. Avem o convenţie cu dînşii. Vrem să construim împreună şi o maşină. Me­toda ca atare va duce la creşterea simţitoare a indicelui de utilizare a metalului. Prof. dr. ing. Ştefan Alexandru, şeful catedrei „Prelucrarea lemnului" : Oricît de curios s-ar părea, dar şi noi ne aducem contribuţia la re­ducerea consumului de metal. Printre cele 8 con­tracte de colaborare, încheiate pe acest an, unul se referă la realizarea de înlocuitori de metal din „lignomet". El este utilizat în construcţia unor maşini agricole şi se poate extinde şi în industria petrolului, minieră şi textilă. Prof. dr. ing. Gherman Drăghici : Catedra noastră abordează numeroase teme de cerceta­re legate de îmbunătăţirea calităţii produselor, contribuind implicit la reducerea volumului re­buturilor. Aş aminti, de pildă, contribuţia noas­tră la îmbunătăţirea tehnologiei de prelucrare a cămăşilor de cilindri (pentru „Tractorul" şi Uzina de autocamioane — contribuţie neaplica­tă în producţie), determinarea cauzelor de fi­surare a tarozilor de filet în timpul ascuţirii (pentru F.S.R.). Redacţia : In ce măsură cunoaşteţi gradul de finalizare a acestor cercetări ? Prof. dr. ing. Vasile Vulcu, secretarul comite­tului de partid : Atît la nivelul comitetului de partid, cît şi al organizaţiilor noastre de bază, activitatea de cercetare este analizată periodic. Aceste analize nu au fost urmate însă de măsuri eficiente care să conducă la finalizarea cerce­tărilor, la respectarea întocmai a obligaţiilor de serviciu pe tărîmul activității de cercetare. Discuție consemnată de Z. FORT (Continuare în pagina a 2-a) ANCHETA SOCIALA Arta conducerii nu-i un monopol al bărbaţilor Fabrica de tricotaje Braşov. Biroul directorului. O femeie între două vîrste, cu faţa e­­nergică, discută cu reprezen­tanţii unor firme beneficiare clauze contractuale. In ace­laşi timp rezolvă şi alte sar­cini ce nu suferă amînare. Toate cu calm, competenţă, operativitate. In acel moment în fabrică se află şi un reprezentant al Ministerului Industriei Uşoare , Aurel Dumitrescu, economist principal la Direcţia generală de desfacere. Profităm de a­­ceastă prezenţă, ştiind că-n subordinea acestui minister intră multe întreprinderi, unde femeile au munci de răspun­dere, şi-i adresăm interlocuto­rului o întrebare­ mai puţin o­­bişnuită : întrunesc femeile ca­lităţile necesare unui condu­cător ? Răspunde afirmativ. Şi pen­tru a fi mai explicit, continuă : „In întreprinderea în care ne aflăm, atît directorul cît şi in­ginerul şef sânt femei. Cele­lalte posturi cheie de condu­cere sunt ocupate aproape în exclusivitate tot de femei. An de an această fabri­că îşi realizează în mod e­­xemplar principalii indicatori de plan, fiind în acelaşi timp un model de organizare a pro­ducţiei. Produsele ce se fabri­că aici sunt foarte căutate atît în ţară cît şi în străinătate, bucurindu-se de prestigiu. Du­pă părerea mea, şi practica a confirmat-o, sunt domenii de activitate în care femeile pot conduce cu rezultate chiar mai bune decit bărbaţii. De pildă, tricotajele. Aci cuvîntul hotărîtor îl are moda. Femeile prin temperamentul şi con­strucţia lor au o deosebită înclinare spre frumos. Se pri­cep de minune să asorteze cu­lorile, contextura, linia". Aceeaşi întrebare am adre­sat-o unui număr de 100 de persoane de diferite vîrste, sexe, profesii şi pregătiri. Bi­lanţul este următorul : din 100 de persoane intervievate 100 au răspuns : „Da, femeile pot conduce". S-au făcut şi unele precizări. Ilie Boaru, directorul şcolii interjudeţene de partid: „Mun­ca de conducere e o chestiu­ne complexă şi dificilă. Cali­tatea ei nu e determinată de sex ci de gradul de capabili­­tate al persoanei desemnate să o exercite. Gradul de ca­­pabilitate e determinat și el de un anumit cuantum de în­sușiri personale care dau po­sibilitatea individului în cau­ză, fie el bărbat sau femeie, să se remarce printr-o pregătire profesională deosebită, iniţia­tivă, receptivitate la nou, o a­­numită capacitate de a de­clanşa şi valorifica iniţiativa creatoare a colectivului în care îşi desfăşoară activita­tea etc.". I. FLESCHIN (Continuare în pagina a 2-a) Citiți în pagina a 5-a Aveți o PROBLEMA} PERSONAL. Sa căutăm răspunsul împreună... L o noua promoţie pe specialişti ie siopici muticii De curând, la Braşov, s-au încheiat cursurile de specializare în stu­diul muncii. Au partici­pat organizatori ai producţiei din cadrul în­treprinderilor aparţină­toare de Centrala in­dustrială de produse re­fractare — Alba Iu­lia şi Grupul fabricilor de produse refractare — Braşov. Lecţiile au fost predate de absolvenţi C.E.P.E.C.A. din Minis­terul Industriei Metalur­gice. rum nou AMERICANI LA BUCUREŞTI Sosirea în Capitală VIZITA ASTRONAUŢILOR Astronauţi americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“, împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei Ro­mâniei. Avionul special cu care călăto­resc cosmonauţii în turneul pe ca­re îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Oto­­peni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospita­litate românească pe temerarii as­­tronauţi care au străbătut itinera­rul Pămînt—Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo-12". în întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Mi­ron Nicolescu, preşedintele Aca­demiei Republicii Socialiste Româ­nia, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Cara­­foli, preşedintele Federaţiei Inter­naţionale de Astronautică, şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale A­­mericii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, astro­­nauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sunt salutaţi cordial de preşedintele Consiliu­lui Naţional al Cercetării Ştiinţi­fice, prof. univ. Gheorghe Buzdu­gan, care, rostind un cuvînt de bun venit pe pămintul ţării romă­neşti, a exprimat speranţa că a­­jungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dez­voltarea relaţiilor de cooperare între popoare, servind cauzei pă­cii şi progresului social. îngăduiţi-mi ca, în numele oa­menilor de ştiinţă din ţara noas­tră, să vă adresez sincere felici­tări şi urarea de a obţine noi suc­­cese, a spus vorbitorul. Speram că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumnea­voastră, astronauţilor, soţiilor dumneavoastră şi celorlalte per­soane care vă însoţesc, posibili­tatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi pre­ocupările lor şi că va contribui, în acelaşi timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul român şi poporul american. Mulţumind pentru primirea căl­duroasă, în numele echipajului navei spaţiale ,,Apollo-12", astro­nautul Charles Conrad a menţio­nat că cea mai mare plăcere după ce se întreprinde o asemenea că­lătorie în spaţiul cosmic este ca după întoarcere să se poată îm­părtăşi întregii omeniri experien­ţele acumulate. El a amintit că preşedintele Statelor Unite i-a rugat să întreprindă această că­lătorie în mai multe ţări din lume, printre care şi România. Deşi vizita noastră în ţara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaştem cît mai mulţi oameni şi în cadrul întîlni­rilor cu oamenii de ştiinţă să îm­părtăşim din experienţa pe care am acumulat-o în timpul zborului nostru. Un grup de tinere fete, îmbră­cate în costume naţionale, oferă astronauţilor şi soţiilor lor bu­chete de flori. După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală. De-a lungul traseu­lui se aflau numeroşi cetăţeni ve­niţi să salute pe cei care în no­iembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pă­trunderii omului în spaţiul cos­mic. Pe străzile Capitalei, astronauti americani sunt întîmpinaţi cu ace­eaşi căldură, ca semn al preţuirii pe care poporul nostru o acordă faptelor curajoase, închinate pro­gresului ştiinţei, al­ întregii o­­meniri dornice de pace. (Agerpres) 15 agregate convenţionale prin autoutilare La Uzina de autocami­oane din Braşov acţiu­nea de autoutilare a luat o amploare deosebită. In secţia condusă de ing. Mihai Baltag s-au realizat de la începutul anului şi pînă în pre­zent 15 agregate con­venţionale. Printre ulti­mele realizări se numă­ră o ingenioasă „insta­laţie de măcinat căr­bune”. Proiectată de ing. E. Wenson, ea va putea asigura nu numai nevoile U.A.B., ci ale tuturor turnătoriilor din judeţ, cu cărbune praf, care în prezent se a­­duce tocmai de la Bucu­reşti, de la uzina „Vul­can". 20 de ani de la înfiinţarea C.A.P. Harman LA VÂRSTA MATURĂ A ÎMPLINIRILOR Deunăzi, m-am întâlnit cu Ion Gîrceag, preşedintele cooperativei agricole din Hărman. Cu mîndrie stăpânită, dar cu vibraţii de emo­ţie in glas, mi-a destăinuit că toţi cooperatorii, tineri şi vîrstnici, se pregătesc să sărbătorească un e­­veniment cu totul deosebit şi cu adinei rezonanţe în viaţa comu­nei : împlinirea a două decenii de­ cînd, aici, a luat fiinţă coopera­tiva agricolă — prima unitate de acest fel din cuprinsul judeţului nostru. Din multitudinea faptelor, rela­tate de preşedinte şi întregite de graiul cifrelor, se încheagă itine­rarul parcurs de această reputată unitate agricolă cooperatistă, din ceasul înfiinţării şi pînă azi la vîrst­a matură a împlinirilor. 2 martie 1950. 44 familii de gospodari harnici, hotărîţi să se rupă din sclavia pa­­mîntului, pornesc cu fermitate la drum să-şi croiască o viaţă pros­peră şi demnă, administrînd în comun 185 hectare teren agricol, 5 animale de producţie şi 24 pen­tru muncă. Pionierii de atunci, re­ceptivi la înnoirile ce au dat fru­museţe şi vigoare tinerească pa­triei socialiste, au muncit cu sîr­­guinţă şi abnegaţie, altoind pe realităţile social-economice ale Hărmanului, lăstarii agriculturii şi civilizaţiei moderne de azi. O comparaţie simplă, dar emoţio­nantă prin tot ce semnifică, pune şi mai clar în lumină marele salt realizat de cooperativă în răs­timpul celor douăzeci de ani. In primul bilanţ, averea­­ ob­ştească era evaluată la 109.358 lei. La începutul celui de-al 3-lea de­ceniu de existenţă, aceasta însu­mează o valoare de aproape 13.000.000 lei. Echivalentul ei ma­terial este impresionant: 1079 taurine din care 572 vaci și ju­­ninci , 691 capete porcine, 1643 ovine, animale de muncă, un com­plex zootehnic modern, magazii de cereale, silozuri pentru nutre­țuri, 6 corpuri de seră însumînd 2.500 m.p., remize, un complex de ateliere, 5 autocamioane, 3 trac­toare rutiere cu remorci, 1 tractor legumicol,­­ furgonetă, cîteva zeci de care şi multe altele. Obţinerea acestei bogăţii de bunuri ţine de condiţiile socialismului, materiali­zate în sprijinul multilateral pri­mit din partea statului, şi, în e­­gală măsură, de hărnicia a 681 de familii, care, prin încordarea dîrză a braţelor şi a minţii, au făcut din cele 2687 ha. teren agricol pe ca­re le stăpânesc, un mijloc de pro­ducţie mereu mai roditor. Muncind în comun, oamenii au crescut, s-au maturizat, lărgin­­du-şi orizontul cultural şi profesio­nal. Au învăţat să lucreze cu pa­siune şi abnegaţie pentru sine şi pentru societatea din care fac parte, să aplice bine agrotehnica şi principiile zootehniei moderne; să conducă, să gândească econo­mic şi să fructifice cu chibzuială C. ILIESCU (Continuat d­in pagina a 2-a) Maşini moderne pentru rectificat exteriorul inelelor la uzina „Rulmentul''. i La Palatul pionierilor şi la Institutul politehnic imediat după sosire, astronauti americani au început vizita în Ca­pitală. Prima „escală“ a echipaju­lui „Apollo-12“ a fost la Palatul pionierilor din Dealul Cotroceni­­lor. La intrarea în Palat, temerarii cuceritori ai Selenei sunt salutaţi de Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organiza­ţiei Pionierilor. Un grup de pio­(Continuare în pag. a 6-a) mmm Clădirea­ Muzeului de artă Astăzi se deschide Muzeul de artă Astăzi, la orele 12, are loc deschiderea Muzeului de artă Brașov, în localul spe­cic­l amenajat din B-dul Gh. Gheorghiu-Dej nr. 21. Interioarele, renovate cu deosebit gust, respiră o atmosferă specifică unui­­lăcaș de cultură de acest gen. Alături de exponate ce atestă începuturile plasticii culte pe aceste meleaguri, cele 2 săli de la parter cuprind şi preţioase picturi pe lemn şi sticlă din Şcheii Braşovului şi zona Făgăraşului, ta­blouri ce poartă semnătura pictorilor Mişu Popp, Constantin Lecca, Imre Tamas, Barbu Iscovescu, Gheorghe Tătarascu. O frumoasa şi valoroasă colecţie de 36 de lucrări ale lui Nicolae Grigorescu se găseşte în sălile etajului; tot aici publicul va putea admira pînze de Nicolae Vermont, Camil Ressu, Tonitza, Petraşcu, Pallady, Ţuculescu, Alexandru Ciucure­scu, Corneliu Baba, Marius Bunescu, Dumitru Gheaţă cît şi lucrări de grafica aparţinînd lui V. Maximilian, Mattis Teutsch şi creaţii ale artiştilor plastici braşoveni contemporani. A. In marele amfiteatru al istoriei Reportaj de anticipaţie la specta­colele de sunet şi lumină Braşov, iulie 1970... Seară plăcută de vară. Ne găsim pe muntele Tîmpa ce domină oraşul la intrarea „Teatrului de vară pentru spectacole de sunet şi lumină", recent amenajat de municipa­litatea braşoveană. Reportajul nostru va încerca să transpună în atmosfera spectacolului la care asistăm, dar va încerca să redea şi unele de­talii­ tehnice ale realizării, pe care le-am obţinut prin amabilele relatări ale organizatorilor an­trenaţi în această lăudabilă acţiune, prima cu caracter de permanenţă estivală în România. Ne aflăm la al 50-lea spectacol, deci un prilej oarecum festiv. Dar nu aceasta este explicaţia faptului că tribunele sunt integral ocupate, sau pentru că începînd de astăzi spectacolele au in­trodus stereofonia şi filmul ca inovaţie, faţă de realizările similare, ci pur şi simplu, deoarece agenţia teatrală din oraş nu reuşeşte să facă faţă cererilor anticipate de bilete. Dacă în pri­mele 10 zile de funcţiune există un singur spec­tacol pe seară, la ora 21,00, acasă, din motivele arătate se dau două, la ora 21,00 şi 22,30. Desi­gur, cererea mare de bilete a braşovenilor, dar mai ales a turiştilor români şi străini în trecere prin Braşov, sau a excursiilor speciale organi­zate de O.N.T. în acest scop, nu poate decit să bucure pe inspiraţii conducători ai oraşului, dar şi pe maeştrii care au colaborat : regizor, scrii­tor, muzicieni, crainici şi ingineri de sunet şi lu­mini. O contribuţie importantă a avut-o la acest spectacol istoric fără actori. Teatrul dramatic din Braşov şi Muzeul de istorie, care într-o ar- Dinu MORARU (Continuare în pag. a 3-a) Bun venit în oraşul FESTIVA­LULUI ! în tot cursul zilei de ieri au continuat să sosească la Braşov — gazdă a Festivalului interna­ţional „Cerbul de aur" — nu­meroşi interpreţi, membri ai ju­riului internaţional, invitaţi de onoare, în afară de Duo Mih­a­i Raul (Cuba), despre a cărui sosire v-am informat în numărul nostru de ieri, au mai sosit: Marylin Po­­wel (Anglia), Paşa Hristova (Bul­garia), Birthe Kjaer (Danemarca), Petra Pascal (R. F. a Germaniei), Bernadette (Scoţia), Robbie Rae (Ţara Galilor) ; membrii în juriu­ compozitorul Iosif Tankov (Bul­garia), Kaj Brunn, şeful de­partamentului de muzică uşoară al televiziunii daneze, Frank Weyrauch, reprezentantul stu­dioului T.V. din Frankfurt, pre­cum şi invitaţii , Nikolai Arabad­­jiev, compozitor din Bulgaria, di­rijorul american Joe Mele, Hans I­angerkwist, realizator de emi­siuni T.V. în Suedia, Mogens ICilde, redactor de varietăţi la televiziunea daneză, impresarul englez David Stones. Tot ieri, lotul de concurenţi ro­mâni format din Dorin Anastasiu, Angela Similea şi Doina Spăiari, cit şi laureata ediţiei precedente, Luminiţa Dobrescu, au început repetițiile cu orchestra Festivalu­lui dirijată de Sile Dinicu.

Next