Drum Nou, martie 1970 (Anul 27, nr. 7823-7848)
1970-03-01 / nr. 7823
/ Proletari din toate ţârile. umţivil ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7823 Duminică, 1 martie 1970 6 PAGINI 30 BANI GOSPODARII METALULUI AŞTEAPTĂ SPRIJINUL INTELIGENŢEI TEHNICE UNIVERSITARE Aşa cum se ştie, pe baza sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, în întreprinderile industriale şi de construcţii din judeţul nostru s-a declanşat o largă acţiune pentru sporirea eficienţei, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică etc.... Succesul acestei acţiuni depinde în foarte mare măsură de valorificarea iniţiativei şi priceperii inteligenţei tehnice locale, de legarea tot mai strânsă a cercetărilor ştiinţifice de nevoile producţiei. Pentru a vedea stadiul de realizări a acestor deziderate, înscrise de altfel în ultimele documente de partid, am purtat o discuţie cu cîteva cadre didactice de la Institutul politehnic din Braşov. Iată pe scurt problemele abordate. EFICIENŢA — CRITERIU ESENŢIAL AL CALITĂŢII CERCETĂRII Redacţia : Ştim că fiecare cadru didactic universitar are obligaţia să dedice o bună parte a timpului său activităţii de cercetare. Aceasta înseamnă că la nivelul Institutului politehnic braşovean există anual o disponibilitate de zeci de mii de ore de înaltă valoare concepţională. In ce măsură a fost orientat acest potenţial al inteligenţei tehnice spre soluţionarea unor probleme de optimizare a consumurilor de materiale ? Prof. ing. Ion Stănescu, decanul facultăţii T.C.M. : Ar fi dificil să enumăr din planul nostru de cercetare teme care să se refere în mod expres la problema consumurilor. Ea este însă prezentă aproape în toate lucrările. Printre preocupările noastre concrete se remarcă, de pildă, stabilirea posibilităţilor de prelucrarea electrolitică și prin electroeroziune a metalelor, o serie de probleme legate de prelucrabilitatea aluminiului, determinarea gradului de îmbătrânire a tablelor etc. Toate aceste teme au ca izvor nevoile practice ale întreprinderilor, dintre care cele ale gospodăririi cu mai mult randament a metalului ocupă un loc de frunte. De pildă, prelucrarea electrolitică a metalelor interesează în mod direct întreprinderea de unelte şi scule din Braşov. Avem o convenţie cu dînşii. Vrem să construim împreună şi o maşină. Metoda ca atare va duce la creşterea simţitoare a indicelui de utilizare a metalului. Prof. dr. ing. Ştefan Alexandru, şeful catedrei „Prelucrarea lemnului" : Oricît de curios s-ar părea, dar şi noi ne aducem contribuţia la reducerea consumului de metal. Printre cele 8 contracte de colaborare, încheiate pe acest an, unul se referă la realizarea de înlocuitori de metal din „lignomet". El este utilizat în construcţia unor maşini agricole şi se poate extinde şi în industria petrolului, minieră şi textilă. Prof. dr. ing. Gherman Drăghici : Catedra noastră abordează numeroase teme de cercetare legate de îmbunătăţirea calităţii produselor, contribuind implicit la reducerea volumului rebuturilor. Aş aminti, de pildă, contribuţia noastră la îmbunătăţirea tehnologiei de prelucrare a cămăşilor de cilindri (pentru „Tractorul" şi Uzina de autocamioane — contribuţie neaplicată în producţie), determinarea cauzelor de fisurare a tarozilor de filet în timpul ascuţirii (pentru F.S.R.). Redacţia : In ce măsură cunoaşteţi gradul de finalizare a acestor cercetări ? Prof. dr. ing. Vasile Vulcu, secretarul comitetului de partid : Atît la nivelul comitetului de partid, cît şi al organizaţiilor noastre de bază, activitatea de cercetare este analizată periodic. Aceste analize nu au fost urmate însă de măsuri eficiente care să conducă la finalizarea cercetărilor, la respectarea întocmai a obligaţiilor de serviciu pe tărîmul activității de cercetare. Discuție consemnată de Z. FORT (Continuare în pagina a 2-a) ANCHETA SOCIALA Arta conducerii nu-i un monopol al bărbaţilor Fabrica de tricotaje Braşov. Biroul directorului. O femeie între două vîrste, cu faţa energică, discută cu reprezentanţii unor firme beneficiare clauze contractuale. In acelaşi timp rezolvă şi alte sarcini ce nu suferă amînare. Toate cu calm, competenţă, operativitate. In acel moment în fabrică se află şi un reprezentant al Ministerului Industriei Uşoare , Aurel Dumitrescu, economist principal la Direcţia generală de desfacere. Profităm de această prezenţă, ştiind că-n subordinea acestui minister intră multe întreprinderi, unde femeile au munci de răspundere, şi-i adresăm interlocutorului o întrebare mai puţin obişnuită : întrunesc femeile calităţile necesare unui conducător ? Răspunde afirmativ. Şi pentru a fi mai explicit, continuă : „In întreprinderea în care ne aflăm, atît directorul cît şi inginerul şef sânt femei. Celelalte posturi cheie de conducere sunt ocupate aproape în exclusivitate tot de femei. An de an această fabrică îşi realizează în mod exemplar principalii indicatori de plan, fiind în acelaşi timp un model de organizare a producţiei. Produsele ce se fabrică aici sunt foarte căutate atît în ţară cît şi în străinătate, bucurindu-se de prestigiu. După părerea mea, şi practica a confirmat-o, sunt domenii de activitate în care femeile pot conduce cu rezultate chiar mai bune decit bărbaţii. De pildă, tricotajele. Aci cuvîntul hotărîtor îl are moda. Femeile prin temperamentul şi construcţia lor au o deosebită înclinare spre frumos. Se pricep de minune să asorteze culorile, contextura, linia". Aceeaşi întrebare am adresat-o unui număr de 100 de persoane de diferite vîrste, sexe, profesii şi pregătiri. Bilanţul este următorul : din 100 de persoane intervievate 100 au răspuns : „Da, femeile pot conduce". S-au făcut şi unele precizări. Ilie Boaru, directorul şcolii interjudeţene de partid: „Munca de conducere e o chestiune complexă şi dificilă. Calitatea ei nu e determinată de sex ci de gradul de capabilitate al persoanei desemnate să o exercite. Gradul de capabilitate e determinat și el de un anumit cuantum de însușiri personale care dau posibilitatea individului în cauză, fie el bărbat sau femeie, să se remarce printr-o pregătire profesională deosebită, iniţiativă, receptivitate la nou, o anumită capacitate de a declanşa şi valorifica iniţiativa creatoare a colectivului în care îşi desfăşoară activitatea etc.". I. FLESCHIN (Continuare în pagina a 2-a) Citiți în pagina a 5-a Aveți o PROBLEMA} PERSONAL. Sa căutăm răspunsul împreună... L o noua promoţie pe specialişti ie siopici muticii De curând, la Braşov, s-au încheiat cursurile de specializare în studiul muncii. Au participat organizatori ai producţiei din cadrul întreprinderilor aparţinătoare de Centrala industrială de produse refractare — Alba Iulia şi Grupul fabricilor de produse refractare — Braşov. Lecţiile au fost predate de absolvenţi C.E.P.E.C.A. din Ministerul Industriei Metalurgice. rum nou AMERICANI LA BUCUREŞTI Sosirea în Capitală VIZITA ASTRONAUŢILOR Astronauţi americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean, membrii echipajului navei spaţiale „Apollo-12“, împreună cu soţiile, sunt, începînd de sîmbătă la amiază, oaspeţii Capitalei României. Avionul special cu care călătoresc cosmonauţii în turneul pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, a aterizat la ora 13:15 pe Aeroportul internaţional Otopeni, sărbătoreşte pavoazat cu drapelele de stat ale României şi Statelor Unite ale Americii. Aici se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să-i salute cu tradiţionala ospitalitate românească pe temerarii astronauţi care au străbătut itinerarul Pămînt—Lună—Pămînt pe nava spaţială „Apollo-12". în întîmpinarea oaspeţilor au venit prof. Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, prof. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, acad. Elie Carafoli, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Astronautică, şi alte personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale din ţara noastră. Erau prezenţi Leonard Meeker, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. La coborîrea din avion, astronauţii Charles Conrad, Richard Gordon şi Alan Bean sunt salutaţi cordial de preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, prof. univ. Gheorghe Buzdugan, care, rostind un cuvînt de bun venit pe pămintul ţării romăneşti, a exprimat speranţa că ajungerea oamenilor pe Lună va constitui nu numai un pas înainte în era cuceririi Cosmosului de către om, ci şi un impuls în dezvoltarea relaţiilor de cooperare între popoare, servind cauzei păcii şi progresului social. îngăduiţi-mi ca, în numele oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, să vă adresez sincere felicitări şi urarea de a obţine noi succese, a spus vorbitorul. Speram că scurta vizită pe care o începeţi vă va oferi, dumneavoastră, astronauţilor, soţiilor dumneavoastră şi celorlalte persoane care vă însoţesc, posibilitatea de a vă forma o imagine despre ţara noastră, de a cunoaşte oameni de ştiinţă români şi preocupările lor şi că va contribui, în acelaşi timp, la dezvoltarea prieteniei dintre poporul român şi poporul american. Mulţumind pentru primirea călduroasă, în numele echipajului navei spaţiale ,,Apollo-12", astronautul Charles Conrad a menţionat că cea mai mare plăcere după ce se întreprinde o asemenea călătorie în spaţiul cosmic este ca după întoarcere să se poată împărtăşi întregii omeniri experienţele acumulate. El a amintit că preşedintele Statelor Unite i-a rugat să întreprindă această călătorie în mai multe ţări din lume, printre care şi România. Deşi vizita noastră în ţara dv. este scurtă — a spus vorbitorul — sperăm să cunoaştem cît mai mulţi oameni şi în cadrul întîlnirilor cu oamenii de ştiinţă să împărtăşim din experienţa pe care am acumulat-o în timpul zborului nostru. Un grup de tinere fete, îmbrăcate în costume naţionale, oferă astronauţilor şi soţiilor lor buchete de flori. După ceremonialul primirii, cei trei cosmonauţi americani iau loc într-o maşină deschisă, escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre Capitală. De-a lungul traseului se aflau numeroşi cetăţeni veniţi să salute pe cei care în noiembrie 1969 au înscris o pagină glorioasă în marea epopee a pătrunderii omului în spaţiul cosmic. Pe străzile Capitalei, astronauti americani sunt întîmpinaţi cu aceeaşi căldură, ca semn al preţuirii pe care poporul nostru o acordă faptelor curajoase, închinate progresului ştiinţei, al întregii omeniri dornice de pace. (Agerpres) 15 agregate convenţionale prin autoutilare La Uzina de autocamioane din Braşov acţiunea de autoutilare a luat o amploare deosebită. In secţia condusă de ing. Mihai Baltag s-au realizat de la începutul anului şi pînă în prezent 15 agregate convenţionale. Printre ultimele realizări se numără o ingenioasă „instalaţie de măcinat cărbune”. Proiectată de ing. E. Wenson, ea va putea asigura nu numai nevoile U.A.B., ci ale tuturor turnătoriilor din judeţ, cu cărbune praf, care în prezent se aduce tocmai de la Bucureşti, de la uzina „Vulcan". 20 de ani de la înfiinţarea C.A.P. Harman LA VÂRSTA MATURĂ A ÎMPLINIRILOR Deunăzi, m-am întâlnit cu Ion Gîrceag, preşedintele cooperativei agricole din Hărman. Cu mîndrie stăpânită, dar cu vibraţii de emoţie in glas, mi-a destăinuit că toţi cooperatorii, tineri şi vîrstnici, se pregătesc să sărbătorească un eveniment cu totul deosebit şi cu adinei rezonanţe în viaţa comunei : împlinirea a două decenii de cînd, aici, a luat fiinţă cooperativa agricolă — prima unitate de acest fel din cuprinsul judeţului nostru. Din multitudinea faptelor, relatate de preşedinte şi întregite de graiul cifrelor, se încheagă itinerarul parcurs de această reputată unitate agricolă cooperatistă, din ceasul înfiinţării şi pînă azi la vîrsta matură a împlinirilor. 2 martie 1950. 44 familii de gospodari harnici, hotărîţi să se rupă din sclavia pamîntului, pornesc cu fermitate la drum să-şi croiască o viaţă prosperă şi demnă, administrînd în comun 185 hectare teren agricol, 5 animale de producţie şi 24 pentru muncă. Pionierii de atunci, receptivi la înnoirile ce au dat frumuseţe şi vigoare tinerească patriei socialiste, au muncit cu sîrguinţă şi abnegaţie, altoind pe realităţile social-economice ale Hărmanului, lăstarii agriculturii şi civilizaţiei moderne de azi. O comparaţie simplă, dar emoţionantă prin tot ce semnifică, pune şi mai clar în lumină marele salt realizat de cooperativă în răstimpul celor douăzeci de ani. In primul bilanţ, averea obştească era evaluată la 109.358 lei. La începutul celui de-al 3-lea deceniu de existenţă, aceasta însumează o valoare de aproape 13.000.000 lei. Echivalentul ei material este impresionant: 1079 taurine din care 572 vaci și juninci , 691 capete porcine, 1643 ovine, animale de muncă, un complex zootehnic modern, magazii de cereale, silozuri pentru nutrețuri, 6 corpuri de seră însumînd 2.500 m.p., remize, un complex de ateliere, 5 autocamioane, 3 tractoare rutiere cu remorci, 1 tractor legumicol, furgonetă, cîteva zeci de care şi multe altele. Obţinerea acestei bogăţii de bunuri ţine de condiţiile socialismului, materializate în sprijinul multilateral primit din partea statului, şi, în egală măsură, de hărnicia a 681 de familii, care, prin încordarea dîrză a braţelor şi a minţii, au făcut din cele 2687 ha. teren agricol pe care le stăpânesc, un mijloc de producţie mereu mai roditor. Muncind în comun, oamenii au crescut, s-au maturizat, lărgindu-şi orizontul cultural şi profesional. Au învăţat să lucreze cu pasiune şi abnegaţie pentru sine şi pentru societatea din care fac parte, să aplice bine agrotehnica şi principiile zootehniei moderne; să conducă, să gândească economic şi să fructifice cu chibzuială C. ILIESCU (Continuat din pagina a 2-a) Maşini moderne pentru rectificat exteriorul inelelor la uzina „Rulmentul''. i La Palatul pionierilor şi la Institutul politehnic imediat după sosire, astronauti americani au început vizita în Capitală. Prima „escală“ a echipajului „Apollo-12“ a fost la Palatul pionierilor din Dealul Cotrocenilor. La intrarea în Palat, temerarii cuceritori ai Selenei sunt salutaţi de Virgiliu Radulian, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Un grup de pio(Continuare în pag. a 6-a) mmm Clădirea Muzeului de artă Astăzi se deschide Muzeul de artă Astăzi, la orele 12, are loc deschiderea Muzeului de artă Brașov, în localul specicl amenajat din B-dul Gh. Gheorghiu-Dej nr. 21. Interioarele, renovate cu deosebit gust, respiră o atmosferă specifică unuilăcaș de cultură de acest gen. Alături de exponate ce atestă începuturile plasticii culte pe aceste meleaguri, cele 2 săli de la parter cuprind şi preţioase picturi pe lemn şi sticlă din Şcheii Braşovului şi zona Făgăraşului, tablouri ce poartă semnătura pictorilor Mişu Popp, Constantin Lecca, Imre Tamas, Barbu Iscovescu, Gheorghe Tătarascu. O frumoasa şi valoroasă colecţie de 36 de lucrări ale lui Nicolae Grigorescu se găseşte în sălile etajului; tot aici publicul va putea admira pînze de Nicolae Vermont, Camil Ressu, Tonitza, Petraşcu, Pallady, Ţuculescu, Alexandru Ciucurescu, Corneliu Baba, Marius Bunescu, Dumitru Gheaţă cît şi lucrări de grafica aparţinînd lui V. Maximilian, Mattis Teutsch şi creaţii ale artiştilor plastici braşoveni contemporani. A. In marele amfiteatru al istoriei Reportaj de anticipaţie la spectacolele de sunet şi lumină Braşov, iulie 1970... Seară plăcută de vară. Ne găsim pe muntele Tîmpa ce domină oraşul la intrarea „Teatrului de vară pentru spectacole de sunet şi lumină", recent amenajat de municipalitatea braşoveană. Reportajul nostru va încerca să transpună în atmosfera spectacolului la care asistăm, dar va încerca să redea şi unele detalii tehnice ale realizării, pe care le-am obţinut prin amabilele relatări ale organizatorilor antrenaţi în această lăudabilă acţiune, prima cu caracter de permanenţă estivală în România. Ne aflăm la al 50-lea spectacol, deci un prilej oarecum festiv. Dar nu aceasta este explicaţia faptului că tribunele sunt integral ocupate, sau pentru că începînd de astăzi spectacolele au introdus stereofonia şi filmul ca inovaţie, faţă de realizările similare, ci pur şi simplu, deoarece agenţia teatrală din oraş nu reuşeşte să facă faţă cererilor anticipate de bilete. Dacă în primele 10 zile de funcţiune există un singur spectacol pe seară, la ora 21,00, acasă, din motivele arătate se dau două, la ora 21,00 şi 22,30. Desigur, cererea mare de bilete a braşovenilor, dar mai ales a turiştilor români şi străini în trecere prin Braşov, sau a excursiilor speciale organizate de O.N.T. în acest scop, nu poate decit să bucure pe inspiraţii conducători ai oraşului, dar şi pe maeştrii care au colaborat : regizor, scriitor, muzicieni, crainici şi ingineri de sunet şi lumini. O contribuţie importantă a avut-o la acest spectacol istoric fără actori. Teatrul dramatic din Braşov şi Muzeul de istorie, care într-o ar- Dinu MORARU (Continuare în pag. a 3-a) Bun venit în oraşul FESTIVALULUI ! în tot cursul zilei de ieri au continuat să sosească la Braşov — gazdă a Festivalului internaţional „Cerbul de aur" — numeroşi interpreţi, membri ai juriului internaţional, invitaţi de onoare, în afară de Duo Mihai Raul (Cuba), despre a cărui sosire v-am informat în numărul nostru de ieri, au mai sosit: Marylin Powel (Anglia), Paşa Hristova (Bulgaria), Birthe Kjaer (Danemarca), Petra Pascal (R. F. a Germaniei), Bernadette (Scoţia), Robbie Rae (Ţara Galilor) ; membrii în juriu compozitorul Iosif Tankov (Bulgaria), Kaj Brunn, şeful departamentului de muzică uşoară al televiziunii daneze, Frank Weyrauch, reprezentantul studioului T.V. din Frankfurt, precum şi invitaţii , Nikolai Arabadjiev, compozitor din Bulgaria, dirijorul american Joe Mele, Hans Iangerkwist, realizator de emisiuni T.V. în Suedia, Mogens ICilde, redactor de varietăţi la televiziunea daneză, impresarul englez David Stones. Tot ieri, lotul de concurenţi români format din Dorin Anastasiu, Angela Similea şi Doina Spăiari, cit şi laureata ediţiei precedente, Luminiţa Dobrescu, au început repetițiile cu orchestra Festivalului dirijată de Sile Dinicu.