Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)

1970-05-03 / nr. 7875

Drum nou ORGAN AL COMITETUL­UI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7875 Duminică, 3 mai 1970 4 pagini 30 bani SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN ORAŞELE JUDEŢULUI BRAŞOV Sărbătorirea celui de-al 26-lea Inţii de Mai liber în judeţul nostru, deşi nu a cunoscut amploa­rea pe care i-ar fi conferit-o o zi însorită de pri­măvară, a prilejuit totuşi numeroase manifestări la care, în ciuda capriciilor timpului, au participat mii şi mii de cetăţeni Făcînd bilanţul realizărilor de seamă dobîndite în marea întrecere socialistă, participanţii la mi­tinguri, adunări şi manifestările culturale şi-au ex­primat cu entuziasm dragostea faţă de partid şi patria socialistă, hotărîrea de a merge neclintit, sub steagul glorios al Partidului Comunist Român, pe drumul deschis de revoluţia socialistă. Totoda­tă, dînd glas sentimentelor profund internaţiona­liste ale poporului nostru, participanţii la manifes­tările prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai au transmis mesajul lor de prietenie şi solidaritate fră­ţească cu cei ce muncesc de pretutindeni, cu toate forţele înaintate care duc lupta pentru libertate naţională şi socială, pentru pace, democraţie şi socialism. FAGUKAS Cu toate că vîntul, neobişnuit de rece pentru un armindeni, şi ploaia măruntă au împiedicat ţine­rea demonstraţiei, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită aşa cum se cuvine şi aici, în cetatea chimiei româ­neşti. De dimineaţă, sute şi sute de oameni se îndreptau spre Casa orăşenească de cultură, pentru a participa la mitingul consacrat e­­venimentului. Despre importanţa şi semnifica­ţiile Zilei solidarităţii internaţiona­le a celor ce muncesc, despre rea­lizările oamenilor muncii din Făgă­raş, închinate patriei şi partidului, despre afirmarea plenară a Româ­niei în marel­e concert al lumii contemporane, a vorbit, tovarăşul Gheorghe Cuţitei, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular orăşenesc. La această sărbătoare, făgărăşe­­nii s-au prezentat, cu un bilanţ bogat de realizări. Este suficient să amintim că, pe ansamblu, pla­nul producţiei globale pe primele patru luni ale anului a fost înde­plinit în proporţie de 104,7 la sută, realizîndu-se o producţie supli­mentară de 13 milioane lei, con­cretizată, printre altele, în 1160 tone azotat de amoniu, 268 tone fenoplac, 75 tone fenol, 1305 tone nitrocalcar ş.a. în fruntea întrece­rii, care a cuprins cu o vigoare deosebită întreprinderile şi institu­ţiile oraşdiii, se situează harnicul colectiv al combinatului chimic. Nu sunt , mai prejos nici realizările raportate de Uzina de prototipuri şi reparaţii utilaj chimic, de în­treprinderea de industrie locală, de colectivele de cadre didactice şi sanitare, care şi-au adus o im­portantă contribuţie la conturarea profilului împlinirilor dedicate a­­cestei sărbători a muncii şi primă­verii. In încheierea adunării a fost prezentat un spectacol de muzică şi dansuri populare, la reuşita că­ruia şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori ale Grupului şcolar petrol-chimie din localitate, cooperativei meşteşugăreşti „Viito­rul“, Casei de cultură, precum şi taraful şi soliştii cunoscutului an­samblu folcloric făgărăşean. RUPEA Ziua de armindeni a fost întîm­­pinată de cetăţenii oraşului Ru­pea, români, germani şi maghiari, cu entuziasmul marilor sărbători ale poporului nostru. Inveşmîntat într-o haină multicoloră, cu dra­pele roşii şi tricolore fluturînd la porţi şi ferestre, cu portretele ma­rilor conducători ai clasei munci­toare internaţionale, ridicate pe frontispiciile clădirilor, oraşul a dat­ bineţe lui 1 Mai — ziua frăţiei celor ce muncesc de pretutindeni. Sute de cetăţeni — muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, şcolari — şi-au dat întîlnire la casa de cultură din localitate, într-un însufleţit miting. Despre însemnătatea marii săr­bători muncitoreşti şi despre suc­cesele dobîndite de colectivele de muncă ale oraşului, în întîmpina­­rea lui 1 Mai, a vorbit tov. Vasile Mihăilă, secretar al comitetului o­­răşenesc de partid, primar al ora­şului Rupea. Evocînd faptele de laudă ale localnicilor, vorbitorul a arătat că în cinstea acestei sărbă­tori planul la producţia marfă pe oraş a fost depăşit cu 1.300.000 lei, obţinîndu-se un spor la producti­vitatea muncii faţă de plan, de 1767 lei pe cap de salariat. Suma economiilor pe oraş se cifrează la aproape 200.000 lei, contribuţii me­rituoase aducîndu-şi colectivele de muncă de la întreprinderea de industrie locală şi Autobaza de transport. Cit. despre muncitorii de la I.A.S. Rupea, aceştia au realizat economii de 132.000 lei la planul de cheltuieli, livrînd în același t­imp peste prevederile planului 634 bl. fante. Vorbind despre vrednicia locui­torilor din Rupea, s-a arătat că lu­crările de­ interes utilitar efectuate se ridică la suma de aproape o ju­mătate de milion lei. Mitingul, care a constituit un nou prilej de exprimare a ataşa­mentului la politica internă şi in­ternaţională a Partidului Comunist, Român, s-a încheiat printr-un fru­mos program artistic, susţinut de formaţiile artistice şi de soliştii Casei de cultură din Rupea. ORAŞUL VICTORIA Ziua de 1 Mai a găsit tânărul oraş de sub munte cu străzile fru­mos pavoazate, cu balcoanele blocurilor ornate cu drapele şi covoare. La mitingul care s-a desfăşurat în clubul chimiştilor, s-au adunat peste 800 de cetăţeni. In cuvînt­a­­rea sa tov. Victor Moraru­, secre­tar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul Oraşului Victoria, a felicitat călduros pe vrednicii muncitori chimişti care, animaţi de cele mai alese sentimente pa­triotice şi internaţionaliste, au în­­tîmpinat sărbătoarea muncii cu realizări de seamă. Am reţinut din şirul acestor împliniri doar cîteva : în primele patru luni ale anului la Combinatul chimic planul pro­ducţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 100,9 la sută, obţi­­nîndu-se beneficii peste plan de 6.985.000 lei. Economiile la preţul de cost s-au ridicat la 1.263.000 iei, din totalul volumului anual de investiţii pe oraş, s-a realizat în aceeaşi perioadă 23,6 la sută. Merite deosebite în activitatea economică şi de desfacere au Fa­brica de mobilă din localitate şi C.C.L. maxi din Oraşul Victoria. Dinamica realizărilor la unităţile economice din oraş atestă faptul că muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din acest tînăr oraş industrial îndeplinesc cu fermitate chemarea partidului nostru de a spori zes­trea materială în acest ev glorios al patriei socialiste. Cîntecul şi jocul înaripat au în­tovărăşit şi aici ziua de sărbătoare. Spectacolul oferit de micii pio­nieri, de utecişti şi de formaţiile clubului au prilejuit localnicilor momente de autentică desfătare spirituală. CODLEA Fulgii de zăpadă care albiseră înălţimile şi povîrnişurile Măgu­­rei au dat oraşului Codlea o în­făţişare nu tocmai primăvăratică. Totuşi animaţia proprie zilei de armindeni a fost prezentă. Sute de locuitori din Codlea se îndreptau spre centrul oraşului, unde casa de cultură i-a primit cu ospitalitate. Evocînd în cadrul mi­tingului istoria gloriosului 1 Mai, semnificaţiile sale pentru unitatea şi lupta clasei muncitoare de pre­tutindeni pentru o viaţă liberă, descătuşată — aşa cum noi ne-am­­­făurit-o sub conducerea Partidu­lui Comunist — tov. Ioan Axente, preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor, a vorbit despre iz­­bînzile colectivelor de muncă din Codlea în etapa premergătoare lui 1 Mai. Sintetizîndu-le în cuvinte puţi­ne, iată tabloul lor: producţia glo­bală pe oraş s-a realizat în pro­porţie de 101,8 la sută, producţia marfă 101,8 la sută, creîndu-se produse peste plan în valoare de 4.000.000 lei. Uzina „Colorom", cea mai mare producătoare de coloranţi din ţară, a realizat o producţie suplimentară de 300.000 lei. Cu astfel de realizări se mîn­­dresc şi colectivele de muncă de la F.A.T., C.E.I.L., vrednicele ţesă­toare din Codlea, cît şi cei de la I.A.S. şi cooperativa agricolă de producţie. In oraş au fost­ date în folosinţă recent 80 de noi apartamente, în timp ce alte 80 sunt în construc­ţie. Prin munca patriotică a cetă­ţenilor, oraşul îşi sporeşte neîn­cetat frumuseţea — valoarea lu­crărilor efectuate astfel însumînd 1.700.000 lei. Cu satisfacţia muncii împlinite locuitorii din Codlea — români, germani şi maghiari — au ţinut ca în după masa zilei de 1 Mai să se regăsească la casa de cultură cu talentaţii artişti amatori de la „Colorom", F.A.T., „Măgura" , şi (Continuare în pagina a 3-a) Z//////////////Z/////////////ZZ////Z/Z/Z/. Noi obiective de interes social ia I.A.S. Prejmer ^ La întreprinderea agricolă de l­aj stat, din Prejmer se acordă I ////////////////////////////////////////* Reducerea­­ importului la­­piese de schimb­ ­ Harnicul colectiv al Fabricii de her­ul tie cretata din Ghimbav îşi aduce din ■plin contribuţia la reducerea impor­■ tului, atit la ambalaje dit şi la piese ■de schimb. Printre ultimele realizări se ■ remarcă inovaţia făcută de un colectiv JJ format din Ion Grădinaru, directorul ■ fabricii, Virgil Seuleanu, inginerul şef, 2 inginerii Nicolae Antonescu şi Mihai ■ Clujescu, tehnicianul Dumitru Constan­ S­tin. Ea constă în elaborarea unei me­■ fede originale de recondiţionare a val­surilor canelate de la maşina de carton ■ ondulat­­ cu o eficienţă economică a ■­nuală de 836.000 lei. în perspectivă, pe­­baza acestei inovaţii, se va putea trece ■ la realizarea integrală in ţară a val- Z­­urilor amintite, renunţîndu-se astfel la Proletari din toate ţârile, uniţi-vâ! Declaraţia guvernului Republicii Socialiste România cu privire la situaţia din Indochina Guvernul Republicii Socialiste România a luat act cu adîncă îngrijorare de apariţia unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est. Războiul din Vietnam, dus împotriva poporului vietnamez, nu a luat încă sfîrşit. In Cambodgia a fost înfăptuita o lovitură de stat reacţionară. Trupe saigoneze spriji­nite de aviaţia Statelor Unite au pătruns pe terito­riul acestei ţări. Populaţia civilă este supusă terorii şi masacrelor. In Laos se intensifică acţiunile mili­tare americane împotriva forţelor patriotice. Toate acestea creează noi pericole atît pentru si­tuaţia din Asia de sud-est, cît şi pentru pacea lumii, aduc prejudicii popoarelor din această parte a lumii în lupta lor pentru apărarea libertăţii şi independen­ţei, pentru dezvoltarea economică şi socială de sine­ stătătoare. Republica Socialistă România urmăreşte cu simpa­tie şi se pronunţă neabătut în sprijinul luptei popoa­relor pentru eliberarea de sub dominaţia imperia­listă, pentru cucerirea şi apărarea independenţei na­ţionale, pentru afirmarea şi promovarea dreptului lor inalienabil şi imprescriptibil de a-şi hotărî singure soarta. Guvernul Republicii Socialiste România a luat cu­noştinţă cu satisfacţie de întrunirea conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, la care au participat : delegaţia poporului cambodgian, condusă de Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia pre­şedintele Frontului Naţional Unit; delegaţia poporu­lui laoţian, condusă de prinţul Sufan­vong, preşe­dintele Frontului Patriotic din Laos; delegaţia po­porului Republicii Vietnamului de sud, condusă de Nguyen Huu Tho,­­ președintele Prezidiului C.C. al Frontului National de Eliberare din Vietnamul de (Continuare în pag. a 4-a) ROMANIA in războiul antifascist pagina a 2-a ­Pe aceleași agregate) )- prelucrarea unei­ game variate de produse La uzina „Tractorul", pentru­­ fabricația noilor tipuri de trac- l i toare de 40 C.P. au fost reali- ? 'zate în acest an 12 agregatei prin autoutilare. Ele au o tră- ^ satură comună și anume : po-­­ sibilitatea prelucrării a 5—6 ’ tipuri de repere, printr-o sim-­ ț plă schimbare a dispozitivelor t jj și a reglajelor. Astfel se ere- j­­­ează condiţii pentru utilizarea ^ / mai deplină a capacităţilor de ^ l producţie şi adîncirea diversi- ț ficarii fabricaţiei de tractoare. Pitorescul Braşov, privit din înălţimi. Foto : GH. BĂNUŢĂ Secţia termicem va fi pusă în funcţiune cu o lună mai devreme Cu aproximativ patru luni în urmă, ziarul nostru a criticat în coloanele sale ritmul necorespun­­zător de realizare a investiţiilor la noua secţie de termicem din Cris­tian , aparţinînd de fabrica „Ră­sări­tul". Am revenit în aceste Zile pe şan­tierul din Cristian, cu dorinţa sa consemnăm preocuparea beneficia­rului şi constructorului de a redre­sa pulsul execuţiei. Ce fapte au intervenit între timp la acest o­­biectiv de investiţii ? — Conducerea Grupului de fa­lnici de produse refractare — ne spune inginerul şef Ştefan Oghină — a iniţiat o analiză a situaţiei de pe teren, la care a fost invitat, a­­lâturi de constructor, şi proiectan­tul. Folosindu-se de prerogativa de titular al investiţiei, Grupul de fa­brici de produse refractare a obli­gat proiectantul — respectiv I.P.C.M.-ul Bucureşti — să modi­fice soluţiile de construcţii neeco­­nomicoase pe care le prevăzuse la buncărele din hala de fabricaţie. Tot cu proiectantul au fost clarifi­cate emisiunile din documentaţie, din Rişnov, împreună cu şeful şan­tierului am elaborat un grafic de execuţie, pentru ca noua secţie s-o punem în funcţiune cu 30 zile mai devreme decît era prevăzut. Pînă în momentul de faţă graficul s-a respectat. Au fost realizate lucrări în valoare de 448.000 lei. Incepind din aprilie, ritmul de execuţie s-a intensificat. Este un argument in plus că ne vom îndeplini angaja­mentul ... Dacă pe şantierul de la Cristian apare astăzi o situaţie mult schim­bată în bine, aceasta se datoreşte fără îndoială şi constructorului, şef de tot maistrul Vasile Borcoman. — Elementul principal asupra căruia am acţionat de la început a fost organizarea muncii, ne spune tov. Borcoman. Au fost asigurate efectivele de constructori și utila­jele necesare. Numărul de munci­tori a crescut, spre exemplu, la peste 70. De asemenea, au fost repartizate la punctul de lucru uti­laje adecvate : un bob polonez, o macara fereastră, o betonieră, un excavator etc. Am primit un spri­jin preţios şi de la conducerea în­treprinderii noastre, care a dispus ca şantierul să fie aprovizionat co­respunzător cu materiale. Dialogul cu şeful de lot, ne-a relevat profilul moral şi profesio­nal al unui om ferm, disciplinat, cu spirit de iniţiativă şi capacitate organizatorică. Aceste calităţi s-au răsfrânt­ pozitiv în activitatea şan­tierului. Eşalonarea fazelor şi ope­raţiilor a fost făcută cu multă chibzuinţă, fără încrucişări, fără deplasări inutile ale formaţiilor de lucru. De asemenea, s-a asigurat, o programare şi folosire judicioa­să a fiecărui utilaj şi mecanism. De subliniat este şi nivelul asis­tenţei tehnice pe care îl dau şeful de jot ,şi maistrul de şantier de la acest punct de lucru. Ritmul de muncă s-a intensificat pe şantier îndeosebi datorită mun­cii politice desfăşurate de , comu­nişti. Prin exemplul personal, prin muncă de la om la om, ei au fost animatorii pulsului întrecerii so­cialiste. Aceasta este oglindită de întărirea disciplinei în cadrul fie­cărei echipe, de creşterea simţului de răspundere faţă de exploatarea maşinilor, folosirea deplină a tim­pului de lucru, cu răsfrângeri în graficul realizărilor. Deşi condi­ţiile n-au fost din cele mai priel­nice în luna martie, constructorul a lucrat cu o productivitate medie pe muncitor de peste 6000 lei. Rezultatele bune obţinute în ul­tima vreme de către beneficiar şi constructor pot fi însă superioara. Cei doi factori trebuie să urmă­rească neslăbit respectarea întoc­mai a termenelor de execuţie pe faze şi operaţii, să­ fie elucidate în cel mai scurt timp eventualele omisiuni ce­­ vor mai apărea din documentaţie, întregul potenţial al şantierului să fie utilizat cu un randament cît mai ridicat. Aseme­nea măsuri trebuie luată încît să­­se creeze toate premisele punerii în funcţiune, înainte de termen a obiectivului, aşa cum de fapt şi beneficiarul şi constructorul s-­au angajat.­­ L. CIUTACU Promiteam în urmă cu o săptămînă să încheiem azi dezbaterea pe margi­nea scrisorii primite de la VILMA F. Cum era de aşteptat, pe adresa rubricii „problemelor per­sonale" au continuat să aveţi sosească scrisori conţi­­nînd păreri, sugestii, sfa­turi. Să încercăm la „concluzii" desprinderea unor puncte de vedere mai interesante, cu spe­ranţa că în cele trei săp­­tămîni de discuţii dedi­cate acestui „caz", atit Vilma F. cît şi fiul ei Do­rel vor găsi sfatul util căutat şi soluţia cea mai potrivită. Ana N. Ionescu, str. Drumul carului nr. 45 comuna Moeciu. „Din scrisoarea Vilmei F. a reieşit destul de clar un­de a greşit în educaţia dată fiului ei şi de ce acum, cînd Dorel a ajuns la 20 de ani, nu mai poa­te să-l „ţină în mină". De al­tfel, eu cred că com­portarea de „acum" a tînărului care şi-a adus mama la disperare nu este decit rezultatul cli­matului de toleranţă, de regretabilă îngăduinţă fa­ţă de capriciile şi nazu­rile lui. Şi o educaţie care a „urcat" dintr-un compromis în altul, nu putea avea alt rezultat. Iată de ce nu mamei vreau să mă adresez ci fiului ei: Tinere Dorel! Nu m-aş fi apucat să scriu deoarece nu-s prea dibace la scris, dar mă adresez dumitale pentru că sunt şi eu mamă şi ştiu durerea unei mame. • Am crescut 5 copii. Trei au facultatea terminată, fiecare cu un rost în via­ţă, unul, ca şi dumneata, a terminat şcoala profe­sională şi acum işi sa­tisface serviciul militar, iar cel mic este încă elev de liceu. In calitate de mamă vreau să-ţi vor­besc, de mamă cu părul cărunt, mai cărunt decit al mamei tale, aş vrea să ai încredere în sfatul meu. Şi sfatul meu nu poate fi decit unul sin­gur: ai o meserie, atunci apucă-te de muncă. Ţi-a spus probabil de zeci de ori şi mama ta acelaşi lucru. Dar este singura cale de a-ţi demonstra ţie în primul rînd că poţi exista şi altfel, că poţi fi şi altceva decît­ un pa­razit pe spinarea mamei tale. Ţi-ai găsit „prie­teni" cu car­e, după cîte am înţeles, pierzi timpul cu jocuri de noroc, aran­jezi mici „afaceri şi în­­vîrteli". Nu ştiu cît de „curate" sînt, aceste aran­jamente. Dar după cîte ai văzut, legea e aspră cu cei ce trăiesc fără muncă şi refuză să intre în rîndul oamenilor cin­stiţi şi adevăraţi. Te-ai gîndit la consecinţele ca­re pot urma, te-ai gîndit unde vei­ ajunge complă­­cîndu-te în această sta­re ? Ai citit poate şi ai auzit sper de multe ori că munca îl formează pe om, îl pregăteşte pentru viaţă, , îi deschide larg orizonturi, şi în societa- , tea de azi acest mare adevăr este confirmat în­­ milioane de cazuri. Nu fugi de oameni băiete, nu te izola în afara mer- I sunii înainte al societă-­­­ţii. Şi cu cît hotărîrea ta va fi mai curîndă şi rezultatele vor fi mai a-­­ proape. Depăşeşte acest , impas şi peste ani vei fi şi tu îndreptăţit să-l ajuţi pe altul cu sfatul şi­­ cu vorba dacă atunci vor mai exista tineri cu­­ comportarea ta de acum". Leonte Găvănea — Uzi­na de autocamioane Bra­şov : „In insuccesele lor,­­ tinerii de altă dată aveau o scuză: societatea la era potrivnică, aspiraţii­le lor rămîneau visuri­­ irealizabile. Dar noi­ cei I R.­PORTER I (Continuare în pag. a 3-a) EMST ERSOMUI Să cântăm răspunsul împreună... anumite detalii asupra cărora con­structorul avea obiecţii ... Registrul preocupărilor benefi­ciarului, după cum aveam să aflăm de la inginerul şef, a cuprins mai multe planuri. Au fost luate mă­suri pentru asigurarea în termen, a utilajelor, tehnologice, s-a întă­rit activitatea de dirigenţie pe şan­­tier şi altele. Urmare a acestor măsuri, pe şantier au început să sosească utilajele, iar constructo­rului i s-a creat front de lucru co­respunzător ... — In momentul de faţă — ne spune în continuare tov. Ştefan Oghină — pe şantier lucrăm cu un alt constructor. De la 15 februarie continuarea execuţiei secţiei de termicer o face Şantierul I.C.I.M. MERIDIANE „Ra“ a reluat marea aventură ♦ refăcuta in maroc, de mesteri bolivieni, cu trestie DE LA IZVOARELE NILULUI, NAVA DE PAPIRUS STRABATE DIN NOU ATLANTICUL. Thor Heyerdahl, exploratorul­­norvegian care a naufragiat voluntar­­cu „Kon Tiki" si in­voluntar cu „Ra" — nava din papirus — a pornit din nou la drum, abandonîndu-se curenţi­lor care străbat Atlanticul şi trec, din preajma coastei afri­cane, în cealaltă parte a ocea­nului. Nava nou construită poartă numele „Ra secundus" şi are la­ bord aceiaşi oameni de ştiinţă care au pornit şi în anul trecut din acelaşi port marocan Safia­ spre a-l însoţi pe explorator — plus încă un însoţitor, japonez. Ei sunt: Norman Baker, navigator şi o. (Continuare în pag. a 4*a)

Next