Drum Nou, mai 1970 (Anul 27, nr. 7875-7899)
1970-05-03 / nr. 7875
Drum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7875 Duminică, 3 mai 1970 4 pagini 30 bani SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI ÎN ORAŞELE JUDEŢULUI BRAŞOV Sărbătorirea celui de-al 26-lea Inţii de Mai liber în judeţul nostru, deşi nu a cunoscut amploarea pe care i-ar fi conferit-o o zi însorită de primăvară, a prilejuit totuşi numeroase manifestări la care, în ciuda capriciilor timpului, au participat mii şi mii de cetăţeni Făcînd bilanţul realizărilor de seamă dobîndite în marea întrecere socialistă, participanţii la mitinguri, adunări şi manifestările culturale şi-au exprimat cu entuziasm dragostea faţă de partid şi patria socialistă, hotărîrea de a merge neclintit, sub steagul glorios al Partidului Comunist Român, pe drumul deschis de revoluţia socialistă. Totodată, dînd glas sentimentelor profund internaţionaliste ale poporului nostru, participanţii la manifestările prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Mai au transmis mesajul lor de prietenie şi solidaritate frăţească cu cei ce muncesc de pretutindeni, cu toate forţele înaintate care duc lupta pentru libertate naţională şi socială, pentru pace, democraţie şi socialism. FAGUKAS Cu toate că vîntul, neobişnuit de rece pentru un armindeni, şi ploaia măruntă au împiedicat ţinerea demonstraţiei, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită aşa cum se cuvine şi aici, în cetatea chimiei româneşti. De dimineaţă, sute şi sute de oameni se îndreptau spre Casa orăşenească de cultură, pentru a participa la mitingul consacrat evenimentului. Despre importanţa şi semnificaţiile Zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, despre realizările oamenilor muncii din Făgăraş, închinate patriei şi partidului, despre afirmarea plenară a României în marele concert al lumii contemporane, a vorbit, tovarăşul Gheorghe Cuţitei, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid, preşedintele comitetului executiv al consiliului popular orăşenesc. La această sărbătoare, făgărăşenii s-au prezentat, cu un bilanţ bogat de realizări. Este suficient să amintim că, pe ansamblu, planul producţiei globale pe primele patru luni ale anului a fost îndeplinit în proporţie de 104,7 la sută, realizîndu-se o producţie suplimentară de 13 milioane lei, concretizată, printre altele, în 1160 tone azotat de amoniu, 268 tone fenoplac, 75 tone fenol, 1305 tone nitrocalcar ş.a. în fruntea întrecerii, care a cuprins cu o vigoare deosebită întreprinderile şi instituţiile oraşdiii, se situează harnicul colectiv al combinatului chimic. Nu sunt , mai prejos nici realizările raportate de Uzina de prototipuri şi reparaţii utilaj chimic, de întreprinderea de industrie locală, de colectivele de cadre didactice şi sanitare, care şi-au adus o importantă contribuţie la conturarea profilului împlinirilor dedicate acestei sărbători a muncii şi primăverii. In încheierea adunării a fost prezentat un spectacol de muzică şi dansuri populare, la reuşita căruia şi-au dat concursul formaţiile artistice de amatori ale Grupului şcolar petrol-chimie din localitate, cooperativei meşteşugăreşti „Viitorul“, Casei de cultură, precum şi taraful şi soliştii cunoscutului ansamblu folcloric făgărăşean. RUPEA Ziua de armindeni a fost întîmpinată de cetăţenii oraşului Rupea, români, germani şi maghiari, cu entuziasmul marilor sărbători ale poporului nostru. Inveşmîntat într-o haină multicoloră, cu drapele roşii şi tricolore fluturînd la porţi şi ferestre, cu portretele marilor conducători ai clasei muncitoare internaţionale, ridicate pe frontispiciile clădirilor, oraşul a dat bineţe lui 1 Mai — ziua frăţiei celor ce muncesc de pretutindeni. Sute de cetăţeni — muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, şcolari — şi-au dat întîlnire la casa de cultură din localitate, într-un însufleţit miting. Despre însemnătatea marii sărbători muncitoreşti şi despre succesele dobîndite de colectivele de muncă ale oraşului, în întîmpinarea lui 1 Mai, a vorbit tov. Vasile Mihăilă, secretar al comitetului orăşenesc de partid, primar al oraşului Rupea. Evocînd faptele de laudă ale localnicilor, vorbitorul a arătat că în cinstea acestei sărbători planul la producţia marfă pe oraş a fost depăşit cu 1.300.000 lei, obţinîndu-se un spor la productivitatea muncii faţă de plan, de 1767 lei pe cap de salariat. Suma economiilor pe oraş se cifrează la aproape 200.000 lei, contribuţii merituoase aducîndu-şi colectivele de muncă de la întreprinderea de industrie locală şi Autobaza de transport. Cit. despre muncitorii de la I.A.S. Rupea, aceştia au realizat economii de 132.000 lei la planul de cheltuieli, livrînd în același timp peste prevederile planului 634 bl. fante. Vorbind despre vrednicia locuitorilor din Rupea, s-a arătat că lucrările de interes utilitar efectuate se ridică la suma de aproape o jumătate de milion lei. Mitingul, care a constituit un nou prilej de exprimare a ataşamentului la politica internă şi internaţională a Partidului Comunist, Român, s-a încheiat printr-un frumos program artistic, susţinut de formaţiile artistice şi de soliştii Casei de cultură din Rupea. ORAŞUL VICTORIA Ziua de 1 Mai a găsit tânărul oraş de sub munte cu străzile frumos pavoazate, cu balcoanele blocurilor ornate cu drapele şi covoare. La mitingul care s-a desfăşurat în clubul chimiştilor, s-au adunat peste 800 de cetăţeni. In cuvîntarea sa tov. Victor Moraru, secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul Oraşului Victoria, a felicitat călduros pe vrednicii muncitori chimişti care, animaţi de cele mai alese sentimente patriotice şi internaţionaliste, au întîmpinat sărbătoarea muncii cu realizări de seamă. Am reţinut din şirul acestor împliniri doar cîteva : în primele patru luni ale anului la Combinatul chimic planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 100,9 la sută, obţinîndu-se beneficii peste plan de 6.985.000 lei. Economiile la preţul de cost s-au ridicat la 1.263.000 iei, din totalul volumului anual de investiţii pe oraş, s-a realizat în aceeaşi perioadă 23,6 la sută. Merite deosebite în activitatea economică şi de desfacere au Fabrica de mobilă din localitate şi C.C.L. maxi din Oraşul Victoria. Dinamica realizărilor la unităţile economice din oraş atestă faptul că muncitorii, tehnicienii şi inginerii din acest tînăr oraş industrial îndeplinesc cu fermitate chemarea partidului nostru de a spori zestrea materială în acest ev glorios al patriei socialiste. Cîntecul şi jocul înaripat au întovărăşit şi aici ziua de sărbătoare. Spectacolul oferit de micii pionieri, de utecişti şi de formaţiile clubului au prilejuit localnicilor momente de autentică desfătare spirituală. CODLEA Fulgii de zăpadă care albiseră înălţimile şi povîrnişurile Măgurei au dat oraşului Codlea o înfăţişare nu tocmai primăvăratică. Totuşi animaţia proprie zilei de armindeni a fost prezentă. Sute de locuitori din Codlea se îndreptau spre centrul oraşului, unde casa de cultură i-a primit cu ospitalitate. Evocînd în cadrul mitingului istoria gloriosului 1 Mai, semnificaţiile sale pentru unitatea şi lupta clasei muncitoare de pretutindeni pentru o viaţă liberă, descătuşată — aşa cum noi ne-amfăurit-o sub conducerea Partidului Comunist — tov. Ioan Axente, preşedintele consiliului orăşenesc al sindicatelor, a vorbit despre izbînzile colectivelor de muncă din Codlea în etapa premergătoare lui 1 Mai. Sintetizîndu-le în cuvinte puţine, iată tabloul lor: producţia globală pe oraş s-a realizat în proporţie de 101,8 la sută, producţia marfă 101,8 la sută, creîndu-se produse peste plan în valoare de 4.000.000 lei. Uzina „Colorom", cea mai mare producătoare de coloranţi din ţară, a realizat o producţie suplimentară de 300.000 lei. Cu astfel de realizări se mîndresc şi colectivele de muncă de la F.A.T., C.E.I.L., vrednicele ţesătoare din Codlea, cît şi cei de la I.A.S. şi cooperativa agricolă de producţie. In oraş au fost date în folosinţă recent 80 de noi apartamente, în timp ce alte 80 sunt în construcţie. Prin munca patriotică a cetăţenilor, oraşul îşi sporeşte neîncetat frumuseţea — valoarea lucrărilor efectuate astfel însumînd 1.700.000 lei. Cu satisfacţia muncii împlinite locuitorii din Codlea — români, germani şi maghiari — au ţinut ca în după masa zilei de 1 Mai să se regăsească la casa de cultură cu talentaţii artişti amatori de la „Colorom", F.A.T., „Măgura" , şi (Continuare în pagina a 3-a) Z//////////////Z/////////////ZZ////Z/Z/Z/. Noi obiective de interes social ia I.A.S. Prejmer ^ La întreprinderea agricolă de laj stat, din Prejmer se acordă I ////////////////////////////////////////* Reducerea importului lapiese de schimb Harnicul colectiv al Fabricii de herul tie cretata din Ghimbav îşi aduce din ■plin contribuţia la reducerea impor■ tului, atit la ambalaje dit şi la piese ■de schimb. Printre ultimele realizări se ■ remarcă inovaţia făcută de un colectiv JJ format din Ion Grădinaru, directorul ■ fabricii, Virgil Seuleanu, inginerul şef, 2 inginerii Nicolae Antonescu şi Mihai ■ Clujescu, tehnicianul Dumitru Constan Stin. Ea constă în elaborarea unei me■ fede originale de recondiţionare a valsurilor canelate de la maşina de carton ■ ondulat cu o eficienţă economică a ■nuală de 836.000 lei. în perspectivă, pebaza acestei inovaţii, se va putea trece ■ la realizarea integrală in ţară a val- Zurilor amintite, renunţîndu-se astfel la Proletari din toate ţârile, uniţi-vâ! Declaraţia guvernului Republicii Socialiste România cu privire la situaţia din Indochina Guvernul Republicii Socialiste România a luat act cu adîncă îngrijorare de apariţia unor noi elemente de încordare în regiunea Asiei de sud-est. Războiul din Vietnam, dus împotriva poporului vietnamez, nu a luat încă sfîrşit. In Cambodgia a fost înfăptuita o lovitură de stat reacţionară. Trupe saigoneze sprijinite de aviaţia Statelor Unite au pătruns pe teritoriul acestei ţări. Populaţia civilă este supusă terorii şi masacrelor. In Laos se intensifică acţiunile militare americane împotriva forţelor patriotice. Toate acestea creează noi pericole atît pentru situaţia din Asia de sud-est, cît şi pentru pacea lumii, aduc prejudicii popoarelor din această parte a lumii în lupta lor pentru apărarea libertăţii şi independenţei, pentru dezvoltarea economică şi socială de sine stătătoare. Republica Socialistă România urmăreşte cu simpatie şi se pronunţă neabătut în sprijinul luptei popoarelor pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru cucerirea şi apărarea independenţei naţionale, pentru afirmarea şi promovarea dreptului lor inalienabil şi imprescriptibil de a-şi hotărî singure soarta. Guvernul Republicii Socialiste România a luat cunoştinţă cu satisfacţie de întrunirea conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, la care au participat : delegaţia poporului cambodgian, condusă de Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia preşedintele Frontului Naţional Unit; delegaţia poporului laoţian, condusă de prinţul Sufanvong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos; delegaţia poporului Republicii Vietnamului de sud, condusă de Nguyen Huu Tho, președintele Prezidiului C.C. al Frontului National de Eliberare din Vietnamul de (Continuare în pag. a 4-a) ROMANIA in războiul antifascist pagina a 2-a Pe aceleași agregate) )- prelucrarea unei game variate de produse La uzina „Tractorul", pentru fabricația noilor tipuri de trac- l i toare de 40 C.P. au fost reali- ? 'zate în acest an 12 agregatei prin autoutilare. Ele au o tră- ^ satură comună și anume : po- sibilitatea prelucrării a 5—6 ’ tipuri de repere, printr-o sim- ț plă schimbare a dispozitivelor t jj și a reglajelor. Astfel se ere- jează condiţii pentru utilizarea ^ / mai deplină a capacităţilor de ^ l producţie şi adîncirea diversi- ț ficarii fabricaţiei de tractoare. Pitorescul Braşov, privit din înălţimi. Foto : GH. BĂNUŢĂ Secţia termicem va fi pusă în funcţiune cu o lună mai devreme Cu aproximativ patru luni în urmă, ziarul nostru a criticat în coloanele sale ritmul necorespunzător de realizare a investiţiilor la noua secţie de termicem din Cristian , aparţinînd de fabrica „Răsăritul". Am revenit în aceste Zile pe şantierul din Cristian, cu dorinţa sa consemnăm preocuparea beneficiarului şi constructorului de a redresa pulsul execuţiei. Ce fapte au intervenit între timp la acest obiectiv de investiţii ? — Conducerea Grupului de falnici de produse refractare — ne spune inginerul şef Ştefan Oghină — a iniţiat o analiză a situaţiei de pe teren, la care a fost invitat, alâturi de constructor, şi proiectantul. Folosindu-se de prerogativa de titular al investiţiei, Grupul de fabrici de produse refractare a obligat proiectantul — respectiv I.P.C.M.-ul Bucureşti — să modifice soluţiile de construcţii neeconomicoase pe care le prevăzuse la buncărele din hala de fabricaţie. Tot cu proiectantul au fost clarificate emisiunile din documentaţie, din Rişnov, împreună cu şeful şantierului am elaborat un grafic de execuţie, pentru ca noua secţie s-o punem în funcţiune cu 30 zile mai devreme decît era prevăzut. Pînă în momentul de faţă graficul s-a respectat. Au fost realizate lucrări în valoare de 448.000 lei. Incepind din aprilie, ritmul de execuţie s-a intensificat. Este un argument in plus că ne vom îndeplini angajamentul ... Dacă pe şantierul de la Cristian apare astăzi o situaţie mult schimbată în bine, aceasta se datoreşte fără îndoială şi constructorului, şef de tot maistrul Vasile Borcoman. — Elementul principal asupra căruia am acţionat de la început a fost organizarea muncii, ne spune tov. Borcoman. Au fost asigurate efectivele de constructori și utilajele necesare. Numărul de muncitori a crescut, spre exemplu, la peste 70. De asemenea, au fost repartizate la punctul de lucru utilaje adecvate : un bob polonez, o macara fereastră, o betonieră, un excavator etc. Am primit un sprijin preţios şi de la conducerea întreprinderii noastre, care a dispus ca şantierul să fie aprovizionat corespunzător cu materiale. Dialogul cu şeful de lot, ne-a relevat profilul moral şi profesional al unui om ferm, disciplinat, cu spirit de iniţiativă şi capacitate organizatorică. Aceste calităţi s-au răsfrânt pozitiv în activitatea şantierului. Eşalonarea fazelor şi operaţiilor a fost făcută cu multă chibzuinţă, fără încrucişări, fără deplasări inutile ale formaţiilor de lucru. De asemenea, s-a asigurat, o programare şi folosire judicioasă a fiecărui utilaj şi mecanism. De subliniat este şi nivelul asistenţei tehnice pe care îl dau şeful de jot ,şi maistrul de şantier de la acest punct de lucru. Ritmul de muncă s-a intensificat pe şantier îndeosebi datorită muncii politice desfăşurate de , comunişti. Prin exemplul personal, prin muncă de la om la om, ei au fost animatorii pulsului întrecerii socialiste. Aceasta este oglindită de întărirea disciplinei în cadrul fiecărei echipe, de creşterea simţului de răspundere faţă de exploatarea maşinilor, folosirea deplină a timpului de lucru, cu răsfrângeri în graficul realizărilor. Deşi condiţiile n-au fost din cele mai prielnice în luna martie, constructorul a lucrat cu o productivitate medie pe muncitor de peste 6000 lei. Rezultatele bune obţinute în ultima vreme de către beneficiar şi constructor pot fi însă superioara. Cei doi factori trebuie să urmărească neslăbit respectarea întocmai a termenelor de execuţie pe faze şi operaţii, să fie elucidate în cel mai scurt timp eventualele omisiuni ce vor mai apărea din documentaţie, întregul potenţial al şantierului să fie utilizat cu un randament cît mai ridicat. Asemenea măsuri trebuie luată încît săse creeze toate premisele punerii în funcţiune, înainte de termen a obiectivului, aşa cum de fapt şi beneficiarul şi constructorul s-au angajat. L. CIUTACU Promiteam în urmă cu o săptămînă să încheiem azi dezbaterea pe marginea scrisorii primite de la VILMA F. Cum era de aşteptat, pe adresa rubricii „problemelor personale" au continuat să aveţi sosească scrisori conţinînd păreri, sugestii, sfaturi. Să încercăm la „concluzii" desprinderea unor puncte de vedere mai interesante, cu speranţa că în cele trei săptămîni de discuţii dedicate acestui „caz", atit Vilma F. cît şi fiul ei Dorel vor găsi sfatul util căutat şi soluţia cea mai potrivită. Ana N. Ionescu, str. Drumul carului nr. 45 comuna Moeciu. „Din scrisoarea Vilmei F. a reieşit destul de clar unde a greşit în educaţia dată fiului ei şi de ce acum, cînd Dorel a ajuns la 20 de ani, nu mai poate să-l „ţină în mină". De altfel, eu cred că comportarea de „acum" a tînărului care şi-a adus mama la disperare nu este decit rezultatul climatului de toleranţă, de regretabilă îngăduinţă faţă de capriciile şi nazurile lui. Şi o educaţie care a „urcat" dintr-un compromis în altul, nu putea avea alt rezultat. Iată de ce nu mamei vreau să mă adresez ci fiului ei: Tinere Dorel! Nu m-aş fi apucat să scriu deoarece nu-s prea dibace la scris, dar mă adresez dumitale pentru că sunt şi eu mamă şi ştiu durerea unei mame. • Am crescut 5 copii. Trei au facultatea terminată, fiecare cu un rost în viaţă, unul, ca şi dumneata, a terminat şcoala profesională şi acum işi satisface serviciul militar, iar cel mic este încă elev de liceu. In calitate de mamă vreau să-ţi vorbesc, de mamă cu părul cărunt, mai cărunt decit al mamei tale, aş vrea să ai încredere în sfatul meu. Şi sfatul meu nu poate fi decit unul singur: ai o meserie, atunci apucă-te de muncă. Ţi-a spus probabil de zeci de ori şi mama ta acelaşi lucru. Dar este singura cale de a-ţi demonstra ţie în primul rînd că poţi exista şi altfel, că poţi fi şi altceva decît un parazit pe spinarea mamei tale. Ţi-ai găsit „prieteni" cu care, după cîte am înţeles, pierzi timpul cu jocuri de noroc, aranjezi mici „afaceri şi învîrteli". Nu ştiu cît de „curate" sînt, aceste aranjamente. Dar după cîte ai văzut, legea e aspră cu cei ce trăiesc fără muncă şi refuză să intre în rîndul oamenilor cinstiţi şi adevăraţi. Te-ai gîndit la consecinţele care pot urma, te-ai gîndit unde vei ajunge complăcîndu-te în această stare ? Ai citit poate şi ai auzit sper de multe ori că munca îl formează pe om, îl pregăteşte pentru viaţă, , îi deschide larg orizonturi, şi în societa- , tea de azi acest mare adevăr este confirmat în milioane de cazuri. Nu fugi de oameni băiete, nu te izola în afara mer- I sunii înainte al societă-ţii. Şi cu cît hotărîrea ta va fi mai curîndă şi rezultatele vor fi mai a- proape. Depăşeşte acest , impas şi peste ani vei fi şi tu îndreptăţit să-l ajuţi pe altul cu sfatul şi cu vorba dacă atunci vor mai exista tineri cu comportarea ta de acum". Leonte Găvănea — Uzina de autocamioane Braşov : „In insuccesele lor, tinerii de altă dată aveau o scuză: societatea la era potrivnică, aspiraţiile lor rămîneau visuri irealizabile. Dar noi cei I R.PORTER I (Continuare în pag. a 3-a) EMST ERSOMUI Să cântăm răspunsul împreună... anumite detalii asupra cărora constructorul avea obiecţii ... Registrul preocupărilor beneficiarului, după cum aveam să aflăm de la inginerul şef, a cuprins mai multe planuri. Au fost luate măsuri pentru asigurarea în termen, a utilajelor, tehnologice, s-a întărit activitatea de dirigenţie pe şantier şi altele. Urmare a acestor măsuri, pe şantier au început să sosească utilajele, iar constructorului i s-a creat front de lucru corespunzător ... — In momentul de faţă — ne spune în continuare tov. Ştefan Oghină — pe şantier lucrăm cu un alt constructor. De la 15 februarie continuarea execuţiei secţiei de termicer o face Şantierul I.C.I.M. MERIDIANE „Ra“ a reluat marea aventură ♦ refăcuta in maroc, de mesteri bolivieni, cu trestie DE LA IZVOARELE NILULUI, NAVA DE PAPIRUS STRABATE DIN NOU ATLANTICUL. Thor Heyerdahl, exploratorulnorvegian care a naufragiat voluntarcu „Kon Tiki" si involuntar cu „Ra" — nava din papirus — a pornit din nou la drum, abandonîndu-se curenţilor care străbat Atlanticul şi trec, din preajma coastei africane, în cealaltă parte a oceanului. Nava nou construită poartă numele „Ra secundus" şi are la bord aceiaşi oameni de ştiinţă care au pornit şi în anul trecut din acelaşi port marocan Safia spre a-l însoţi pe explorator — plus încă un însoţitor, japonez. Ei sunt: Norman Baker, navigator şi o. (Continuare în pag. a 4*a)