Drum Nou, decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8055-8081)
1970-12-01 / nr. 8055
«- -r. tu U.J , '-'r'-r „ ')JjJ-d90V 9. 1/.r*eO.i? - ppTiy ~^sMîJSES • '■ j p , t io -f- ~ vb . TOB Piele tari din toate t Sri'te. unîţi-rl!irumnou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8055 Marţi, 1 decembrie 1970 4 pagini 30 bani Un program de largă perspectivă pentru progresul rapid al agriculturii Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, primită cu satisfacţie şi viu interes de ţăranii cooperatori, mecanizatori şi specialişti Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost primită cu viu interes şi de către ţăranii cooperatori din Prejmer, care găsesc în ca răspuns la numeroasele întrebări care îi franînţă. Planuri judicioase, folosire deplină a forţei de muncă în decursul anilor, noi, cooperatorii din Teliu, — români şi maghiari — am obţinut rezultate destul de bune în activitatea de producţie, venituri mulţumitoare. Dar, de ce să nu o spunem, din cauze mai mult sau mai puţin obiective, ele nu s-au ridicat la nivelul posibilităţilor de care dispunem, al cerinţelor. Să luăm, de exemplu, situaţia din sectorul vegetal, în afară de sfeclă de zahăr şi cartofi de toamnă, care în mod obişnuit dau producţii mari, noi am cultivat şi mac sau alte culturi stabilite de Direcţia agricolă, care nu s-au dovedit la fel de rentabile. Este doar unul din motivele pentru care nu putem decit să ne exprimăm deplinul acord cu măsurile cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, printre care şi aceea care relevă necesitatea ca fiecare cooperativă să fie sprijinită să-şi întocmească planuri proprii de producţie care să orienteze activitatea spre realizarea acelor produse pentru care au condiţiile cele mai favorabile şi cere asigură o eficienţă sporită Elena FĂRCAŞ, preşedinta C.A.P. din Teliu (Continuare în pag. a 3-a) Mecanizarea îşi va îndeplini cu adevărat menirea Una dintre măsurile de mare importanţă cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie a.c. se referă la reorganizarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, la sporirea aportului lor în dez-Árpád BENEDEK, şeful secţiei de mecanizare Crizbav a I.M.A. Ilărman (Continuare în pag. a 3-a) Pe vremea copilăriei mele se afla la mare cinste — între altele — un joc ce se chema telefonul fără fir. Regula era cum nu se poate mai simplă. Ne aşezam cu toţii pe un rînd şi hazul venea din aceea că, o frază — să zicem „trandafirii sînt roşii” — spusă repede de cel din capătul şirului, ajungea la ultimul, metamorfozată în cel mai bizar chip. Am aflat însă cu uimire că acest joc copilăresc a fost preluat de unii oameni „maturi", modificat substanţial şi adoptat la situaţii cu totul noi. Una din „îmbunătăţirile" aduse constă în aceea că - vrind-nevrînd — antrenează nenumăraţi oameni din afară, titularii jocului manifestînd o vădită predilecţie pentru lucrătorii din aparatul de stat. Pe motive ce ar fi făcut deliciul unui Caragiale, anumiţi oameni din toată firea" se complac în postură de clienţi permanenţi ai judecătoriilor şi diferitelor organe de stat. Nemulţumiţi mereu de verdictul ce li s-a dat, făcînd, cel mai adesea „din ţintar armăsar", înfăşurînd adevărul în zorzoane de vorbe fără nici o acoperire în realitate, cei cîţiva mînuitori ai birjei, minciunii, calomniei, bat zilnic, cu o persistenţă diabolică, la fel de fel de uşi. Pretinsele lorcauze", bazate pe argumente ce nu rezistă nici celei , mai elementare logici, presupun, de fiecare dată, un lanţ întreg de deplasări pe teren, procese-verbale de constatare, audieri ale părţilor, ale martorilor, cercetări scrupuloase pentru a descurca hăţişul inexplicabil al motivelor invocate etc. Urmează apoi etapa a doua, contestaţiile, recursurile, memoriile la forurile ierarhice. Aşa că, de cele mai multe ori, totul trebuie luat de la capăt, cu preţul unor energii, al unor ore şi zile preţioase consumate zadarnic. lată-i pe cîţiva dintre cei mai cumpliţi cronofagi, în plină desfăşurare. Seria Der//', din str. Nisipului nr. 1, îşi înstrăinează casa, pentru ca, după cîteva săptămîni, să i se pară că afacerea n-a fost rentabilă, aşa că începe să asalteze cu reclamaţii consiliul popular, Notariatul de stat, Colegiul avocaţilor etc., solicitînd nici mai mult nici mai puţin decît anularea înţelegerii de înstrăinare a casei. Degeaba este lămurită, degeaba i se pune legea în faţă ! Cronofagul nu este dispus să renunţe la ideea sa fixă. Pentru a-şi întări „argumentele", se ceartă cu colocatarii, adună lingă geamul dinspre stradă pietre cu care pretinde că a fost lovită, haine sfîșiate etc., toate constituind imaginare corpuri delicte. Evident, reclamagioaica n-a putut forța în aşa măsură lucrurile, incit să i se facă „dreptate" după pofta inimii şi logicii ei strîmbe. Există apoi unii care, decît să pună mîna acolo unde, într-un timp minim, ar putea remedia cîte o stricăciune cauzată tot de ei, preferă să dezlănţuie furtună de reclamaţii, sesizări, memorii. Asociaţia locatarilor din B-dul Lenin 37, strînsă în... plen, sesizează S.G.L-ului că acoperişul imobilului şi jgheaburile sînt deteriorate, necesitînd înlocuirea. Luînd foarte în serios o atare semnătură, o comisie se deplasează la faţa locului şi constată următoarea situaţie : jgheaburile erau în perfectă stare, numai că frunzele toamnei le-au înfundat, iar acoperişul - cităm din procesul verbal - „are patru ţigle sparte şi două deplasate în urma montării unei antene de televizor". Chiar şi după aceste S. LEONARD (Continuare in pag. a 3*a) VEŞNIC NEMULŢUMIŢII CRONOFAGI SiniKiin mut uimii 1 ia a m a n un iii f nu rin inii. Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, învăţător şi conducător al proletariatului internaţional, ieri după-amiază, la Casa de cultură a studenţilor din Braşov, a avut loc un simpozion organizat de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Filiala Braşov a Societăţii de ştiinţe istorice, institutele de învăţămînt superior şi Inspectoratul şcolar judeţean. Cuvîntul de deschidere a lucrărilor simpozionului a fost rostit de tov. Alexandru Crişan, şef de sector la secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului judeţean de partid, în faţa asistenţei formată din activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, hidre didacxe, oameni de cultură, ofiţeri şi ziarişti, au prezentat comunicări lector universitar Nicolae Madar („Fr. Engels, titan al gîrndirii şi acţiunii revoluţionare"), conf. univ. Constantin Prigoreanu („Ecoul operei lui Engels în rîndul mişcării muncitoreşti din România"), conf. univ. Ion Lupu („Actualitatea ideilor lui Fr. Engels cu privire la cunoaşterea şi aplicarea creatoare a cerinţelor legilor economice"), lector univ. Gheorghe Popa şi asist. univ. Angela Stan („Fr. Engels despre raportul dintre naţional şi international în lupta pentru făurirea orînduirii socialiste"). La Biblioteca municipala din Braşov a fost organizată o expoziţie documentara întitulată „150 de ani de la naşterea lui Engels". Expoziţia prezintă viaţa şi personalitatea lui FriedrichGriefs, contribuţia sacreroborare4 , prof .univ . - fundamentale ale socialismului ştiinţific, materialismului dialectic şi istoric şi economiei politice marxiste. Printre exponate se află facsimile ilustrînd publicarea operelor lui Engels de către mişcarea socialistă din România şi de Partidul Comunist Român în condiţiile ilegalităţii. întreprinderea de gospodărie comunală Brașov, , în așteptarea primei confruntări cu zăpada. în pag. a 2-a SPORT La banda de montaj a tractorului de 40 C.P. NOI PREŢURI DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIONARE A CARTOFILOR Printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri, au fost aprobate noi preţuri de contractare şi achiziţionare a cartofilor de toamnă. Hotărirea prevede ca preţurile de cumpărare a cartofilor care se preiau în vrac să fie stabilite pe trei clase de calităţi, faţă de o singură clasă pînă acum, ţinîndu-se seama de însuşirile lor calitative, determinate de soi şi mărime. Pentru a primi noile preţuri îmbunătăţite, producătorii trebuie să sorteze cartofii, astfel incit ei să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute, în cazurile în care se preiau şi cartofi nesortaţi, aceştia se vor plăti în funcţie de cantităţile determinate pe soiuri şi sub stas, scăzîndu-se cite o sută lei la tonă pentru cheltuielile de sortare necesare a se efectua ulterior. Unităţile agricole şi producătorii pot obţine venituri suplimentare prin livrarea cartofilor în saci puşi la dispoziţie de întreprinderile valorificatoare. Pentru aceşti cartofi se vor primi în plus 25 lei la tonă peste preţurile prevăzute în hotărîre, în cazurile în care producătorii transportă singuri cartofii, cu mijloace proprii sau închiriate, ei vor primi contravaloarea cheltuielilor. De asemenea, pentru cartofii păstraţi de producători în timpul iernii, aceştia primesc, peste preţurile prevăzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare, în limita a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se aplică încă din această toamnă pentru cantităţile de cartofi ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producătorilor în sporirea recoltei de cartofi şi pentru specializarea unor zone şi unităţi în această cultură, începînd cu recolta anului viitor, cooperativele agricole, membrii acestora şi producătorii individuali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cumpăra, din fondul de stat, la preţul de vînzare cu amănuntul, anumite cantităţi de porumb pentru cartofii vînduţi statului pe bază de contract. La nivelul cantităţilor de cartofi prevăzute a se prelua la fondul de stat din recolta anului viitor, producătorii vor primi în plus, datorită îmbunătăţirii preţurilor de contractare şi achiziţie a cartofilor de toamnă, circa 100 milioane lei. (Agerpres) A L.A La Braşov a avut loc şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze La Braşov s-a desfăşurat şedinţa a 33-a a Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze. La lucrările şedinţei au luat parte delegaţiile ţărilor membre ale C.A.E.R., Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungare şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în conformitate cu Convenţia dintre C.A.E.R. şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, la şedinţa Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze a participat delegaţia R.S.F.L . La şedinţa Comisiei a luat parte, în calitate de observator, delegaţia Republicii Democrate Vietnam. La şedinţă s-au examinat probleme privind sarcinile Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze, care decurg din hotărîrile şedinţelor a 48-a şi a 49-a ale Comitetului Executiv al Consiliului. Au fost discutate problemele cele mai importante ale colaborării în domeniul industriei de petrol şi ,gaze şi termenele de elaborare a acestora. S-au examinat o serie de materiale elaborate de către organele de lucru ale Comisiei, precum şi propunerile privind: perfecţionarea în continuare a activităţii Comisiei şi a organelor sale de lucru şi s-au adoptat hotărâri îndreptate spre îmbunătăţirea activităţii organelor de lucru ale Comisiei. Comisia a examinatşi a adoptat planul său de lucru pe anii 1971—1973. Lucrările şedinţei s-au desfăşurat în spiritul înţelegerii reciproce depline şi al prieteniei. In timp ce Victor Damian, directorul economic al Combinatului industriei alimentare, caută justificări Cheltuielile de producţie cresc nejustificat e în primele trei trimestre combinatul a depăşit cheltuielile de producţie planificate cu peste 3.000.001 lei. Ne puteţi expune cauzele acestui fenomen ? — Nu Nu pot să precizez cauzele la nivelul combinatului. Sunt opt fabrici. Există fenomene specifice fiecărei unităţi. Pe combinat nu se face decit o însumare cantitativă a cheltuielilor. — Spuneţi-ne atunci, ce unităţi şi de ce au depăşit cheltuielile planificate ? — Cheltuielile de producţie au fost depăşite la Fabrica de zahăr Bod şi la Industria cărnii. La prima, pentru că sfecla prelucrată nu a avut conţinutul de zahăr planificat, iar la a doua pentru că nu s-au realizat prevederile de plan la producţia marfă. La aceeaşi unitate nu s-a respectat, de asemenea, structura sortimentală a producţiei. — Numai aceste două fabrici au depăşit cheltuielile? — Să-mi iau darea de seamă să mă uit la date. (Tov. director consultă un dosar, apoi ne răspunde uşurat). Nu avem depăşiri de cheltuieli decît la aceste două fabrici. — Datele statistice vă contrazic insă. Fabrica de zahăr Bod apare cu economii. Unitatea care a depăşit cheltuielile este Industria laptelui ! — Da... e posibil, asta e situaţia. .. — Nu vi se pare că era de datoria dv. să cunoaşteţi cu exactitate situaţia economică a unităţilor din componenţa combinatului şi să interveniţi operativ pentru lichidarea restanţelor la economii ? — Ce măsuri aţi luat, de pildă, pentru a preveni depăşirea volumului planificat, al cheltuielilor generale ale întreprinderilor? La nivelul combinatului acest „balast" al preţului de cost se ridică la 1.873.000 lei. — Cauza acestui lucru o constituie creşterea sumelor plătite ca dobînzi şi a cheltuielilor indirecte. — De ce au fost însă depăşite şi cheltuielile planificate cu salariile directe ? — Fenomenul a fost generat de aceeaşi situaţie. Nerealizarea volumului planificat al producţiei globale şi marfă, care a făcut ca un număr mai mare de muncitori să realizeze un volum mai mic de producţie. — Cu întreţinerea utilajelor s-a cheltuit, de asemenea, cu 763.000 lei mai mult decît prevedea planul. De ce ? • — Acest lucru a fost determinat numai de nerealizarea volu-Convorbire realizată de Gheorghe NOVAC IN OBIECTIV. pe 1970 Pregătirea temeinică a producției anului viitor AlSLa secţia Festivaluri a Radioteleviziunii au sosit noi confirmări de participare de la diferite Studiouri de Televiziune din Europa. Zilele acestea au fost confirmate prin telex următoarele prezenţe la concurs : Kiki Dee (Anglia). A editat 8 discuri, în Noua Zeelandă, cu melodia „Iubeşte-mă şi nu mă "iarăşi" a bătut recordul topuților 4 luni. John O'Hara (Scoţia). Are 22 de ani şi a participat la cîteva Confirmări de concurenţi festivaluri dintre care şi la Knoke (Belgia 1970). A înregistrat 3 L.P.-uri. Derek John Tilley (Ţara Galilor). Participă pentru prima dată la o competiţie dotată cu un premiu. A luat parte anul trecut la Festivalul muzicii pop de pe Insula Wight, Nicole Jacqmain (Belgia). Este cunoscută ca o bună interpretă a şansonetei franceze și a muzicii pop belgiene. A scos 4 discuri. Meridiane 800 DE ZILE CU O INIMĂ IMPLANTATĂ (In pagina a 4-a) (Continuare in pag. o 3-a) Savantul român Elie Carafol a primit medalia „Apollo 11“ Preşedintele secţiei de ştiinţe tehnice a Academiei Republicii Socialiste România, acad. Elie Carafoli, a primit din partea directorului programului Apollo al N.A.S.A. medalia ,,Apollo 11" care conţine metal de pe nava spaţiala Columbia şi de pe modulul lunar Eagle (Vulturul). Acest metal a fost adus pe pămînt de astronauţii Armstrong, Collins şi Aldrin, după contactul cu Luna, realizat în 1969. Medalia a fost bătută pentru comemorarea acestui eveniment istoric cînd omul a păşit pentru prima oară pe Lună. In scrisoarea adresată cu acest prilej savantului român de către George E. Mueller, directorul programului ,,Apollo", se arată printre altele , .medalia vă este oferită ca semn de apreciere a marelui interes pe care l-aţi arătat pentru programul spaţial Apollo. Numai datorită eforturilor multor oameni a fost posibilă această misiune, una dintre cele mai mari realizări ale omului".