Drum Nou, decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8055-8081)

1970-12-01 / nr. 8055

«- -r. tu U.J , '-'r'-r „ ')JjJ-d90V 9. 1/.r*e­O.i? - ppTiy ~^sMîJSES • '■ j p , t i­o -f- ~ vb . TO­B Pi­ele tari din toate t S­ri'te. unîţi-rl!­irumnou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8055 Marţi, 1 decembrie 1970 4 pagini 30 bani Un program de largă perspectivă pentru progre­sul rapid al agriculturii Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu pri­vire la îmbunătăţirea organizării, planifică­rii şi conducerii agri­culturii, primită cu sa­tisfacţie şi viu interes de ţăranii cooperatori, mecanizatori şi specialişti Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost primită cu viu interes şi de către ţăranii cooperatori din Prejmer, care găsesc în ca răspuns la numeroasele întrebări care îi fra­nînţă. Planuri judicioase, folosire deplină a forţei de muncă în decursul anilor, noi, coope­ratorii din Teliu, — români şi maghiari — am obţinut rezul­tate destul de bune în activitatea de producţie, venituri mulţumi­toare. Dar, de ce să nu o spu­nem, din cauze mai mult sau mai puţin obiective, ele nu s-au ridicat la nivelul posibilităţilor de care dispunem, al cerinţelor. Să luăm, de exemplu, situaţia din sectorul vegetal, în afară de sfeclă de zahăr şi cartofi de toamnă, care în mod obişnuit dau producţii mari, noi am culti­vat şi mac sau alte culturi sta­bilite de Direcţia agricolă, ca­re nu s-au dovedit la fel de rentabile. Este doar unul din mo­tivele pentru care nu putem de­cit să ne exprimăm deplinul a­­cord cu măsurile cuprinse în ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, printre care şi aceea care relevă necesitatea ca fie­care cooperativă să fie sprijinită să-şi întocmească planuri proprii de producţie care să orienteze activitatea spre realizarea ace­lor produse pentru care au con­diţiile cele mai favorabile şi ce­re asigură o eficienţă sporită Elena FĂRCAŞ, preşedinta C.A.P. din Teliu (Continuare în pag. a 3-a) Mecanizarea îşi va înde­plini cu adevărat menirea Una dintre măsurile de mare importanţă cuprinse în expu­nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie a.c. se referă la re­organizarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii­, la sporirea aportului lor în dez-Árpád BENEDEK, şeful secţiei de mecanizare Crizbav a I.M.A. Ilărman (Continuare în pag. a 3-a) Pe vremea copilăriei mele se afla la mare cinste — între altele — un joc ce se chema telefonul fără fir. Regula era cum nu se poate mai simplă. Ne aşezam cu toţii pe un rînd şi hazul venea din aceea că, o frază — să zicem „trandafirii sînt ro­şii” — spusă repede de cel din capătul şirului, a­­jungea la ultimul, meta­morfozată în cel mai bi­zar chip. Am aflat în­să cu uimire că acest joc copilăresc a fost pre­luat de unii oameni „ma­turi", modificat substan­ţial şi adoptat la situaţii cu totul noi. Una din „îmbunătăţirile" aduse constă în aceea că - vrind-nevrînd — antrenează nenumăraţi oameni din afară, titularii jocului ma­­nifestînd o vădită predi­lecţie pentru lucrătorii din aparatul de stat. Pe motive ce ar fi făcut deliciul unui Caragiale, a­­numiţi oameni din toată firea" se complac în pos­tură de clienţi permanenţi ai judecătoriilor şi diferi­telor organe de stat. Ne­mulţumiţi mereu de ver­dictul ce li s-a dat, fă­­cînd, cel mai adesea „din ţintar armăsar", înfăşu­­rînd adevărul în zorzoane de vorbe fără nici o a­­coperire în realitate, cei cîţiva mînuitori ai bir­jei, minciunii, calomniei, bat zilnic, cu o persistenţă diabolică, la fel de fel de uşi. Pretinsele lor­­cauze", bazate pe ar­gumente ce nu rezis­tă nici celei , mai ele­mentare logici, presupun, de fiecare dată, un lanţ întreg de deplasări pe teren, procese-verbale de constatare, audieri ale părţilor, ale martorilor, cercetări scrupuloase pen­tru a descurca hăţişul in­explicabil al motivelor in­vocate etc. Urmează apoi etapa a doua, contestaţii­le, recursurile, memoriile la forurile ierarhice. Aşa că, de cele mai multe ori, totul trebuie luat de la capăt, cu preţul unor energii, al unor ore şi zile preţioase consumate za­darnic. lată-i pe cîţiva dintre cei mai cumpliţi crono­­fag­i, în plină desfăşurare. Seria Der//', din str. Ni­sipului nr. 1, îşi înstrăinea­ză casa, pentru ca, după cîteva săptămîni, să i se pa­ră că afacerea n-a fost rentabilă, aşa că începe să asalteze cu reclamaţii consiliul popular, Nota­riatul de stat, Colegiul a­­vocaţilor etc., solicitînd nici mai mult nici mai pu­ţin decît anularea înţele­gerii de înstrăinare a casei. Degeaba este lămurită, degeaba i se pune legea în faţă ! Cronofagul nu este dispus să renunţe la ideea sa fixă. Pentru a-şi întări „argumentele", se ceartă cu colocatarii, a­­dună lingă geamul din­spre stradă pietre cu ca­re pretinde că a fost lo­vită, haine sfîșiate etc., toate constituind imagi­nare corpuri delicte. Evi­dent, reclamagioaica n-a putut forța în aşa măsură lucrurile, incit să i se facă „dreptate" după pofta inimii şi logicii ei strîmbe. Există apoi unii ca­re, decît să pună mîna acolo unde, într-un timp minim, ar putea remedia cîte o stricăciune cauza­tă tot de ei, preferă să dezlănţuie furtună de re­clamaţii, sesizări, memo­rii. Asociaţia­­ locatarilor din B-dul Lenin 37, strîn­­să în... plen, sesizează S.G.L-ului că acoperişul imobilului şi­­ jgheaburile sînt deteriorate, necesi­­tînd înlocuirea. Luînd foarte în serios o atare semnătură, o comisie se deplasează la faţa locu­lui şi constată următoa­rea situaţie : jgheaburile erau în perfectă stare, nu­mai că frunzele toamnei le-au înfundat, iar aco­perişul - cităm din pro­cesul verbal - „are patru ţigle sparte şi două de­plasate în urma montării unei antene de televizor". Chiar şi după aceste S. LEONARD (Continuare in pag. a 3*a) VEŞNIC NEMULŢUMIŢII CRONOFAGI SiniKiin mut uimii 1 ia a m a n un iii f nu rin inii. Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels, învăţător şi conducător al proletariatului internaţional, ieri după-amiază, la Casa de cul­tură a studenţilor din Braşov, a avut loc un simpozion organizat de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Filiala Braşov a Societăţii de ştiinţe istorice, in­stitutele de învăţămînt superior şi Inspectoratul şcolar judeţean. Cuvîntul de deschidere a lu­crărilor simpozionului a fost ros­tit de tov. Alexandru Crişan, şef de sector la secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului judeţean de partid, în faţa asistenţei formată din activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă, hidre didac­xe, oameni de cultură, ofiţeri şi ziarişti, au prezentat comunicări lector uni­versitar Nicolae Madar („Fr. Engels, titan al gîrndirii şi ac­ţiunii revoluţionare"), conf. univ. Constantin Prigoreanu („Ecoul operei lui Engels în rîndul miş­cării muncitoreşti din România"), conf. univ. Ion­ Lupu („Actuali­tatea ideilor lui Fr. Engels cu pri­vire la cunoaşterea şi aplicarea creatoare a cerinţelor legilor eco­nomice"), lector univ. Gheor­­ghe Popa şi asist. univ. Angela Stan („Fr. Engels despre raportul dintre naţional şi international în lupta pentru făurirea orînduirii socialiste"). La Biblioteca municipala din Braşov a fost organizată o expoziţie documentara întitulată „150 de ani de­ la naşterea lui Engels". Expoziţia prezintă viaţa şi perso­nalitatea lui Friedrich­­Griefs, contribuţia sa­­cr­­eroborare4 , prof .uni­v . - fundamen­tale ale socialismului ştiinţific, materia­lismului dialectic şi istoric şi economiei politice marxiste. Printre exponate se află facsimile ilustrînd publicarea operelor lui Engels de către mişcarea socialistă din România şi de Partidul Comunist Român în condiţiile ilegalităţii. întreprinderea de gos­podărie comunală Bra­șov, , în așteptarea pri­mei confruntări cu ză­pada. în pag. a 2-a S­P­OR­T La banda de montaj a tractorului de 40 C.P. NOI PREŢURI DE CONTRACTARE ŞI ACHIZIŢIONARE A CARTOFILOR Printr-o recentă hotărîre a Consiliului de Miniştri, au fost aprobate noi preţuri de contrac­tare şi achiziţionare a cartofilor de toamnă. Hotărirea prevede ca preţurile de cumpărare a carto­filor care se preiau în vrac să fie stabilite pe trei clase de ca­lităţi, faţă de o singură clasă pî­­nă acum, ţinîndu-se seama de însuşirile lor calitative, determi­nate de soi şi mărime. Pentru a primi noile preţuri îmbunătăţite, producătorii tre­buie să sorteze cartofii, astfel in­cit ei să corespundă condiţiilor de calitate prevăzute, în cazurile în care se preiau şi cartofi ne­sortaţi, aceştia se vor plăti în funcţie de cantităţile determina­te pe soiuri şi sub stas, scăzîn­­du-se cite o sută lei la tonă pen­tru cheltuielile de sortare nece­sare a se efectua ulterior. Unităţile agricole­­ şi producă­torii pot obţine venituri supli­mentare prin livrarea cartofilor în saci puşi la dispoziţie de în­treprinderile valorificatoare. Pen­tru aceşti cartofi se vor primi în plus 25 lei la tonă peste preţurile prevăzute în hotărîre, în cazu­rile î­n care producătorii transpor­tă singuri cartofii, cu mijloace proprii sau închiriate, ei vor pri­mi contravaloarea cheltuielilor. De asemenea, pentru cartofii păs­traţi de producători în timpul iernii, aceştia primesc, peste pre­ţurile prevăzute prin hotărîre, cheltuielile de păstrare, în limi­ta a 300 lei pentru o tonă. Toate aceste prevederi se apli­că încă din această toamnă pen­tru cantităţile de cartofi ce se vor livra de aici înainte. In vederea stimulării producă­torilor în sporirea recoltei de car­tofi şi pentru specializarea unor zone şi unităţi în această cultu­ră, începînd cu recolta anului vii­tor, cooperativele agricole, mem­brii acestora şi producătorii in­dividuali din regiunile în care nu se produce porumb vor putea cumpăra, din fondul de stat, la preţul de vînzare cu amănuntul, anumite cantităţi de porumb pen­tru cartofii vînduţi statului pe bază de contract. La nivelul cantităţilor de car­tofi prevăzute a se prelua la fon­dul de stat din recolta anului viitor, producătorii vor primi în plus, datorită îmbunătăţirii pr­e­­ţurilor de contractare şi achizi­ţie a cartofilor de toamnă, circa 100 milioane lei. (Agerpres) A ­L.A La Braşov a avut loc şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze La Braşov s-a desfăşurat şedin­ţa a 33-a a Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru industria de petrol şi gaze. La­­ lucrările şedinţei au luat parte delegaţiile ţărilor membre ale C.A.E.R., Republicii Populare Bulgaria, Repu­blicii Socialiste Ce­hoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste Ro­mânia, Repu­blicii Populare Un­gare şi Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste, în conformitate cu Convenţia dintre C.A.E.R. şi Guvernul Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia, la şedinţa Comisiei per­manente a C.A.E.R. pentru in­dustria de petrol şi gaze a par­ticipat delegaţia R.S.F.L . La şedinţa Comisiei a­ luat par­te, în calitate de observator, de­legaţia Republicii Democrate Vietnam. La şedinţă­ s-au examinat pro­bleme privind sarcinile Comisiei permanente a C.A.E.R. pentru in­dustria de petrol şi gaze, care decurg din hotărîrile şedinţelor a 48-a şi a 49-a ale Comitetului Executiv al Consiliului. Au fost discutate problemele cele mai importante ale colaborării în do­meniul industriei de petrol şi ,ga­ze şi termenele de elaborare a acestora. S-au examinat o serie de ma­teriale elaborate de către orga­nele de lucru ale Comisiei, pre­cum şi propunerile privind: per­fecţionarea în continuare a ac­tivităţii Comisiei şi a organelor sale de lucru şi s-au adoptat ho­tărâri îndreptate spre îmbunătă­ţirea activităţii organelor de lu­cru ale Comisiei. Comisia a examinat­­şi a adop­tat planul său de lucru pe anii 1971—1973. Lucrările şedinţei s-au desfă­şurat în spiritul înţelegerii reci­proce depline şi al prieteniei. In timp ce Victor Damian, directorul economic al Combinatului industriei alimentare, caută justificări Cheltuielile de producţie cresc ne­justificat­ e în primele trei trimestre combinatul a depăşit cheltuielile de producţie planificate cu peste 3.000.00­1 lei. Ne puteţi expune cauzele acestui fenomen ? — Nu Nu pot să precizez cau­zele la nivelul combinatului. Sunt opt fabrici. Există fenomene spe­cifice fiecărei unităţi. Pe combi­nat nu se face decit o însumare cantitativă a cheltuielilor. — Spuneţi-ne atunci, ce unităţi şi de ce au depăşit cheltuielile planificate ? — Cheltuielile de producţie au fost depăşite la Fabrica de zahăr Bod şi la Industria cărnii. La pri­ma, pentru că sfecla prelucrată nu a avut conţinutul de zahăr planificat, iar la a doua pentru că nu s-au realizat prevederile de plan la producţia marfă. La aceeaşi unitate nu s-a respectat, de asemenea, structura sortimen­tală a producţiei. — Numai aceste două fabrici au depăşit cheltuielile? — Să-mi iau darea de seamă să mă uit la date. (Tov. director consultă un dosar, apoi ne răs­punde uşurat). Nu avem depă­şiri de cheltuieli decît la aceste două fabrici. — Datele statistice vă contra­zic insă. Fabrica de zahăr Bod apare cu economii. Unitatea care a depăşit cheltuielile este Indus­tria laptelui ! — Da... e posibil­, asta e si­tuaţia. .. — Nu vi se pare că era de da­toria dv. să cunoaşteţi cu exacti­tate situaţia economică a­ unită­ţilor din componenţa combinatu­lui şi să interveniţi operativ pen­tru lichidarea restanţelor la eco­nomii ? — Ce măsuri aţi luat, de pildă, pentru a preveni depăşirea vo­lumului planificat, al cheltuieli­lor generale ale întreprinderilor? La nivelul combinatului acest „balast" al preţului de cost se ri­dică la 1.873.000 lei. — Cauza acestui lucru o con­stituie creşterea sumelor plătite ca dobînzi şi a cheltuielilor indi­recte. — De ce au fost însă depăşite şi cheltuielile planificate cu sa­lariile directe ? — Fenomenul a fost generat de aceeaşi situaţie. Nerealizarea vo­lumului planificat al producţiei globale şi marfă, care a făcut ca un număr mai mare de munci­tori să realizeze un volum mai mic de producţie. — Cu întreţinerea utilajelor s-a cheltuit, de asemenea, cu 763.000 lei mai mult decît prevedea pla­nul. De ce ? • — Acest lucru a fost determi­nat numai de nerealizarea volu-Convorbire realizată de Gheorghe NOVAC IN OBIECTIV. pe 1970 Pregătirea temeinică a producției anului viitor AlS­La secţia Festivaluri a Radio­­televiziunii au sosit noi confir­mări de participare de la dife­rite Studiouri de Televiziune din Europa. Zilele acestea au fost confirmate prin telex următoarele prezenţe la concurs : Kiki Dee (Anglia). A editat 8 discuri, în Noua Zeelandă, cu melodia „Iubeşte-mă şi nu mă "iarăşi" a bătut recordul topuț­­ilor 4 luni. John O'Hara (Scoţia). Are 22 de ani şi a participat la cîteva Conf­irmări de concurenţi festivaluri dintre care şi la Knoke (Belgia 1970). A înregistrat 3 L.P.-uri. Derek John Tilley (Ţara Gali­lor). Participă pentru prima dată la o competiţie dotată cu un pre­miu. A luat parte anul trecut la Festivalul muzicii pop de pe Insula Wight, Nicole Jacqmain (Belgia). Es­te cunoscută ca o bună inter­pretă a şansonetei franceze și a muzicii pop belgiene. A scos 4 discuri. Meridiane 800 DE ZILE CU O INIMĂ IMPLANTATĂ (In pagina a 4-a) (Continuare in pag. o 3-a) Savantul român Elie Carafol a primit medalia „Apollo 11“ Preşedintele secţiei de ştiinţe teh­nice a Academiei Republicii Socialis­te România, acad. Elie Carafoli, a primit din partea directorului progra­mului Apollo al N.A.S.A. medalia ,,Apollo 11" care conţine metal de pe nava spaţiala Columbia şi de pe mo­dulul lunar Eagle (Vulturul). Acest metal a fost adus pe pămînt de as­­tronauţii Armstrong, Collins şi Aldrin, după contactul cu Luna, realizat în 1969. Medalia a fost bătută pentru comemorarea acestui eveniment isto­ric cînd omul a păşit pentru prima oară pe Lună. In scrisoarea adresată cu acest pri­lej savantului român de către George E. Mueller, directorul programului ,,Apollo", se arată printre altele , .medalia vă este oferită ca semn de apreciere a marelui interes pe care l-aţi arătat pentru programul spaţial Apollo. Numai datorită efor­turilor multor oameni a fost posibilă această misiune, una dintre cele mai mari realizări ale omului".

Next