Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)

1971-04-22 / nr. 8175

i h­am nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8175 Joi, 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uni­ţi-vâ! Industria brasoveană 7 a realizat angajamen­tele luate in intrecerea socialistă Piită la 8 mai, o producţie marfă suplimentară de 230 milioane lei planul creator, ampla muncă politică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru mobilizarea co­lectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzinele şi fabricile judeţului la obţinerea unor cantităţi de produse cit mai mari peste prevederile de plan, s-au soldat cu îndepli­nirea înainte de termen a angajamentelor asumate pe an­samblul industriei județului, în cinstea semicentenarului partidului. Ieri, industria brașoveană a raportat realizarea anga­jamentelor pe etapa pînă la 8 mai. Aceasta face posibil ca pînă în ziua aniversării a 50 de ani de la crearea partidului să se obţină o producţie marfă suplimentara in valoare de 230 milioane lei­­ faţă de 130 milioane angajament. Ea se concretizează în 426 tone oţel, 383 tone îngrăşăminte azo­­toase, 9.386 kW motoare electrice, 25.000 buc. rulmenţi, 6.800 tone ciment şi altele. Totodată se va realiza o depăşire a productivităţii mun­cii cu 534 lei pe salariat, faţă de 323 lei cît este angajamen­tul, şi se vor livra la fondul pieţei mărfuri în valoare de 30 milioane lei, faţă de 8,4 milioane angajament. Intre întreprinderile care şi-au adus o contribuţie deo­sebită la obţinerea acestui succes se situează Uzina de autocamioane, uzina „Hidromecanica", Combinatul chimic Victoria, Fabrica de radiatoare şi cabluri, uzina „Electro­­precizie", Fabrica de stofe Braşov, I.I.L. Făgăraş şi altele. ■ ■■■■■■■■■»■■■■■ss ■■ ■■■■■■■■ In pagina a 4-a : Cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar 9 Lucrările sesiunii Birou­lui Federaţiei Sindicale Mondiale • Evoluţia situaţiei politi­ce din Cambodgia. în întîmpinarea gloriosului semicentenar al P. C.R. EVOCARE­A TRADIŢIILOR DE LUPTĂ REVOLUŢIONARĂ Întîlnirea tovarăşului Constantin Drăgan şi a unor vechi militanţi ai partidului cu colectivul de muncă de la uzina „Hidromecanica“ In cadrul manifestărilor consa­crate apropiatului jubileu al Par­tidului Comunist Român, organi­zate pretutindeni în judeţul nos­tru, ieri, în sala de festivităţi a uzinei braşovene „Hidromecani­ca", a avut loc un simpozion de­dicat evocării glorioaselor tradiţii de luptă revoluţionară a partidu­lui. Erau prezenţi tovarăşul Con­stantin Drăgan, membru al Comi­tetului Executiv al G.C. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului ju­deţean de partid Braşov, preşedin­tele Con­siliului popular judeţean, membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, activişti de partid, vechi militanţi ai partidului şi mişcării muncito­reşti revoluţionare din oraş şi u­­zină, reprezentanţi ai comitetului de direcţie, ai organizaţiilor sin­dicale şi de tineret din întreprin­dere, ziarişti. Cuvîntul de deschidere a simpo­zionului a fost rostit de ing. Du­mitru Ştefan, secretarul comitetu­lui de partid pe uzină. în conti­nuare, tovarăşii Wilhelm­ Melas, secretarul primei celule de partid din fosta fabrică „Schiell" (azi „Hidromecanica"), Ion Balica, pre­şedintele primei organizaţii sindi­cale constituite aici imediat du­pă eliberare, şi Szikszai Eugen, membru al partidului comunist din perioada ilegalităţii, fost muncitor al întreprinderii, au evocat în cu­vinte de caldă şi vibrantă emoţie momente din activitatea organi­zaţiei de partid care a luat fiinţă în uzină în perioada imediat ur­mătoare întemeierii P.C.R., acti­vitate pusă nemijlocit în slujba promovării cauzei şi idealurilor socialismului în rîndul muncitori­lor, a cuceririi de drepturi şi li­bertăţi democratice pentru cei a­­supriţi şi prigoniţi de nedreptatea unui regim potrivnic ideilor pro­gresiste, regim care avea să ducă ţara pe calea fascizării şi războ­iului. Primit cu vii aplauze, a luat a­­poi cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan. Apreciind iniţiativa orga­nizării acestei manifestări în uzina ale cărei începuturi datează de aproape un secol,, vorbitorul a re­levat că de numele ei este aso­ciată, în memoria­ timpului şi a oamenilor, constituirea primelor nuclee muncitoreşti din bătrînul oraş de sub Tîmpa, şi mai apoi, a uneia dintre primele şi puter­­nicele organizaţii ale Partidului Comunist Rom­ăn, organizaţie ca­­­re, în pofida prigoanei şi terorii dezlănţuite de guvernele burghe­­zo-moşiereşti şi dictatura milita­­ră-fascistă împotriva celor mai buni fii ai poporului, s-a situat în fruntea acţiunilor revoluţionare, organizînd numeroase greve şi demonstraţii, sabotaje ale maşinii de război hitleriste. Anilor de lup­tă neostoită, a spus în continua­re vorbitorul, care au avut darul să călească şi să maturizeze ac­ţiunile organizaţiei comuniştilor din uzină, să sporească simpatia şi adeziunea masei largi a mun­citorilor faţă de cauza şi idealu­rile partidului comuniştilor, le-a urmat răscrucea eliberării, iar du­pă aceea, pornirea pe drumul lup­tei pentru instaurarea puterii populare şi edificarea socialis­mului. Dezvoltarea pe care a luat-o uzina în anii de după naţionaliza­re, pe parcursul cincinalelor — a arătat tovarăşul Constantin Dră­gan — reflectă, la o scară redusă, însăşi evoluţia industriei noastre socialiste. Este semnificativ în a­­cest sens faptul că, faţă de anul naţionalizării, volumul producţiei uzinei a crescut de 33 de ori, iar productivitatea muncii de 15 ori. Sunt succese care onorează orga­nizaţia de partid de aici, întregul colectiv de muncă, o împlinire a idealurilor pentru care au luptat comuniştii şi generaţiile mai vechi de muncitori ale uzinei. Totodată, ele constituie o solidă bază şi un imbold pentru abordarea cu forţe înzecite a sarcinilor ce revin co­lectivului de muncă în anii ac­tualului cincinal în vederea rea­lizării unei producţii globale cu 57 la sută mai mare decît nivelul actual, o sporire a productivităţii muncii cu 49 la sută şi a volu­mului de produse destinate expor­tului cu 159 la sută, precum şi pentru transpunerea în viaţă a preţioaselor indicaţii date de se­cretarul general al partidului cu prilejul vizitei întreprinse în uzi­nă în prima zi de lucru din a­­cest an. Aveţi un colectiv de muncă va­­loros — a spus în încheiere vor­bitorul — cu o organizaţie de partid puternică în fruntea lui, care a dat dovadă, atît în anii grei ai ilegalităţii şi luptei pen­tru cucerirea puterii politice, cît şi în perioada construcţiei socia- L. MUNTEANU (Continuare in pag. a 2-a) O acţiune de mare amploare, iniţiată de partid . AŞEZAREA ÎNTREGII ACTIVITĂŢI PE­­ BAZA ORGANIZAU­­RICA MODERNĂ „Una din condiţiile fundamentale ale perfecţionării activităţii economice, ale creşterii eficienţei sale, este apli­carea pe scară largă a ştiinţei conducerii şi organizării moderne a producţiei şi a muncii în toate unităţile in­dustriale". (Din Raportul prezentat de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la cel de-al X-lea Congres al P.C.R.). Una din trăsăturile de bază ale politicii partidului nostru, care s-a afirmat cu pregnanţă îndeo­sebi după Congresul al IX-lea, Conferinţa Naţională şi Con­gresul al X-lea ale partidului, este preocuparea permanentă pentru perfecţionarea vieţii social-poli­­tice, a formelor şi metodelor de conducere şi organizare a produc­ţiei sociale. Această politică eco­­nomică, dinamică, novatoare, corespunzătoare stadiului dezvol­tării forţelor de producţie şi a relaţiilor de producţie, condiţiilor concrete ale desfăşurării repro­ducţiei socialiste, gradului de complexitate atins de economia naţională, are ca scop primordial valorificarea superioară a resur­selor naturale și a muncii so­ciale, canalizarea eforturilor spre realizarea obiectivelor fundamen­tale ale progresului social, pen­tru avîntul construcției socialiste. De altfel, așa cum rezultă în mod pregnant din documentele de par­tid elaborate în ultimii ani, din practica construcţiei socialiste, partidul subordonează în mod ar­monios formele şi metodele de conducere şi organizare a econo­miei, asigurării unei dezvoltări puternice a forţelor de produc­ţie, creşterii în ritm rapid a pro­ducţiei materiale, factorul hotă­­rîtor al sporirii avuţiei naţionale, al ridicării bunăstării poporului şi progresului multilateral al în­tregii societăţi. în lumina acestor deziderate majore, Partidul Comunist Român a iniţiat în ultimii ani o amplă acţiune care şi-a propus ca obiec­tiv central lichidarea într-un ter­men scurt a neconcordanţei apă­rute între nivelul de dotare teh­nică a unităţilor economice şi calitatea organizării acestora, sau altfel spus, de a pune în dreptu­rile sale fireşti una din atribuţiile fundamentale ale conducerii uni­tăţilor economice — organizarea. Prima etapă a acestei acţiuni a fost marcată de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967, care a dezbătut proiectul Directi­velor Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român cu pri­vire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţio­nale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, aprobate apoi de Con­ferinţa Naţională din decembrie 1967. în lumina acestor hotărîri a fost înfiinţată CEPEGA (pen­tru perfecţionarea cadrelor de conducere şi formarea de specia­lişti în organizare), compartimen­tele de organizare în întreprin­deri, ministere, au fost constituite de către ministere o serie de cen­tre de perfecţionare a cadrelor, a fost îmbunătăţită structura pro­gramelor instituţiilor de învăţă­­mînt superior, s-a creat Ministe­rul Muncii, care printre alte sat- Nicolae ZECHERU, de la Cabinetul judeţean O.S.P.M. (Continuare In pag. a 2-a) Sărbătoarea folclorică „Plugarul“ în dorinţa de a pune în va­loare tradiţiile folclorice din judeţul nostru, Casa judeţeană a creaţiei populare organizea­ză, în ziua de 25 aprilie, mani­festarea folclorică „Plugarul" — obicei din timpuri străvechi simbolizînd vrednicia omului de pe ogoarele noastre. Sărbătoarea va reuni, conco­mitent, colectivele de obice­iuri din zona Văii Oltului — cu aşezările Grihalma, Veneţia, Comăna, Mateiaş, Guc­ulata, Părău, etc. Un nou succes la Porţile de Fier Miercuri, la Centrala electrică de la Porţile de Fier a fost instalat în inelul statorului, rotorul penultimului hidro­­agregat component al acestui obiectiv. Montarea celor peste 12.000 de piese ale subansamblului respectiv, care cîntăreşte mai mult de 650.000 kg., a fost executată la un bun nivel ca­litativ şi în avans faţă de prevederile din grafice, ceea ce creează condiţii ca acest hidroagregat să fie pus în funcţiune mai devreme faţă de prevederi. (Agerpres) Vizita la Braşov a delegaţiei militare a R. P. D. Coreene Delegaţia militară coreeană, condusă de general de armată­­ Gin U, membru al Biroului Poli­tic şi secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Co­reea, şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, şi-a continuat vizita oficială pe care o face în ţara noastră. Miercuri dimineaţa, militarii co­reeni au fost oaspeţii uzinei „6 Martie" din Zărneşti, unde au fost salutaţi de tovarăşii Constantin Anghel, secretar al Comitetului orăşenesc Zărneşti al P.C.R., pri­marul oraşului, şi Constantin So­­fronescu, directorul uzinei. Delegaţia a vizitat apoi o uni­tate militară, unde a asistat la un exerciţiu de specialitate. După-amiază, generalul de ar­mată U­zin UI şi persoanele care îl însoţesc au vizitat o instituţie militară de învăţământ. General maior Ion Popescu şi colonel Gheorghe Barac au prezentat mi­litarilor coreeni baza materială de învăţămînt, preocupările cadrelor didactice pentru continua perfec­ţionare a procesului instructiv­­educativ. Delegaţia militară coreeană a fost însoţită de general-locotenent Vasile Ionel, adjunct al ministru­lui forţelor armate, şi de Kang Jang Sap, ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti. (Agerpres) Noi şosele turistice Se desfăşoară intr-un ritm intens­­lucrările de modernizare a drumurilor naţionale Vălenii de Munte—Bratocea—Braşov, Vatra Dornei—Poiana Teiului, Tg. Jiu—Baia de Aramă şi Prejmer—Intor­­sura Buzăului—Pătîrlagele. în curind se vor deschide noi şantiere care au drept scop asfaltarea şoselelor Drăgăşani—Giuleşti—Tirgu Cărbuneşti, Rona—Borşa şi Sebeş—Lugoj. Continuă modernizarea drumurilor Olteniţa—Giurgiu şi Zimnicea—Turnu Măgurele—Cora­bia, parte componentă dintr-o amplă arteră de intensă circulaţie care urmează a fi creală de-a lungul Dunării, de la Orşova pînă la Peteşti. La modernizarea arterelor rutiere se folosesc pe scară tot mai largă soluţii tehnice avansate ca­re permit creşterea productivită­ţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi executarea unor lucrări de calitate. In această săptămînă, plantatul cartofilor trebuie terminat şi în Ţara Făgăraşului! (Relatări în pagina a 3-a) I \nnmHmHMHumnMMnmHH?mMiMHnmmiuniMUiiunununuuMl& Ieri, la Novi Sad Selecţionata de fotbal a României a întrecut cu 1-0 echipa Iugoslaviei NOVI SAD 21 (Agerpres).­­ Numeroşi spectatori au urmărit ieri pe stadionul ,,Vojvodina“ din Novi Sad întîlnirea inter­naţională amicală de fotbal dintre echi­pele Iugoslaviei şi României. Evoluînd cu mult calm, fotbaliştii români au reuşit să-şi înscrie în palmares un meritat succes cu 1-0 (0-0). In prima repriză, ambele formaţii au jucat cu multă prudenţă. Se poate afirma că a fost o repriză în care s-a practicat un fotbal lent cu puţine faze interesante. La reluare, însă, jocul a fost de bună factură tehnică şi a cuprins multe mo­mente spectaculoase. Fotbaliştii români au „ieşit“ la atac, reuşind să creeze mul­te probleme apărării echipei gazdă. In minutul 57, fotbaliştii români au înscris ca urmare a unei acţiuni care a surprins sistemul defensiv al gazdelor. Sâtmărea­­nu a trimis balonul cu capul lui Dem­­browski. Acesta, de la distanţă a şutat formidabil, marcînd unicul punct al parti­dei. In continuare, echipa Iugoslaviei dor­nica de a egala, a atacat in serii, insă apărarea echipei României s-a comportat remarcabil. In minutul 75, la un contra­atac, Dumitrache era pe punctul de a înscrie al doilea gol însă singur in cursă spre buturile adverse a alunecat, rotind. Și gazdele au avut cîteva ocazii bune de a egala, cea mai mare fiind pierdut­ă în minutul 79 de Geabci, care, dintr-o lo­vitură liberă a trimis balonul în bara transversală. In ultimele 10 minute Du­mitrache a trimis balonul spectaculos pes­te bară ca urmare a unei centrări a lui Lucescu, iar Răducanu a intervenit cu succes şi in acelaşi timp spectaculos la două ,,bombe“ expediate de Obiak şi Geaidi. Arbitrul grec Eustatis Papavasiliu a condus următoarele formaţii: Iugoslavia: Vukcevici (Duikovici) — Pa­vlovici, Paunovici, Holţer, Stepanovici, An­­tonievici, Georgevici, Obiak, Jerkovici (Bjekovici), Bukal (Jerkovici), Geaici. In prima repriză a jucat şi Raskovici. România: Răducanu, Sătmăreanu, Dinu, Dan, Mocanu, Anca, Dumitru, Neagu, Dembrowski, Dumitrache, Lucescu. In re­priza a doua a jucat și R. Nunweiller, care l-a înlocuit pe Anca. foileton Fraţii Pistol au moşte­nit de la înaintaşii lor două trăsături foarte preţioase oa­menilor cu fire pasageră : o diplomaţie rar întîlnită la mu­ritorii de rînd şi capacitatea de a manevra lucrurile în aşa fel încît interesele lor să nu fie lezate, chiar dacă ele au vătămat legile. Nicolae Pistol — unul din cei doi fraţi — e de prin părţile Poneiului. Cu vreo cîţiva ani în urmă a simţit Nicolae un dor de ducă în lumea mare, irezistibil. Şi-a ales ca ţintă finală Braşovul. Şi-a pus ma­re nădejde în această călăto­rie, văzînd în Braşov o ţară a făgăduinţelor. De îndată ce a descins aici, s-a afundat în inima vechii ce­tăţi, adulmecînd o anume cale de căpătuială. în cele din ur­mă a tras în imobilul de pe str. Coşbuc nr. 1. I s-a părut lui Pistol că în acest colţişor romantic, ferit de vălmăşeală, îşi va putea întemeia un sălaş de nomad, pe potriva inimii sale. Avea ambiţia să dispună şi la Braşov de un mic dome­niu al lui, în care să-şi salte o căscioară şi în jurul căreia s-audă cum îi latră dulăul, cum îi măcăe raţele, cum îi cotcodăcesc găinile, cum îi grohăie scroafa. A cumpărat un loc în curtea cu pricina, de la proprietara Ghizela Timaru. Şi-n mijlocul curţii şi-a ridicat o căsulie cu două încăperi, acoperită cu carton gudronat şi prevăzută cu un horn. A aţîţat focul în sobă şi cînd fumul gros ca smîntîna a început să afumne albiturile puse la uscat de locatarii de la etaje, cineva l-a strigat pe noul proprietar: — Nea Pistol, casa o făcuşi, dar autorizaţie este ? — Ce-o mai fi şi aia, auto­rizaţie ? — Decretul nr. 144 din 1958. Fără autorizaţie nu se poate... — Fugi domnule de la geam, nu-mi ţine predici. Eu sunt Ni­colae Pistol! îmi fac legea sin­gur. —­ Dar o să ţi-o demoleze... — Mă cheamă, nenicule, Pis­tol ! O fi casa prăpădită, dar (Continuare in pag. o 3-a) Cum se demolează o decizie Meridiane „Metalul roşu" aţîţă taurul monopolist ! Cum „operează" unchiul Sam buzunarele străine. [ Joc dibaci la bursa din London City. Perspective nedorite pentru anul 2­ 000 In pag. a 4-a §

Next