Drum Nou, aprilie 1971 (Anul 28, nr. 8157-8182)
1971-04-22 / nr. 8175
i ham nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. 54 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8175 Joi, 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vâ! Industria brasoveană 7 a realizat angajamentele luate in intrecerea socialistă Piită la 8 mai, o producţie marfă suplimentară de 230 milioane lei planul creator, ampla muncă politică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru mobilizarea colectivelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzinele şi fabricile judeţului la obţinerea unor cantităţi de produse cit mai mari peste prevederile de plan, s-au soldat cu îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor asumate pe ansamblul industriei județului, în cinstea semicentenarului partidului. Ieri, industria brașoveană a raportat realizarea angajamentelor pe etapa pînă la 8 mai. Aceasta face posibil ca pînă în ziua aniversării a 50 de ani de la crearea partidului să se obţină o producţie marfă suplimentara in valoare de 230 milioane lei faţă de 130 milioane angajament. Ea se concretizează în 426 tone oţel, 383 tone îngrăşăminte azotoase, 9.386 kW motoare electrice, 25.000 buc. rulmenţi, 6.800 tone ciment şi altele. Totodată se va realiza o depăşire a productivităţii muncii cu 534 lei pe salariat, faţă de 323 lei cît este angajamentul, şi se vor livra la fondul pieţei mărfuri în valoare de 30 milioane lei, faţă de 8,4 milioane angajament. Intre întreprinderile care şi-au adus o contribuţie deosebită la obţinerea acestui succes se situează Uzina de autocamioane, uzina „Hidromecanica", Combinatul chimic Victoria, Fabrica de radiatoare şi cabluri, uzina „Electroprecizie", Fabrica de stofe Braşov, I.I.L. Făgăraş şi altele. ■ ■■■■■■■■■»■■■■■ss ■■ ■■■■■■■■ In pagina a 4-a : Cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar 9 Lucrările sesiunii Biroului Federaţiei Sindicale Mondiale • Evoluţia situaţiei politice din Cambodgia. în întîmpinarea gloriosului semicentenar al P. C.R. EVOCAREA TRADIŢIILOR DE LUPTĂ REVOLUŢIONARĂ Întîlnirea tovarăşului Constantin Drăgan şi a unor vechi militanţi ai partidului cu colectivul de muncă de la uzina „Hidromecanica“ In cadrul manifestărilor consacrate apropiatului jubileu al Partidului Comunist Român, organizate pretutindeni în judeţul nostru, ieri, în sala de festivităţi a uzinei braşovene „Hidromecanica", a avut loc un simpozion dedicat evocării glorioaselor tradiţii de luptă revoluţionară a partidului. Erau prezenţi tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al G.C. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Braşov, preşedintele Consiliului popular judeţean, membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, activişti de partid, vechi militanţi ai partidului şi mişcării muncitoreşti revoluţionare din oraş şi uzină, reprezentanţi ai comitetului de direcţie, ai organizaţiilor sindicale şi de tineret din întreprindere, ziarişti. Cuvîntul de deschidere a simpozionului a fost rostit de ing. Dumitru Ştefan, secretarul comitetului de partid pe uzină. în continuare, tovarăşii Wilhelm Melas, secretarul primei celule de partid din fosta fabrică „Schiell" (azi „Hidromecanica"), Ion Balica, preşedintele primei organizaţii sindicale constituite aici imediat după eliberare, şi Szikszai Eugen, membru al partidului comunist din perioada ilegalităţii, fost muncitor al întreprinderii, au evocat în cuvinte de caldă şi vibrantă emoţie momente din activitatea organizaţiei de partid care a luat fiinţă în uzină în perioada imediat următoare întemeierii P.C.R., activitate pusă nemijlocit în slujba promovării cauzei şi idealurilor socialismului în rîndul muncitorilor, a cuceririi de drepturi şi libertăţi democratice pentru cei asupriţi şi prigoniţi de nedreptatea unui regim potrivnic ideilor progresiste, regim care avea să ducă ţara pe calea fascizării şi războiului. Primit cu vii aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul Constantin Drăgan. Apreciind iniţiativa organizării acestei manifestări în uzina ale cărei începuturi datează de aproape un secol,, vorbitorul a relevat că de numele ei este asociată, în memoria timpului şi a oamenilor, constituirea primelor nuclee muncitoreşti din bătrînul oraş de sub Tîmpa, şi mai apoi, a uneia dintre primele şi puternicele organizaţii ale Partidului Comunist Romăn, organizaţie care, în pofida prigoanei şi terorii dezlănţuite de guvernele burghezo-moşiereşti şi dictatura militară-fascistă împotriva celor mai buni fii ai poporului, s-a situat în fruntea acţiunilor revoluţionare, organizînd numeroase greve şi demonstraţii, sabotaje ale maşinii de război hitleriste. Anilor de luptă neostoită, a spus în continuare vorbitorul, care au avut darul să călească şi să maturizeze acţiunile organizaţiei comuniştilor din uzină, să sporească simpatia şi adeziunea masei largi a muncitorilor faţă de cauza şi idealurile partidului comuniştilor, le-a urmat răscrucea eliberării, iar după aceea, pornirea pe drumul luptei pentru instaurarea puterii populare şi edificarea socialismului. Dezvoltarea pe care a luat-o uzina în anii de după naţionalizare, pe parcursul cincinalelor — a arătat tovarăşul Constantin Drăgan — reflectă, la o scară redusă, însăşi evoluţia industriei noastre socialiste. Este semnificativ în acest sens faptul că, faţă de anul naţionalizării, volumul producţiei uzinei a crescut de 33 de ori, iar productivitatea muncii de 15 ori. Sunt succese care onorează organizaţia de partid de aici, întregul colectiv de muncă, o împlinire a idealurilor pentru care au luptat comuniştii şi generaţiile mai vechi de muncitori ale uzinei. Totodată, ele constituie o solidă bază şi un imbold pentru abordarea cu forţe înzecite a sarcinilor ce revin colectivului de muncă în anii actualului cincinal în vederea realizării unei producţii globale cu 57 la sută mai mare decît nivelul actual, o sporire a productivităţii muncii cu 49 la sută şi a volumului de produse destinate exportului cu 159 la sută, precum şi pentru transpunerea în viaţă a preţioaselor indicaţii date de secretarul general al partidului cu prilejul vizitei întreprinse în uzină în prima zi de lucru din acest an. Aveţi un colectiv de muncă valoros — a spus în încheiere vorbitorul — cu o organizaţie de partid puternică în fruntea lui, care a dat dovadă, atît în anii grei ai ilegalităţii şi luptei pentru cucerirea puterii politice, cît şi în perioada construcţiei socia- L. MUNTEANU (Continuare in pag. a 2-a) O acţiune de mare amploare, iniţiată de partid . AŞEZAREA ÎNTREGII ACTIVITĂŢI PE BAZA ORGANIZAURICA MODERNĂ „Una din condiţiile fundamentale ale perfecţionării activităţii economice, ale creşterii eficienţei sale, este aplicarea pe scară largă a ştiinţei conducerii şi organizării moderne a producţiei şi a muncii în toate unităţile industriale". (Din Raportul prezentat de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la cel de-al X-lea Congres al P.C.R.). Una din trăsăturile de bază ale politicii partidului nostru, care s-a afirmat cu pregnanţă îndeosebi după Congresul al IX-lea, Conferinţa Naţională şi Congresul al X-lea ale partidului, este preocuparea permanentă pentru perfecţionarea vieţii social-politice, a formelor şi metodelor de conducere şi organizare a producţiei sociale. Această politică economică, dinamică, novatoare, corespunzătoare stadiului dezvoltării forţelor de producţie şi a relaţiilor de producţie, condiţiilor concrete ale desfăşurării reproducţiei socialiste, gradului de complexitate atins de economia naţională, are ca scop primordial valorificarea superioară a resurselor naturale și a muncii sociale, canalizarea eforturilor spre realizarea obiectivelor fundamentale ale progresului social, pentru avîntul construcției socialiste. De altfel, așa cum rezultă în mod pregnant din documentele de partid elaborate în ultimii ani, din practica construcţiei socialiste, partidul subordonează în mod armonios formele şi metodele de conducere şi organizare a economiei, asigurării unei dezvoltări puternice a forţelor de producţie, creşterii în ritm rapid a producţiei materiale, factorul hotărîtor al sporirii avuţiei naţionale, al ridicării bunăstării poporului şi progresului multilateral al întregii societăţi. în lumina acestor deziderate majore, Partidul Comunist Român a iniţiat în ultimii ani o amplă acţiune care şi-a propus ca obiectiv central lichidarea într-un termen scurt a neconcordanţei apărute între nivelul de dotare tehnică a unităţilor economice şi calitatea organizării acestora, sau altfel spus, de a pune în drepturile sale fireşti una din atribuţiile fundamentale ale conducerii unităţilor economice — organizarea. Prima etapă a acestei acţiuni a fost marcată de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967, care a dezbătut proiectul Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, aprobate apoi de Conferinţa Naţională din decembrie 1967. în lumina acestor hotărîri a fost înfiinţată CEPEGA (pentru perfecţionarea cadrelor de conducere şi formarea de specialişti în organizare), compartimentele de organizare în întreprinderi, ministere, au fost constituite de către ministere o serie de centre de perfecţionare a cadrelor, a fost îmbunătăţită structura programelor instituţiilor de învăţămînt superior, s-a creat Ministerul Muncii, care printre alte sat- Nicolae ZECHERU, de la Cabinetul judeţean O.S.P.M. (Continuare In pag. a 2-a) Sărbătoarea folclorică „Plugarul“ în dorinţa de a pune în valoare tradiţiile folclorice din judeţul nostru, Casa judeţeană a creaţiei populare organizează, în ziua de 25 aprilie, manifestarea folclorică „Plugarul" — obicei din timpuri străvechi simbolizînd vrednicia omului de pe ogoarele noastre. Sărbătoarea va reuni, concomitent, colectivele de obiceiuri din zona Văii Oltului — cu aşezările Grihalma, Veneţia, Comăna, Mateiaş, Guculata, Părău, etc. Un nou succes la Porţile de Fier Miercuri, la Centrala electrică de la Porţile de Fier a fost instalat în inelul statorului, rotorul penultimului hidroagregat component al acestui obiectiv. Montarea celor peste 12.000 de piese ale subansamblului respectiv, care cîntăreşte mai mult de 650.000 kg., a fost executată la un bun nivel calitativ şi în avans faţă de prevederile din grafice, ceea ce creează condiţii ca acest hidroagregat să fie pus în funcţiune mai devreme faţă de prevederi. (Agerpres) Vizita la Braşov a delegaţiei militare a R. P. D. Coreene Delegaţia militară coreeană, condusă de general de armată Gin U, membru al Biroului Politic şi secretar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, şeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, şi-a continuat vizita oficială pe care o face în ţara noastră. Miercuri dimineaţa, militarii coreeni au fost oaspeţii uzinei „6 Martie" din Zărneşti, unde au fost salutaţi de tovarăşii Constantin Anghel, secretar al Comitetului orăşenesc Zărneşti al P.C.R., primarul oraşului, şi Constantin Sofronescu, directorul uzinei. Delegaţia a vizitat apoi o unitate militară, unde a asistat la un exerciţiu de specialitate. După-amiază, generalul de armată Uzin UI şi persoanele care îl însoţesc au vizitat o instituţie militară de învăţământ. General maior Ion Popescu şi colonel Gheorghe Barac au prezentat militarilor coreeni baza materială de învăţămînt, preocupările cadrelor didactice pentru continua perfecţionare a procesului instructiveducativ. Delegaţia militară coreeană a fost însoţită de general-locotenent Vasile Ionel, adjunct al ministrului forţelor armate, şi de Kang Jang Sap, ambasadorul R. P. D. Coreene la Bucureşti. (Agerpres) Noi şosele turistice Se desfăşoară intr-un ritm intenslucrările de modernizare a drumurilor naţionale Vălenii de Munte—Bratocea—Braşov, Vatra Dornei—Poiana Teiului, Tg. Jiu—Baia de Aramă şi Prejmer—Intorsura Buzăului—Pătîrlagele. în curind se vor deschide noi şantiere care au drept scop asfaltarea şoselelor Drăgăşani—Giuleşti—Tirgu Cărbuneşti, Rona—Borşa şi Sebeş—Lugoj. Continuă modernizarea drumurilor Olteniţa—Giurgiu şi Zimnicea—Turnu Măgurele—Corabia, parte componentă dintr-o amplă arteră de intensă circulaţie care urmează a fi creală de-a lungul Dunării, de la Orşova pînă la Peteşti. La modernizarea arterelor rutiere se folosesc pe scară tot mai largă soluţii tehnice avansate care permit creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi executarea unor lucrări de calitate. In această săptămînă, plantatul cartofilor trebuie terminat şi în Ţara Făgăraşului! (Relatări în pagina a 3-a) I \nnmHmHMHumnMMnmHH?mMiMHnmmiuniMUiiunununuuMl& Ieri, la Novi Sad Selecţionata de fotbal a României a întrecut cu 1-0 echipa Iugoslaviei NOVI SAD 21 (Agerpres). Numeroşi spectatori au urmărit ieri pe stadionul ,,Vojvodina“ din Novi Sad întîlnirea internaţională amicală de fotbal dintre echipele Iugoslaviei şi României. Evoluînd cu mult calm, fotbaliştii români au reuşit să-şi înscrie în palmares un meritat succes cu 1-0 (0-0). In prima repriză, ambele formaţii au jucat cu multă prudenţă. Se poate afirma că a fost o repriză în care s-a practicat un fotbal lent cu puţine faze interesante. La reluare, însă, jocul a fost de bună factură tehnică şi a cuprins multe momente spectaculoase. Fotbaliştii români au „ieşit“ la atac, reuşind să creeze multe probleme apărării echipei gazdă. In minutul 57, fotbaliştii români au înscris ca urmare a unei acţiuni care a surprins sistemul defensiv al gazdelor. Sâtmăreanu a trimis balonul cu capul lui Dembrowski. Acesta, de la distanţă a şutat formidabil, marcînd unicul punct al partidei. In continuare, echipa Iugoslaviei dornica de a egala, a atacat in serii, insă apărarea echipei României s-a comportat remarcabil. In minutul 75, la un contraatac, Dumitrache era pe punctul de a înscrie al doilea gol însă singur in cursă spre buturile adverse a alunecat, rotind. Și gazdele au avut cîteva ocazii bune de a egala, cea mai mare fiind pierdută în minutul 79 de Geabci, care, dintr-o lovitură liberă a trimis balonul în bara transversală. In ultimele 10 minute Dumitrache a trimis balonul spectaculos peste bară ca urmare a unei centrări a lui Lucescu, iar Răducanu a intervenit cu succes şi in acelaşi timp spectaculos la două ,,bombe“ expediate de Obiak şi Geaidi. Arbitrul grec Eustatis Papavasiliu a condus următoarele formaţii: Iugoslavia: Vukcevici (Duikovici) — Pavlovici, Paunovici, Holţer, Stepanovici, Antonievici, Georgevici, Obiak, Jerkovici (Bjekovici), Bukal (Jerkovici), Geaici. In prima repriză a jucat şi Raskovici. România: Răducanu, Sătmăreanu, Dinu, Dan, Mocanu, Anca, Dumitru, Neagu, Dembrowski, Dumitrache, Lucescu. In repriza a doua a jucat și R. Nunweiller, care l-a înlocuit pe Anca. foileton Fraţii Pistol au moştenit de la înaintaşii lor două trăsături foarte preţioase oamenilor cu fire pasageră : o diplomaţie rar întîlnită la muritorii de rînd şi capacitatea de a manevra lucrurile în aşa fel încît interesele lor să nu fie lezate, chiar dacă ele au vătămat legile. Nicolae Pistol — unul din cei doi fraţi — e de prin părţile Poneiului. Cu vreo cîţiva ani în urmă a simţit Nicolae un dor de ducă în lumea mare, irezistibil. Şi-a ales ca ţintă finală Braşovul. Şi-a pus mare nădejde în această călătorie, văzînd în Braşov o ţară a făgăduinţelor. De îndată ce a descins aici, s-a afundat în inima vechii cetăţi, adulmecînd o anume cale de căpătuială. în cele din urmă a tras în imobilul de pe str. Coşbuc nr. 1. I s-a părut lui Pistol că în acest colţişor romantic, ferit de vălmăşeală, îşi va putea întemeia un sălaş de nomad, pe potriva inimii sale. Avea ambiţia să dispună şi la Braşov de un mic domeniu al lui, în care să-şi salte o căscioară şi în jurul căreia s-audă cum îi latră dulăul, cum îi măcăe raţele, cum îi cotcodăcesc găinile, cum îi grohăie scroafa. A cumpărat un loc în curtea cu pricina, de la proprietara Ghizela Timaru. Şi-n mijlocul curţii şi-a ridicat o căsulie cu două încăperi, acoperită cu carton gudronat şi prevăzută cu un horn. A aţîţat focul în sobă şi cînd fumul gros ca smîntîna a început să afumne albiturile puse la uscat de locatarii de la etaje, cineva l-a strigat pe noul proprietar: — Nea Pistol, casa o făcuşi, dar autorizaţie este ? — Ce-o mai fi şi aia, autorizaţie ? — Decretul nr. 144 din 1958. Fără autorizaţie nu se poate... — Fugi domnule de la geam, nu-mi ţine predici. Eu sunt Nicolae Pistol! îmi fac legea singur. — Dar o să ţi-o demoleze... — Mă cheamă, nenicule, Pistol ! O fi casa prăpădită, dar (Continuare in pag. o 3-a) Cum se demolează o decizie Meridiane „Metalul roşu" aţîţă taurul monopolist ! Cum „operează" unchiul Sam buzunarele străine. [ Joc dibaci la bursa din London City. Perspective nedorite pentru anul 2 000 In pag. a 4-a §