Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-10 / nr. 8217

Pag. 2 NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE IDENTIFICAREA UNOR SPECII RARE DE PLANTE MEDICINALE Un grup de cercetători de la Facultatea de farmacie din ca­drul Institutului de medicină din Tîrgu Mureş a identificat mai multe specii rare de plante me­dicinale cu calităţi deosebite pentru industria de medicamen­te. Specialiştii din Tîrgu Mureş au cercetat unele plante utilizate în medicina populară, între care cîteva specii înrudite cu „albăs­trelele", „turiţa mare" şi altele din familia umbeliferelor. Cerce­tările au pus în valoare unele proprietăţi terapeutice valoroase care fac din aceste plante o ma­terie primă utilă industriei far­maceutice. Studiile de cartogra­fie întreprinse în această zonă au evidenţiat existenţa a peste 120 specii de plante medicinale, perimetrele lor de răspândire, precum şi date referitoare la va­lorificarea lor raţională. PIELE DE ANTILOPA­ , SINTETICA La întreprinderea „Chimica" din Cluj s-a obţinut, pentru prima dată în ţară, piele sintetică de antilopă. Acest material se ca­racterizează printr-o deosebită­ rezistenţă, stabilitate în timp a proprietăţilor fizico-chimice şi as­pect plăcut, asemănător pielei na­turale de antilopă. Noul sortiment de material, din clasa înlocuito­rilor de piele, se pretează la dife­rite confecţii, tapiserie auto etc. El poate fi, de asemenea, folosit la articole de marochinărie. „MARMOTONUL“ „Marmoton“ este denumirea unui nou sortiment de prefabrica­te pentru construcţii realizat de întreprinderea pentru prelucrarea şi montarea marmurii şi pietrei Bucureşti. „Marmotonul", experi­mentat in diverse ipostaze tehno­logice, a dat rezultate bune, fiind considerat de specialişti a fi cel mai bun din gama sortimentelor întreprinderii bucureştene. El cos­tă cu 40 la sută mai ieftin decât marmura, dar are calităţi aproa­pe identice cu aceasta. MAGAZIN Prima asociaţie de pensie a lucrătorilor din Braşov Documentele mişcă­rii muncitoreşti men­ţionează, după cum se ştie, constituirea în anul 1846, la Braşov, a primei asociaţii mun­citoreşti din ţara noas­tră, cu caracter de ajutor reciproc. Este vorba de „Asociaţia de ajutor de boală, înmormîntare şi de a­­jutor de călătorie". Dar iată că, răsfoind presa vremii, aflăm de înfiinţarea încă din anul 1845 a unei a­­sociaţii de ajutorare anterioare celei cu­noscute şi anume „In­stitutul de pensie a lucrătorilor din Bra­şov". Aşa cum rela­tează „Gazeta Tran­silvaniei" din 20 mai şi 15 august 1846, a­­sociaţia creată prin contribuţia voluntară a lucrătorilor, fără sprijinul statului, a în­semnat pentru aceştia o adevărată societate de întrajutorare. După cum însuşi statutul ei precizează, societatea urmărea întrajutora­rea lucrătorilor din punct de vedere bă­nesc, prin acordarea unei pensii la bătrîne­­ţe tuturor membrilor, care cotizau anua­l cîte 12 florini, timp de 17 ani, pentru o pen­sie integrală, sau 1 fiorin şi 12 creiţari, în aceeaşi perioadă, pen­tru o pensie parţială Prin activitatea aso­ciaţiei, îndreptată în­deosebi spre strînge­­rea cotizaţiilor şi a e­­conomiilor lucrătorilor, se asigura acestora un minim de mijloace băneşti, necesare exis­tenţei la vremea bătrî­­neţii. De aceea, în scurt timp de la con­stituire, asociaţia, a­­firmîndu-şi rolul său, a ajuns să cuprindă un număr mare de membri: români, ger­mani, maghiari, iar sfera ei de activitate s-a extins în afara Braşovului, menţionîn­­du-se membri din multe părţi ale Tran­silvaniei şi chiar din afara ei. Cu tot caracterul iniţial limitat, de na­tură economică, aso­ciaţia de pensie din Braşov a avut un rol important în apărarea lucrătorilor împotriva nemiloasei exploatări capitaliste. In acelaşi timp ea a reprezentat o formă incipientă de organizare a muncitori­lor, la mijlocul secolu­lui al XIX-lea. Prof. I. MÎNDREA, Muzeul judeţean Braşov Lumea fascinantă a circului, cu strălu­ciri şi emoţii, cu defilări exotice şi tumbe declanşatoare de haz molipsitor, aduce sporul de amuzament şi destindere la care nici o generaţie nu vrea şi nici nu poate să renunţe. Chiar dacă fardul a rămas acelaşi, chiar dacă tumba am mai văzut-o la încă şase saltimbanci, ea ne bucură şi ne înveseleşte de fiecare dată, pentru că-i bucură şi-i înveseleşte pe co­piii noştri, aşa cum ne-a bucurat şi ne-a înveselit cîndva pe noi iau pe bunicii noştri, pentru că-n fiecare anotimp noi contingente de copii primesc cu candoa­re această vervă mereu proaspătă. ,,Parada rîsului" cu care circul. Bero­lina din R.D. Germană a poposit în ora­şul nostru promite un spectacol de amu­zament copios şi emoţii puternice, în spi- Cuvinte încrucişate POPAS PE LITORAL ORIZONTAL: 1. Frumoasă staţiune de pe litoral, modernizată în ultimii ani, centru al taberelor studenţeşti şi pentru şcolari; 2 La Mamaia. . . ante meridian - Vîrsta potrivită la mare!; 3. Ostenitor; 4. Infrac­torii de altădată ai mărilor - Rupt de mijloc!; 5. Marinar... căruia nu-i plac fructele! — Capitală europeană ;(a?)Sete... arzătoare — Nume de fată; 7. Gleznă. . . ruptă! — Scalda plaja ere nisip — Excla­maţie; 8. Udrea Eremeia — Culoare - Acela (prof.); 9. „îngerul păzitor" al te­merarilor ce se avîntă în valurile mării; 10 Cea de mare creşte pe fundul aceste­ia şi se foloseşte în tapiserie — începutul şi sfîrşitul la Constanţa! VERTICAL: 1. Corturi policrome în peisa­jul litoralului (pi) ; 2. Nu poate trăi fără aer, apă şi soare — Prinse de degete; 3 Constanţa, Eforie, Mangalia ş.a., după preferinţe — Steagul roşu; 4. Reşedinţa şco­larilor şi sportivilor la mare sau la munte — Oază în Libia; 5. Lupta omului cu va­lurile marii — Hotar, în agricultură; 6. O plajă imensă - Cum intri în pivniţă! O parte din emisferă! - Tria! - Peşte de mare; 8. Planetă a sistemului solar în­conjurată de un inel — A iubi; 9. Căldură copleşitoare; 10. Literă cirilică — Un ocean de nisip fără apă şi caniculă în conti­nentul negru. Dicţionar: G­IER Stefan ERCULESCU Dezlegarea careului „Primăvara pe ogoare" 1. SEMĂNĂTURI ; 2. ARĂTURA — AR ; 3. DESECARE — I; 4. IDILICA — UG ; 5. TINA — M­ITA; 6. TIJA — IMI ; 7. RA — ERA — ALA ; 8. ÎTO — INELAR ; 9. ME­CANIZĂRI ; 10. A — AFINA­Ț­IE; Biodeteriorarea industriala (Urmare din pag- 1) demiei R.S.R., ing. Dinu Moraru, expert U.N.E.S.C.O., cercetător ştiin­ţific la I.N.C.E.R.C. Bucureşti, a con­stituit o dovadă elocventă a impor­tanţei acestui simpozion.­­ Ce loc a ocupat industria braşo­­­­veană in tematica acestui simpo­zion ? — Se ştie că la producerea unor ansambluri pot participa cu eforturi conjugate mai multe întreprinderi din ţară, în mod deosebit, însă, industria braşoveană de autocami­oane şi de tractoare este interesată în aplicarea noutăţilor tehnice şi ştiinţifice comunicate la acest sim­pozion, pentru că multe din piesele componente ale acestor maşini sunt supuse unei puternice influenţe din partea agenţilor biologici şi,de climă. De pildă, la acest simpozion s-au şi comunicat primele rezultate ale cercetărilor întreprinse pentru fungicizarea (antisepticizarea) a­­mestecurilor de cauciuc. Aceste re­zultate s-au obţinut datorită exis­tenţei unor strînse colaborări între specialiştii uzinei de autocamioane, ai FARTEC - Braşov, Combinatului de cauciuc Jilava şi ai I.C.P.E. Cea mai­­remarcabilă noutate a simpozionului a constituit-o „Biode­teriorarea betoanelor în apa de mare şi metode de protecţie", pre­zentată de colectivul ing. Dinu Mo­raru şi dr. Ion Pitiş. .Această pro­blemă de protecţie a betoanelor în apele marine va forma obiectul u­­nor brevete şi are o mare aplicabi­litate în străinătate. Au şi sosit primele solicitări din partea unor întreprinderi din Italia, din partea Laboratorului de coroziune marină din Genova unde s-au şi făcut o serie de experimentări în Marea Mediterană. De asemenea, în S.U.A. această invenţie îşi va găsi apli­carea la instalaţiile portuare de la Cape Kennedy, în ţara noastră, ex­perimentări similare s-au făcut la Constanţa. Comunicarea făcută la simpozion constituie o noutate absolută pe plan mondial. Mulţumind distinsului interlocu­tor, ne exprimăm convingerea că simpozionul a constituit o străluci­tă exemplificare a legăturii strînse care trebuie să existe intre activi­tatea de cercetare ştiinţifică şi cea din întreprinderi. DRUM NOU Sub cupola Berolinei ritul tradiţiei pe care o recunoaştem u­­nui popor care a dat lumii numeroşi ma­eştri ai cupolei. Spectatorul va constata că ansamblul din ţara prietenă e un colectiv tînăr, al­­­ii aproape în întregime din absol­ven­ţi ai şcolii de artă a circului, care funcţioneză,“­in cadrul invăţămintului pro­fesional de stat din R.D.G. Berolina mai deplasează în turneul de un an pe care îl face în România şi o întreagă mena­jerie, din care nu lipsesc tigri, canguri, struţi, cămile, elefanţi, iak, zebre, lama şi cîteva formaţii de cai de diferite rase. Programul, alcătuit judicios pe baza u­­nor numere de acrobaţie, dresură şi clov­nerie, cîştigă mult prin participarea ani­malelor exotice. O atracţie deosebită o constituie tigrii bengalezi, despre care directorul circului ne-a informat că s-au născut la circ din animale dresate, fiind, cum s-ar spune... artişti din naştere. Intr-un galop elegant, vom admira două animale ciudate pe care naturalista greu vor izbuti să le i­­dentifice. Ele sunt produsul curios al în­crucişării zebrei cu măgarul — încruci­şare izbutită, de asemenea, în menaje­ria Berolinei. O adevărată cavalcadă a bubalinelor­­- specii diverse şi exotice pe care publicul nostru nu le-a mai văzut pînă acum - face, de asemenea, senzaţie. In sfîrşit, duetul de o înduioşătoare sua­vitate intre un elefant uriaş şi un căţe­luş minuscul, mai mic decît Zdreanţă din poezia lui Arghezi şi ceva mai mare decît un pisoiaş, constituie deliciul mici- 3* lor spectatori. Despre acrobaţi, n-am putea evidenţia un număr sau un cuplu fără a nedrep­tăţi pe celelalte. Vom aplauda cu plăcere numeroşi ti­neri vînjoşi care îşi execută conştiincios programul stabilit de regizor pe baza cunoştinţelor şi deprinderilor căpătate în­­ şcoală. Sub cupola Berolinei totul se des­făşoară cu o remarcabilă precizie şi co­rectitudine. Atent şi sensibil, publicul a remarcat şi a aplaudat îndelung o echi­pă de maşinişti, pentru măiestria impre­sionantă cu care a montat şi a demon­tat într-un timp extraordinar de scurt, reţeaua protectoare pentru prezentarea a­­nimalelor feroce. Mi se pare un lăudabil gen de manifestare a probităţii profesio­nale, a respectului faţă de meserie, mo­dul în care artiştii germani rezolvă de­taliul tehnic şi­ creează ambianţa de or­dine şi precizie ireproşabilă. Viorel DUMBRAVĂ Aceşti tigri bengalezi s-au născut în menajeria Berolinei şi merită pe de-a-ntregul calificativul de... artişti din naştere. ■ * ................-------------- -............ „Billy the Knife" — însemnînd în tra­ducere „Mitică cuţit lung" — stă lîngă tejgheaua barului şi îşi umezeşte cu whisky gîtlejul uscat. Observă atent forfota de pe strada principală a orăşe­lului Medicine Bow, care durează aşa de dimineaţa. Deodată rămîne cu privirea fixată în oglinda dintre cele două rafturi ale barului. Zgomotul a încetat brusc. In faţa uşii batante de la intrare se profilea­ză silueta uriaşă a lui Joe Trapper, zur­bagiu cunoscut de-a lungul şi de-a latul a patru state. „Ei, odată şi odată trebuia să ajungem aici". Face ochi mici­ mici, se întoarce şi trage. O dată. Pentru că a doua oară nu se mai poate chiar aşa lesne. Toată sala e plină de fumul prafului de puşcă, iar ochii îi lăcrimează abundent din cauza aceluiaşi fum. Nici nu ştie dacă şi-a lo­vit duşmanul pe viaţă şi pe moarte. Se tuşeşte pe rupte în toate colţurile sălii. Cînd fumul se mai împrăştie, îl vede pe Joe stînd în picioare, avînd şi el pe obraji şiroaie de lacrimi. Nu-i o scenă dintr-un western comic. E o secvenţă din realitatea cea mai veridică a vestului sălbatic din urmă cu o sută şi ceva de ani. Farr-Westul, aşa cum ni-l arată filmele fabricate la Hollywood, n-a existat niciodată. îmbrăcămintea oamenilor din vest n-a fost nici ea atît de elegantă ca în filme. Cizmele butucănoase cîntăreau cel puţin patru kilograme una singură, iar pălăria, ştiţi cit trăgea la cîntar? Vreo trei şi jumătate, patru kilograme. Pălăriile acelea trebuiau să fie­ rezistente: cu ele se lua apa din rîu, serveau ca foaie la înteţirea focului şi ca pernă sub capul cow-boyului obosit. Spectaculoasele partide de box prin „saloane" sînt şi ele inventate. Boxul a apărut pe teritoriul vestului sălbatic abia în 1892. Cît priveşte revolverul, era cu totul departe de ceea ce ni se arată azi în filmele western. lată un colt mode! „Whitneyville Walker" calibru 44 din 1847. E lung de aproape jumătate de metru şi cîntăreşte patru kilograme. Exact acelaşi tip era utilizat şi pe la 1870. Se încărca prin faţă. Dintr-un corn se turna pulbere în gurile butoiaşului, apoi fiecare din ele era îndopată cu cîlţi, după care erau introduse gloanţele de plumb turnate cu propria mină, iar deasupra cite o porţie de un­soare de căruţă ca să nu rămînă plumb pe rotiţa butoiaşului şi să o blocheze. In cele mai multe cazuri, pe cel lovit nu-l omora plumbul. Era de-ajuns ca glonţul să-i facă o ruptură în carne, că restul îl făcea păcătoasa de unsoare, dînd loc la o rapidă infecţie generală, dacă mina sau piciorul atins nu erau amputate pe loc. Dacă nu se afla un doctor prin apropi­ere, şansa unui rănit de a rămîne în viaţă era de unul la o mie. însuşi „spiritul vremii" era altul decît cel pe care ni-l transmite fabrica de iluzii hollywoodiană. Oamenii n-aveau vreme să stea numai de băutură şi cu mina pe pistol. Aveau reguli de trai foarte severe, bazate pe morala celor în permanentă luptă cu vitregiile naturii. Minciuna, insulta adu­să unei femei, erau pedepsite, ca şi crima, cu spînzurătoarea. „Tot ceea ce America mercantilă de azi mai sugerează ca fond uman sînt rămăşiţele societăţii de pionieri pe care a sugrumat-o" — spune un bun cunoscător al istoriei vestului îndepărtat, scriitorul german Heinz Stamel. „Morala oamenilor de afaceri yankei de azi - spune acesta - este complet opusă moralei „vestului sălbatic" așa cum a fost el în realitate". FARR-WESTUL FĂRĂ RECUZITĂ CINEMATOGRAFICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONTROLULUI OBŞTESC Expresie elocventă a adîncului democratism al vieţii noastre sociale. Proiectul de lege privind or­ganizarea şi funcţionarea controlului obştesc s-a bucurat de o atenţie deosebită în rîndurile cetă­ţenilor din municipiul şi judeţul nostru. Cu ocazia dezbaterilor organizate pe marginea acestui pro­iect de lege în diferite întreprinderi şi instituţii, în scrisorile adresate ziarului, oamenii muncii au a­preciat ca deosebit de pozitive întărirea prin lege a autorităţii controlului obştesc, lărgirea atribuţii­lor acestuia — mai toate domeniile de activitate privind servirea cetăţeanului — făcînd, totodată, numeroase propuneri şi aducînd amendamente la proiectul de lege pus în dezbatere publică. Cîte­va dintre aceste opinii şi propuneri le vom con­semna mai jos. C­onform proiectului de lege, vor beneficia de acum îna­inte de sprijinul controlu­lui obştesc şi unităţile coopera­ţiei meşteşugăreşti, ceea ce va constitui un ajutor nepreţuit în munca noastră. Unităţile noastre au un permanent contact cu pu­blicul larg; pe de altă parte, ştim că în sectorul prestaţiilor de servicii se manifestă încă multe lipsuri, avem destule ne­ajunsuri ce ţin de mentalitatea şi profilul moral al unor coope­ratori. Dar, de multe ori, aceste lipsuri, fie că nu ajung la con­ducerea uniunii sau a cooperati­velor, fie că ajung tîrziu, pe căi ocolite, aşa încît este greu să reconstitui o situaţie veche de cîteva zile şi să dispui măsuri în consecinţă. Aşteptăm de la echipele de control obştesc — pe care le-am dori cît mai frec­vent în sectorul nostru — exi­genţă deosebită şi îndreptăţită, promptitudine în sesizarea unor neajunsuri. Noi promitem să dăm tot sprijinul controlului obştesc, adică să tratăm cu maximum de responsabilitate orice sesizare, sugestie sau propunere care vi­ne din partea acestuia. Mă gîn­­desc însă că, uneori, echipele de control obştesc descoperă a­­bateri care necesită intervenţia promptă a unor organe compe­tente, care să dispună pe loc măsuri de remediere. Cum însă membrii echipelor de control ob­ştesc acţionează în special după orele de program, cînd conduce­rile întreprinderilor, organizaţiilor comerciale şi ale cooperativelor nu mai sunt la serviciu, mi-aş permite să avansez şi o propu­nere. Să se stabilească, la nivel de municipiu, un sistem de per­manenţă, compus din conducă­tori ai organizaţiilor, instituţiilor etc. unde se execută controlul, la care şefii echipelor de control obştesc să poată apela telefonic în tot cursul zilei. P­ ­uliu SZEKELY, preşedintele U.J.C.M. Braşov , lîngă comitetul uzinei „Tractorul", activează 25 echipe de control obştesc, deci un activ obştesc de aproape 300 angajaţi dintre cei mai pres­tigioşi, care îşi dedică o parte însemnată din timpul lor liber îmbunătăţirii servirii cetăţenilor. Zece dintre aceste echipe acti­vează în mediul sanitar, dome­niu deosebit de pretenţios. Pre­zenţa la controale cel puţin a unui om de specialitate, în spe­ţă medic, este absolut necesară. Pot spune însă cu regret că me­dicii, membri ai echipelor de control obştesc, lipsesc sistema­tic de la controale, găsindu-şi de fiecare dată diferite scuze. Pentru a reglementa lucrurile pe viitor, propun ca una dintre clau­zele contractului de muncă a medicilor incluşi în aceste echi­pe să fie şi obligativitatea de a participa activ, ori de cite ori este nevoie, la activitatea con­trolului obştesc. Toma PLUGARI­, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Tractorul" a vechi activist obştesc, m-am izbit în munca mea de numeroase bariere — făţişe sau ascunse — puse în calea echipelor de control ob­ştesc. De pildă, noi întîlnim niş­te nereguli grave, să zicem, şi sesizăm organele competente. De obicei, între momentul sesi­zării şi cel al luării de măsuri, se interpune un întreg „lanţ al slăbiciunilor", diferite verigi şi veriguţe, pe care sesizarea „tre­buie" să le parcurgă în timp. După cîteva zile, evident, lucru­rile se mai ajustează, situaţia se schimbă, aşa incit, de multe ori, abateri foarte grave rămîn­ ne­­sancţionate. De aceea, aş pro­pune un amendament la art. 17 din proiectul de lege, în sensul că echipele de control obştesc să fie împuternicite în a aplica şi sancţiuni, atunci cînd conside­ră această măsură absolut ne­cesară. Din aceleaşi considerente, pro­pun să se modifice şi art. 18 din proiect, în sensul că echipele de control obştesc să fie împuterni­cite a lua măsuri corespunzătoa­re, atunci cînd constată nereguli care reclamă o intervenţie ope­rativă. Teodor PUTINICĂ, de la Uzina nr. 2 Braşov A­r fi necesar, după părerea mea, ca fiecare echipă de control obştesc să fie do­tată cu un minimum de instru­mente de măsură şi control, care ar spori substanţial eficacitatea şi exigenţa controalelor. Silviu PADINĂ, de la uzina „Tractorul" . LA S.M.A. HIRSENI (Urmare din pag. 1, cu Constantin Lungoci, şeful de a­­telier, au verificat stadiul reparaţii­lor în fiecare secţie de mecanizare în parte. în acelaşi timp, a­u stabi­lit şi măsurile care să asigure în­cheierea reparaţiilor pe ansamblul S.M.A., la combinele de cereale şi presele de balotat, cel tîrziu pînă poimîine. Nu mică le-a fost mira­rea aflînd, în sfîrşit, că în perioada 1-7 iunie, în cele trei secţii se re­paraseră doar... 5 combine, trei prese de balotat, o combină C.S.U. pentru siloz şi o cositoare mecani­că. Şi aceasta in condiţiile în ca­re cea mai mare parte a necesaru­lui de piese de schimb a fost a­­provizionat din vreme, în vederea acoperirii deficitului, C.A.P. din Recea, în baza comenzii lansate de S.M.A., s-a angajat să confecţio­neze unele piese din lemn, între care paletele şi suporţii pentru ra­­botoarele combinelor. Restul piese­lor lipsă, între care şi bucşele de masă plastică de la cumpăna ace­loraşi rabotoare, urmează să fie procurate de la Baza de aprovizio­nare. în acest scop, se vor face noi intervenţii, se speră, cu mai mult succes decît pînă acum. O altă mă­sură preconizată se referă la su­pravegherea permanentă a repa­raţiilor de către directorul, şeful de atelier şi merceologul S.M.A., care începînd de marţi, răspund indivi­dual de cîte o secţie. Măsurile nu-s rele. Nu înţelegem însă logica şi mai ales răspunde­rea potrivit cărora asemenea mă­suri s-au luat numai acum, cînd fie­care zi de întîrziere a reparaţiilor poate însemna o pierdere irecupe­rabilă pentru noua recoltă. Cu toate acestea, directorul Ni­­colae Moşu era optimist. în numă­rul de duminică al ziarului vom fi bucuroşi să consemnăm că, din pri­ma zi a săptămînii viitoare se va trece in toate secţiile la recepţio­­narea reparaţiilor şi să nu ne ocu­păm de discordanţa dintre promi­siuni şi fapte. 0 GGGOQO te­ma Astăzi la ora 19:30, are loc în sala Teatrului dramatic spectacolul ,,Napoleon era fată”. Circul „Berolina“ Circul „Berolina", instalat­­în Zona gara veche, prezintă astăzi la ora 16 şi la ora 20 spectacole de mare atracţie. Dresuri de lei, tigri, elefanţi, struţi, cai. Comici vestiţi. CINEMA Patria (telefon 1.18.18) „Serata" - orele: 9; 11,30; 16,30; 19; 21,15. Arta (telefon 1.23.63) de la 7 la 10 iunie, „Ultima lună de toamnă", iar de la 11 la 13 iunie „Cînd voi fi mort şi livid". Specta­cole la orele: 11; 17,30; 20. Popular (telefon 1.40.22) „Sechestru de persoană" - orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. Cosmos (telefon 1.11.52) „Pe cometă" - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. Tineretului (telefon 1.48.27) „Pe luciul gheţii" - orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. TE1ETRIVE Joi, 10 iunie 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba­­ maghiară 18.30 La volan — emisiune pentru condu­cătorii auto 18,50 Timp şi anotimp în agricultură 19,15 Publicitate 19,20 1001 de seri - emisiune pentru cei mici 19,30 Telejurnalul de seară 20.05 15 minute despre sănătate. Copilul in primii ani de viaţă 20.20 Aveţi cuvîntul . Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru ti­neret: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii con­temporane" 21.05 Antologia umorului 21.35 Cadran internaţional. Comentarii, documentare, reportaje din actuali­tatea internaţională 22.20 Interpretul săptămînii: Gică Petrescu 22:45 Telejurnalul de noapte Pentru zilele de 11 şi 12 iunie. Vreme instabilă, cu cerul variabil. Local vor cădea ploi slabe şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sud şi sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 și 12 grade, iar maximele între 20 și 24 grade. IIi III Rezultatele concursului nr. 23 din iunie 1971: Extragerea I: 1; 18; 17; 37; 9; 43. Fond de premii : 1 692.654 lei. Extragerea a II-a: 30; 33; 32; 22; 31. Fond de premii: 780.312 lei. Nr. 8217 MILIŢIA IM­PE­GA­TI ÎN PARC, SUB RAZELE DE LUNĂ... . . .se petrec uneori şi scene diferite de cele pe care ni le amintim din adolescenţă, lată una, întîmplată în parcul oraşului Rupea. Doi tineri, GH. MICU, din Dacia, str. Cohalm, nr. 326, şi ION BUZEA, strungar la uzina „Trac­torul", venit în vizita la un prieten, s-au cunoscut la un șpriț, în incinta restaurantului „Central". După ce li s-a urcat bine băutura la cap, au de­venit „eroi", acostîndu-l în­­ parcul orașului pe Grigore Lazăr, din Rupea, str. 30 Decembrie, nr. 126. Așa, „în glumă", l-au lovit în cap cu o piatră, provocîndu-i leziuni destul de grave. Gh. Micu a fost repede identificat şi amendat contravenţional cu 600 lei. Celălalt a fost identificat mai tîrziu, deoarece amicul de pahar nu ştia nici măcar cum îl cheamă. Pînă la urmă, şi lui Ion Buzea i s-a aplicat aceeaşi amendă de 600 lei. ŢINE DREAPTA, BICICLIST! Autoturismul 1-Bv-698, proprietatea lui Miron Leancu, circula pe str. Ciobanului din Făgăraş. In faţa sa, circula, în aceeaşi direcţie de mers, biciclistul VASILE FONTA, de la Trustul 5 construcţii Braşov, lotul Făgăraş. Autoturismul s-a angajat în depășirea bicicletei, dar tocmai în momentul cînd se aflau în paralel, biciclistul a virat brusc la stingă, izbindu-se de mașină. Victima a fost proiectată pe asfalt, fracturîndu-și clavicula. VA FI CONDAMNAT A TREIA OARĂ KESZ PAL, angajat al Uzinei de autocamioane, secția 540, s-a prezentat la poarta întreprinderii, pentru in­trare în schimb. Fiind însă într-o stare avansată de ebrietate, portarul a în­cercat să-şi facă conştiincios dato­ria, oprindu-i intrarea. Beţivul revol­tat (tot el!) de această barieră, pe care singur şi-a ridicat-o în cale, s-a aruncat cu pumnii şi picioarele asupra paznicului. De acelaşi tratament bru­tal a avut parte şi un al doilea paz­nic, care a venit în ajutorul colegu­lui, şi apoi al treilea. Surprinzător este faptul că unii angajaţi ai uzinei asis­tau, zîmbind pe sub mustaţă, la ră­fuiala beţivului cu cei trei paznici, ţinîndu-i, prin pasivitatea lor, parte lui Kész. Cine este acesta? Un individ cu cazier, recidivist, fiind condamnat, în 1966, pentru huliganism, iar în 1968, pentru furt din avutul obştesc. Iar acum va fi condamnat a treia oară, pentru ultraj cu violenţă.

Next