Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)
1971-06-10 / nr. 8217
Pag. 2 NOUTĂŢI ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE IDENTIFICAREA UNOR SPECII RARE DE PLANTE MEDICINALE Un grup de cercetători de la Facultatea de farmacie din cadrul Institutului de medicină din Tîrgu Mureş a identificat mai multe specii rare de plante medicinale cu calităţi deosebite pentru industria de medicamente. Specialiştii din Tîrgu Mureş au cercetat unele plante utilizate în medicina populară, între care cîteva specii înrudite cu „albăstrelele", „turiţa mare" şi altele din familia umbeliferelor. Cercetările au pus în valoare unele proprietăţi terapeutice valoroase care fac din aceste plante o materie primă utilă industriei farmaceutice. Studiile de cartografie întreprinse în această zonă au evidenţiat existenţa a peste 120 specii de plante medicinale, perimetrele lor de răspândire, precum şi date referitoare la valorificarea lor raţională. PIELE DE ANTILOPA , SINTETICA La întreprinderea „Chimica" din Cluj s-a obţinut, pentru prima dată în ţară, piele sintetică de antilopă. Acest material se caracterizează printr-o deosebită rezistenţă, stabilitate în timp a proprietăţilor fizico-chimice şi aspect plăcut, asemănător pielei naturale de antilopă. Noul sortiment de material, din clasa înlocuitorilor de piele, se pretează la diferite confecţii, tapiserie auto etc. El poate fi, de asemenea, folosit la articole de marochinărie. „MARMOTONUL“ „Marmoton“ este denumirea unui nou sortiment de prefabricate pentru construcţii realizat de întreprinderea pentru prelucrarea şi montarea marmurii şi pietrei Bucureşti. „Marmotonul", experimentat in diverse ipostaze tehnologice, a dat rezultate bune, fiind considerat de specialişti a fi cel mai bun din gama sortimentelor întreprinderii bucureştene. El costă cu 40 la sută mai ieftin decât marmura, dar are calităţi aproape identice cu aceasta. MAGAZIN Prima asociaţie de pensie a lucrătorilor din Braşov Documentele mişcării muncitoreşti menţionează, după cum se ştie, constituirea în anul 1846, la Braşov, a primei asociaţii muncitoreşti din ţara noastră, cu caracter de ajutor reciproc. Este vorba de „Asociaţia de ajutor de boală, înmormîntare şi de ajutor de călătorie". Dar iată că, răsfoind presa vremii, aflăm de înfiinţarea încă din anul 1845 a unei asociaţii de ajutorare anterioare celei cunoscute şi anume „Institutul de pensie a lucrătorilor din Braşov". Aşa cum relatează „Gazeta Transilvaniei" din 20 mai şi 15 august 1846, asociaţia creată prin contribuţia voluntară a lucrătorilor, fără sprijinul statului, a însemnat pentru aceştia o adevărată societate de întrajutorare. După cum însuşi statutul ei precizează, societatea urmărea întrajutorarea lucrătorilor din punct de vedere bănesc, prin acordarea unei pensii la bătrîneţe tuturor membrilor, care cotizau anual cîte 12 florini, timp de 17 ani, pentru o pensie integrală, sau 1 fiorin şi 12 creiţari, în aceeaşi perioadă, pentru o pensie parţială Prin activitatea asociaţiei, îndreptată îndeosebi spre strîngerea cotizaţiilor şi a economiilor lucrătorilor, se asigura acestora un minim de mijloace băneşti, necesare existenţei la vremea bătrîneţii. De aceea, în scurt timp de la constituire, asociaţia, afirmîndu-şi rolul său, a ajuns să cuprindă un număr mare de membri: români, germani, maghiari, iar sfera ei de activitate s-a extins în afara Braşovului, menţionîndu-se membri din multe părţi ale Transilvaniei şi chiar din afara ei. Cu tot caracterul iniţial limitat, de natură economică, asociaţia de pensie din Braşov a avut un rol important în apărarea lucrătorilor împotriva nemiloasei exploatări capitaliste. In acelaşi timp ea a reprezentat o formă incipientă de organizare a muncitorilor, la mijlocul secolului al XIX-lea. Prof. I. MÎNDREA, Muzeul judeţean Braşov Lumea fascinantă a circului, cu străluciri şi emoţii, cu defilări exotice şi tumbe declanşatoare de haz molipsitor, aduce sporul de amuzament şi destindere la care nici o generaţie nu vrea şi nici nu poate să renunţe. Chiar dacă fardul a rămas acelaşi, chiar dacă tumba am mai văzut-o la încă şase saltimbanci, ea ne bucură şi ne înveseleşte de fiecare dată, pentru că-i bucură şi-i înveseleşte pe copiii noştri, aşa cum ne-a bucurat şi ne-a înveselit cîndva pe noi iau pe bunicii noştri, pentru că-n fiecare anotimp noi contingente de copii primesc cu candoare această vervă mereu proaspătă. ,,Parada rîsului" cu care circul. Berolina din R.D. Germană a poposit în oraşul nostru promite un spectacol de amuzament copios şi emoţii puternice, în spi- Cuvinte încrucişate POPAS PE LITORAL ORIZONTAL: 1. Frumoasă staţiune de pe litoral, modernizată în ultimii ani, centru al taberelor studenţeşti şi pentru şcolari; 2 La Mamaia. . . ante meridian - Vîrsta potrivită la mare!; 3. Ostenitor; 4. Infractorii de altădată ai mărilor - Rupt de mijloc!; 5. Marinar... căruia nu-i plac fructele! — Capitală europeană ;(a?)Sete... arzătoare — Nume de fată; 7. Gleznă. . . ruptă! — Scalda plaja ere nisip — Exclamaţie; 8. Udrea Eremeia — Culoare - Acela (prof.); 9. „îngerul păzitor" al temerarilor ce se avîntă în valurile mării; 10 Cea de mare creşte pe fundul acesteia şi se foloseşte în tapiserie — începutul şi sfîrşitul la Constanţa! VERTICAL: 1. Corturi policrome în peisajul litoralului (pi) ; 2. Nu poate trăi fără aer, apă şi soare — Prinse de degete; 3 Constanţa, Eforie, Mangalia ş.a., după preferinţe — Steagul roşu; 4. Reşedinţa şcolarilor şi sportivilor la mare sau la munte — Oază în Libia; 5. Lupta omului cu valurile marii — Hotar, în agricultură; 6. O plajă imensă - Cum intri în pivniţă! O parte din emisferă! - Tria! - Peşte de mare; 8. Planetă a sistemului solar înconjurată de un inel — A iubi; 9. Căldură copleşitoare; 10. Literă cirilică — Un ocean de nisip fără apă şi caniculă în continentul negru. Dicţionar: GIER Stefan ERCULESCU Dezlegarea careului „Primăvara pe ogoare" 1. SEMĂNĂTURI ; 2. ARĂTURA — AR ; 3. DESECARE — I; 4. IDILICA — UG ; 5. TINA — MITA; 6. TIJA — IMI ; 7. RA — ERA — ALA ; 8. ÎTO — INELAR ; 9. MECANIZĂRI ; 10. A — AFINAȚIE; Biodeteriorarea industriala (Urmare din pag- 1) demiei R.S.R., ing. Dinu Moraru, expert U.N.E.S.C.O., cercetător ştiinţific la I.N.C.E.R.C. Bucureşti, a constituit o dovadă elocventă a importanţei acestui simpozion. Ce loc a ocupat industria braşoveană in tematica acestui simpozion ? — Se ştie că la producerea unor ansambluri pot participa cu eforturi conjugate mai multe întreprinderi din ţară, în mod deosebit, însă, industria braşoveană de autocamioane şi de tractoare este interesată în aplicarea noutăţilor tehnice şi ştiinţifice comunicate la acest simpozion, pentru că multe din piesele componente ale acestor maşini sunt supuse unei puternice influenţe din partea agenţilor biologici şi,de climă. De pildă, la acest simpozion s-au şi comunicat primele rezultate ale cercetărilor întreprinse pentru fungicizarea (antisepticizarea) amestecurilor de cauciuc. Aceste rezultate s-au obţinut datorită existenţei unor strînse colaborări între specialiştii uzinei de autocamioane, ai FARTEC - Braşov, Combinatului de cauciuc Jilava şi ai I.C.P.E. Cea mairemarcabilă noutate a simpozionului a constituit-o „Biodeteriorarea betoanelor în apa de mare şi metode de protecţie", prezentată de colectivul ing. Dinu Moraru şi dr. Ion Pitiş. .Această problemă de protecţie a betoanelor în apele marine va forma obiectul unor brevete şi are o mare aplicabilitate în străinătate. Au şi sosit primele solicitări din partea unor întreprinderi din Italia, din partea Laboratorului de coroziune marină din Genova unde s-au şi făcut o serie de experimentări în Marea Mediterană. De asemenea, în S.U.A. această invenţie îşi va găsi aplicarea la instalaţiile portuare de la Cape Kennedy, în ţara noastră, experimentări similare s-au făcut la Constanţa. Comunicarea făcută la simpozion constituie o noutate absolută pe plan mondial. Mulţumind distinsului interlocutor, ne exprimăm convingerea că simpozionul a constituit o strălucită exemplificare a legăturii strînse care trebuie să existe intre activitatea de cercetare ştiinţifică şi cea din întreprinderi. DRUM NOU Sub cupola Berolinei ritul tradiţiei pe care o recunoaştem unui popor care a dat lumii numeroşi maeştri ai cupolei. Spectatorul va constata că ansamblul din ţara prietenă e un colectiv tînăr, alii aproape în întregime din absolvenţi ai şcolii de artă a circului, care funcţioneză,“in cadrul invăţămintului profesional de stat din R.D.G. Berolina mai deplasează în turneul de un an pe care îl face în România şi o întreagă menajerie, din care nu lipsesc tigri, canguri, struţi, cămile, elefanţi, iak, zebre, lama şi cîteva formaţii de cai de diferite rase. Programul, alcătuit judicios pe baza unor numere de acrobaţie, dresură şi clovnerie, cîştigă mult prin participarea animalelor exotice. O atracţie deosebită o constituie tigrii bengalezi, despre care directorul circului ne-a informat că s-au născut la circ din animale dresate, fiind, cum s-ar spune... artişti din naştere. Intr-un galop elegant, vom admira două animale ciudate pe care naturalista greu vor izbuti să le identifice. Ele sunt produsul curios al încrucişării zebrei cu măgarul — încrucişare izbutită, de asemenea, în menajeria Berolinei. O adevărată cavalcadă a bubalinelor- specii diverse şi exotice pe care publicul nostru nu le-a mai văzut pînă acum - face, de asemenea, senzaţie. In sfîrşit, duetul de o înduioşătoare suavitate intre un elefant uriaş şi un căţeluş minuscul, mai mic decît Zdreanţă din poezia lui Arghezi şi ceva mai mare decît un pisoiaş, constituie deliciul mici- 3* lor spectatori. Despre acrobaţi, n-am putea evidenţia un număr sau un cuplu fără a nedreptăţi pe celelalte. Vom aplauda cu plăcere numeroşi tineri vînjoşi care îşi execută conştiincios programul stabilit de regizor pe baza cunoştinţelor şi deprinderilor căpătate în şcoală. Sub cupola Berolinei totul se desfăşoară cu o remarcabilă precizie şi corectitudine. Atent şi sensibil, publicul a remarcat şi a aplaudat îndelung o echipă de maşinişti, pentru măiestria impresionantă cu care a montat şi a demontat într-un timp extraordinar de scurt, reţeaua protectoare pentru prezentarea animalelor feroce. Mi se pare un lăudabil gen de manifestare a probităţii profesionale, a respectului faţă de meserie, modul în care artiştii germani rezolvă detaliul tehnic şi creează ambianţa de ordine şi precizie ireproşabilă. Viorel DUMBRAVĂ Aceşti tigri bengalezi s-au născut în menajeria Berolinei şi merită pe de-a-ntregul calificativul de... artişti din naştere. ■ * ................-------------- -............ „Billy the Knife" — însemnînd în traducere „Mitică cuţit lung" — stă lîngă tejgheaua barului şi îşi umezeşte cu whisky gîtlejul uscat. Observă atent forfota de pe strada principală a orăşelului Medicine Bow, care durează aşa de dimineaţa. Deodată rămîne cu privirea fixată în oglinda dintre cele două rafturi ale barului. Zgomotul a încetat brusc. In faţa uşii batante de la intrare se profilează silueta uriaşă a lui Joe Trapper, zurbagiu cunoscut de-a lungul şi de-a latul a patru state. „Ei, odată şi odată trebuia să ajungem aici". Face ochi mici mici, se întoarce şi trage. O dată. Pentru că a doua oară nu se mai poate chiar aşa lesne. Toată sala e plină de fumul prafului de puşcă, iar ochii îi lăcrimează abundent din cauza aceluiaşi fum. Nici nu ştie dacă şi-a lovit duşmanul pe viaţă şi pe moarte. Se tuşeşte pe rupte în toate colţurile sălii. Cînd fumul se mai împrăştie, îl vede pe Joe stînd în picioare, avînd şi el pe obraji şiroaie de lacrimi. Nu-i o scenă dintr-un western comic. E o secvenţă din realitatea cea mai veridică a vestului sălbatic din urmă cu o sută şi ceva de ani. Farr-Westul, aşa cum ni-l arată filmele fabricate la Hollywood, n-a existat niciodată. îmbrăcămintea oamenilor din vest n-a fost nici ea atît de elegantă ca în filme. Cizmele butucănoase cîntăreau cel puţin patru kilograme una singură, iar pălăria, ştiţi cit trăgea la cîntar? Vreo trei şi jumătate, patru kilograme. Pălăriile acelea trebuiau să fie rezistente: cu ele se lua apa din rîu, serveau ca foaie la înteţirea focului şi ca pernă sub capul cow-boyului obosit. Spectaculoasele partide de box prin „saloane" sînt şi ele inventate. Boxul a apărut pe teritoriul vestului sălbatic abia în 1892. Cît priveşte revolverul, era cu totul departe de ceea ce ni se arată azi în filmele western. lată un colt mode! „Whitneyville Walker" calibru 44 din 1847. E lung de aproape jumătate de metru şi cîntăreşte patru kilograme. Exact acelaşi tip era utilizat şi pe la 1870. Se încărca prin faţă. Dintr-un corn se turna pulbere în gurile butoiaşului, apoi fiecare din ele era îndopată cu cîlţi, după care erau introduse gloanţele de plumb turnate cu propria mină, iar deasupra cite o porţie de unsoare de căruţă ca să nu rămînă plumb pe rotiţa butoiaşului şi să o blocheze. In cele mai multe cazuri, pe cel lovit nu-l omora plumbul. Era de-ajuns ca glonţul să-i facă o ruptură în carne, că restul îl făcea păcătoasa de unsoare, dînd loc la o rapidă infecţie generală, dacă mina sau piciorul atins nu erau amputate pe loc. Dacă nu se afla un doctor prin apropiere, şansa unui rănit de a rămîne în viaţă era de unul la o mie. însuşi „spiritul vremii" era altul decît cel pe care ni-l transmite fabrica de iluzii hollywoodiană. Oamenii n-aveau vreme să stea numai de băutură şi cu mina pe pistol. Aveau reguli de trai foarte severe, bazate pe morala celor în permanentă luptă cu vitregiile naturii. Minciuna, insulta adusă unei femei, erau pedepsite, ca şi crima, cu spînzurătoarea. „Tot ceea ce America mercantilă de azi mai sugerează ca fond uman sînt rămăşiţele societăţii de pionieri pe care a sugrumat-o" — spune un bun cunoscător al istoriei vestului îndepărtat, scriitorul german Heinz Stamel. „Morala oamenilor de afaceri yankei de azi - spune acesta - este complet opusă moralei „vestului sălbatic" așa cum a fost el în realitate". FARR-WESTUL FĂRĂ RECUZITĂ CINEMATOGRAFICĂ ÎN DEZBATERE PUBLICA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONTROLULUI OBŞTESC Expresie elocventă a adîncului democratism al vieţii noastre sociale. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc s-a bucurat de o atenţie deosebită în rîndurile cetăţenilor din municipiul şi judeţul nostru. Cu ocazia dezbaterilor organizate pe marginea acestui proiect de lege în diferite întreprinderi şi instituţii, în scrisorile adresate ziarului, oamenii muncii au apreciat ca deosebit de pozitive întărirea prin lege a autorităţii controlului obştesc, lărgirea atribuţiilor acestuia — mai toate domeniile de activitate privind servirea cetăţeanului — făcînd, totodată, numeroase propuneri şi aducînd amendamente la proiectul de lege pus în dezbatere publică. Cîteva dintre aceste opinii şi propuneri le vom consemna mai jos. Conform proiectului de lege, vor beneficia de acum înainte de sprijinul controlului obştesc şi unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti, ceea ce va constitui un ajutor nepreţuit în munca noastră. Unităţile noastre au un permanent contact cu publicul larg; pe de altă parte, ştim că în sectorul prestaţiilor de servicii se manifestă încă multe lipsuri, avem destule neajunsuri ce ţin de mentalitatea şi profilul moral al unor cooperatori. Dar, de multe ori, aceste lipsuri, fie că nu ajung la conducerea uniunii sau a cooperativelor, fie că ajung tîrziu, pe căi ocolite, aşa încît este greu să reconstitui o situaţie veche de cîteva zile şi să dispui măsuri în consecinţă. Aşteptăm de la echipele de control obştesc — pe care le-am dori cît mai frecvent în sectorul nostru — exigenţă deosebită şi îndreptăţită, promptitudine în sesizarea unor neajunsuri. Noi promitem să dăm tot sprijinul controlului obştesc, adică să tratăm cu maximum de responsabilitate orice sesizare, sugestie sau propunere care vine din partea acestuia. Mă gîndesc însă că, uneori, echipele de control obştesc descoperă abateri care necesită intervenţia promptă a unor organe competente, care să dispună pe loc măsuri de remediere. Cum însă membrii echipelor de control obştesc acţionează în special după orele de program, cînd conducerile întreprinderilor, organizaţiilor comerciale şi ale cooperativelor nu mai sunt la serviciu, mi-aş permite să avansez şi o propunere. Să se stabilească, la nivel de municipiu, un sistem de permanenţă, compus din conducători ai organizaţiilor, instituţiilor etc. unde se execută controlul, la care şefii echipelor de control obştesc să poată apela telefonic în tot cursul zilei. P uliu SZEKELY, preşedintele U.J.C.M. Braşov , lîngă comitetul uzinei „Tractorul", activează 25 echipe de control obştesc, deci un activ obştesc de aproape 300 angajaţi dintre cei mai prestigioşi, care îşi dedică o parte însemnată din timpul lor liber îmbunătăţirii servirii cetăţenilor. Zece dintre aceste echipe activează în mediul sanitar, domeniu deosebit de pretenţios. Prezenţa la controale cel puţin a unui om de specialitate, în speţă medic, este absolut necesară. Pot spune însă cu regret că medicii, membri ai echipelor de control obştesc, lipsesc sistematic de la controale, găsindu-şi de fiecare dată diferite scuze. Pentru a reglementa lucrurile pe viitor, propun ca una dintre clauzele contractului de muncă a medicilor incluşi în aceste echipe să fie şi obligativitatea de a participa activ, ori de cite ori este nevoie, la activitatea controlului obştesc. Toma PLUGARI, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Tractorul" a vechi activist obştesc, m-am izbit în munca mea de numeroase bariere — făţişe sau ascunse — puse în calea echipelor de control obştesc. De pildă, noi întîlnim nişte nereguli grave, să zicem, şi sesizăm organele competente. De obicei, între momentul sesizării şi cel al luării de măsuri, se interpune un întreg „lanţ al slăbiciunilor", diferite verigi şi veriguţe, pe care sesizarea „trebuie" să le parcurgă în timp. După cîteva zile, evident, lucrurile se mai ajustează, situaţia se schimbă, aşa incit, de multe ori, abateri foarte grave rămîn nesancţionate. De aceea, aş propune un amendament la art. 17 din proiectul de lege, în sensul că echipele de control obştesc să fie împuternicite în a aplica şi sancţiuni, atunci cînd consideră această măsură absolut necesară. Din aceleaşi considerente, propun să se modifice şi art. 18 din proiect, în sensul că echipele de control obştesc să fie împuternicite a lua măsuri corespunzătoare, atunci cînd constată nereguli care reclamă o intervenţie operativă. Teodor PUTINICĂ, de la Uzina nr. 2 Braşov Ar fi necesar, după părerea mea, ca fiecare echipă de control obştesc să fie dotată cu un minimum de instrumente de măsură şi control, care ar spori substanţial eficacitatea şi exigenţa controalelor. Silviu PADINĂ, de la uzina „Tractorul" . LA S.M.A. HIRSENI (Urmare din pag. 1, cu Constantin Lungoci, şeful de atelier, au verificat stadiul reparaţiilor în fiecare secţie de mecanizare în parte. în acelaşi timp, au stabilit şi măsurile care să asigure încheierea reparaţiilor pe ansamblul S.M.A., la combinele de cereale şi presele de balotat, cel tîrziu pînă poimîine. Nu mică le-a fost mirarea aflînd, în sfîrşit, că în perioada 1-7 iunie, în cele trei secţii se reparaseră doar... 5 combine, trei prese de balotat, o combină C.S.U. pentru siloz şi o cositoare mecanică. Şi aceasta in condiţiile în care cea mai mare parte a necesarului de piese de schimb a fost aprovizionat din vreme, în vederea acoperirii deficitului, C.A.P. din Recea, în baza comenzii lansate de S.M.A., s-a angajat să confecţioneze unele piese din lemn, între care paletele şi suporţii pentru rabotoarele combinelor. Restul pieselor lipsă, între care şi bucşele de masă plastică de la cumpăna aceloraşi rabotoare, urmează să fie procurate de la Baza de aprovizionare. în acest scop, se vor face noi intervenţii, se speră, cu mai mult succes decît pînă acum. O altă măsură preconizată se referă la supravegherea permanentă a reparaţiilor de către directorul, şeful de atelier şi merceologul S.M.A., care începînd de marţi, răspund individual de cîte o secţie. Măsurile nu-s rele. Nu înţelegem însă logica şi mai ales răspunderea potrivit cărora asemenea măsuri s-au luat numai acum, cînd fiecare zi de întîrziere a reparaţiilor poate însemna o pierdere irecuperabilă pentru noua recoltă. Cu toate acestea, directorul Nicolae Moşu era optimist. în numărul de duminică al ziarului vom fi bucuroşi să consemnăm că, din prima zi a săptămînii viitoare se va trece in toate secţiile la recepţionarea reparaţiilor şi să nu ne ocupăm de discordanţa dintre promisiuni şi fapte. 0 GGGOQO tema Astăzi la ora 19:30, are loc în sala Teatrului dramatic spectacolul ,,Napoleon era fată”. Circul „Berolina“ Circul „Berolina", instalatîn Zona gara veche, prezintă astăzi la ora 16 şi la ora 20 spectacole de mare atracţie. Dresuri de lei, tigri, elefanţi, struţi, cai. Comici vestiţi. CINEMA Patria (telefon 1.18.18) „Serata" - orele: 9; 11,30; 16,30; 19; 21,15. Arta (telefon 1.23.63) de la 7 la 10 iunie, „Ultima lună de toamnă", iar de la 11 la 13 iunie „Cînd voi fi mort şi livid". Spectacole la orele: 11; 17,30; 20. Popular (telefon 1.40.22) „Sechestru de persoană" - orele: 9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21. Cosmos (telefon 1.11.52) „Pe cometă" - orele: 9; 11; 14; 16,30; 19; 21. Tineretului (telefon 1.48.27) „Pe luciul gheţii" - orele 9; 11; 15; 17; 19; 21. TE1ETRIVE Joi, 10 iunie 1971 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 18,50 Timp şi anotimp în agricultură 19,15 Publicitate 19,20 1001 de seri - emisiune pentru cei mici 19,30 Telejurnalul de seară 20.05 15 minute despre sănătate. Copilul in primii ani de viaţă 20.20 Aveţi cuvîntul . Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru tineret: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezvoltării societăţii contemporane" 21.05 Antologia umorului 21.35 Cadran internaţional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internaţională 22.20 Interpretul săptămînii: Gică Petrescu 22:45 Telejurnalul de noapte Pentru zilele de 11 şi 12 iunie. Vreme instabilă, cu cerul variabil. Local vor cădea ploi slabe şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sud şi sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 și 12 grade, iar maximele între 20 și 24 grade. IIi III Rezultatele concursului nr. 23 din iunie 1971: Extragerea I: 1; 18; 17; 37; 9; 43. Fond de premii : 1 692.654 lei. Extragerea a II-a: 30; 33; 32; 22; 31. Fond de premii: 780.312 lei. Nr. 8217 MILIŢIA IMPEGATI ÎN PARC, SUB RAZELE DE LUNĂ... . . .se petrec uneori şi scene diferite de cele pe care ni le amintim din adolescenţă, lată una, întîmplată în parcul oraşului Rupea. Doi tineri, GH. MICU, din Dacia, str. Cohalm, nr. 326, şi ION BUZEA, strungar la uzina „Tractorul", venit în vizita la un prieten, s-au cunoscut la un șpriț, în incinta restaurantului „Central". După ce li s-a urcat bine băutura la cap, au devenit „eroi", acostîndu-l în parcul orașului pe Grigore Lazăr, din Rupea, str. 30 Decembrie, nr. 126. Așa, „în glumă", l-au lovit în cap cu o piatră, provocîndu-i leziuni destul de grave. Gh. Micu a fost repede identificat şi amendat contravenţional cu 600 lei. Celălalt a fost identificat mai tîrziu, deoarece amicul de pahar nu ştia nici măcar cum îl cheamă. Pînă la urmă, şi lui Ion Buzea i s-a aplicat aceeaşi amendă de 600 lei. ŢINE DREAPTA, BICICLIST! Autoturismul 1-Bv-698, proprietatea lui Miron Leancu, circula pe str. Ciobanului din Făgăraş. In faţa sa, circula, în aceeaşi direcţie de mers, biciclistul VASILE FONTA, de la Trustul 5 construcţii Braşov, lotul Făgăraş. Autoturismul s-a angajat în depășirea bicicletei, dar tocmai în momentul cînd se aflau în paralel, biciclistul a virat brusc la stingă, izbindu-se de mașină. Victima a fost proiectată pe asfalt, fracturîndu-și clavicula. VA FI CONDAMNAT A TREIA OARĂ KESZ PAL, angajat al Uzinei de autocamioane, secția 540, s-a prezentat la poarta întreprinderii, pentru intrare în schimb. Fiind însă într-o stare avansată de ebrietate, portarul a încercat să-şi facă conştiincios datoria, oprindu-i intrarea. Beţivul revoltat (tot el!) de această barieră, pe care singur şi-a ridicat-o în cale, s-a aruncat cu pumnii şi picioarele asupra paznicului. De acelaşi tratament brutal a avut parte şi un al doilea paznic, care a venit în ajutorul colegului, şi apoi al treilea. Surprinzător este faptul că unii angajaţi ai uzinei asistau, zîmbind pe sub mustaţă, la răfuiala beţivului cu cei trei paznici, ţinîndu-i, prin pasivitatea lor, parte lui Kész. Cine este acesta? Un individ cu cazier, recidivist, fiind condamnat, în 1966, pentru huliganism, iar în 1968, pentru furt din avutul obştesc. Iar acum va fi condamnat a treia oară, pentru ultraj cu violenţă.