Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-10 / nr. 8217

V­stt. Dir. Jucu, Br­aş­ov Către Of. ptg?B tirgu MUREŞ 1 2 ab. 1 DRUM NOU Proletari din toate ţârii», uniţi-vâ! nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV al P.C.R. şi AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8217 Joi, 10 iunie 1971 4 pagini 30 bani a Din cuprins: O Sport (pag. a 3-a) • Lucrările Congresului P.P.R.M. • Delegația P.C.R. a fost primită de tovarăşul JUMJAAGHIM­ TEDENBAL (pag. a 4-a) ÎNCHEIEREA vizitei delegaţiei de partid Şi GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ PLECAREA DIN PEKIN A DELEGAŢIEI DE PARTID ¿1 GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PEKIN 9 — Corespondentul A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmi­te : Delegaţia de partid şi gu­vernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, şi-a încheiat miercuri vizita oficială de priete­nie în Republica Populară Chi­neză, efectuată la invitaţia Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii­ Populare Chineze. De­legaţia a părăsit Pekinul, ple­­cînd spre Phenian. De la reşedinţa oficială, dele­gaţia a fost însoţită de premierul Ciu En-lai, Huan Iu-sen şi alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pa­voazat sărbătoreşte. Sunt arborate drapelele de stat român şi chi­nez. Pe platoul central se află adunată o mulţime de locuitori ai capitalei, veniţi să-şi ia rămas bun de la înalţii oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în capitala R.P. Chine­ze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Chineze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unităţile reprezen­tative ale trupelor terestre, ma­rine şi aviaţiei, miliţiei popu­lare şi gărzilor roşii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori pre­zenţi izbucnesc în urale, scan­dează pentru prietenia dintre po­poarele român şi chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română şi chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegaţiei de partid şi guverna­(Continuare in pag. a 3-a) Miercuri dimineaţa, la reşe­dinţa oficială a delegaţiei de partid şi guvernamentale româ­ne a avut loc ceremonia semnă­rii comunicatului comun româno­­chinez. Comunicatul a fost semnat, din partea română, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, iar din partea chineză de tovarăşul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Bi­roului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chi­nez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze. La semnare se aflau de fa­­ţă membrii delegaţiei române — tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Co­mitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-secretar al Comitetu­lui municipal București al Partidu­lui Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Ilies­cu, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, George Macoves­­cu, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Republica Popu­lară Chineză, consilieri şi experţi. Erau prezenţi, din partea chi­neză, Huan Iu-sen, membru­, al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şef al Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Wen-juan, mem­bru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Chinez, Li Sien-nien, mem­bru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Chinez, vicepremier al Con­siliului de Stat, Ciu Yi-tso, mem­bru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Comu­nist Chinez, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şeful Secţiei relaţii exter­ne a Comitetului Central al Par­tidului Comunist Chinez, Ci Pîn­­iei, ministru ad-interim al afa­cerilor externe, Cian Hai-fun, ambasadorul Republicii Popula­re Chineze în Republica Socia­listă România. Au fost prezente, de asemenea, tovarăşa Elena Ceauşescu, pre­cum şi tovarăşa Lim Cia-mei, so­ţia vicepreşedintelui Li Sien-nien. După semnare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai şi-au strîns cu căldură mîinile. (Agerpres) Semnarea comunicatului comun româno-chinez in pagina a 3-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID SI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN R.P.D. COREEANA CĂLDUROASA PRIMIRE FĂCUTĂ SOLILOR POPORULUI ROMÂN LA PHENIAN Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătoreşte, cu sentimente de caldă prietenie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Cea­uşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşe­dintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegaţiei ţării noastre este a­­preciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluţia ascendentă a relaţiilor de priete­nie şi solidaritate militantă din­tre cele două partide şi state fră­ţeşti, ca o înaltă expresie a le­găturilor profunde care unesc popoarele român şi coreean. Ca o reflectare a acestor sentimen­te, cuvintele „prietenie", „coeziu­ne" sînt înscrise sub imaginea a două mîini strînse viguros pe fondul drapelelor îngemănate co­reean şi român. Asemenea pa­nouri domină traseul pe care înalţii oaspeţi urmează să-l par­curgă şi de-a lungul căruia s-au înşiruit sute de mii de oameni încă din primele ore ale dimi­neţii. Aceeaşi atmosferă festivă dom­neşte la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni dra­pelele de stat ale Republicii So­cialiste România şi Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroşi oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român şi coreean : „Trăiască Partidul Comunist Ro­mân", „Bun venit delegaţiei de partid şi guvernamentale a Re­publicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceau­şescu". Baloane uriaşe au ridi­cat deasupra aeroportului stea­guri ale României şi Coreei, pre­cum şi lungi eşarfe de mătase cu urările : „Intîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României", „Trăiască prietenia şi coeziunea frăţească statornicite între po­porul coreean şi poporul român". Orele 11:30. Avionul oficial ro­mânesc îşi face apariţia pe ce­rul Phenianului, însoţit de reac­toare ale forţelor aeriene milita­re coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontie­ra ţării. Salutaţi cu puternice aplauze, cu ovaţii şi uralele mulţimii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceau­şescu, membrii delegaţiei române coboară scara avionului. Ei sîunt întîmpinaţi cordial de secretarul general al C­ C. al Partidului Mun­cii din Coreea, preşedintele Ca­binetului de Miniştri, tovarăşul Kim Ir Sen, împreună cu soţia sa, Kim Song E. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări îşi string cu căldură mîinile. Tovarăşul Kim Ir Sen salută, apoi, pe membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale române — tovarăşii Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului de Miniştri, Manea Mă­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid București, pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macoves­­cu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afa­cerilor externe. Un grup de pionieri, îmbrăcaţi în costume naţionale coreene, înconjoară cu voioşie pe oaspeţii români, le oferă buchete de flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa se fotografiază împreu­nă cu pionierii. Ceremonia oficială a sosirii de­legaţiei este marcată de momen­tul solemn al intonării imnurilor de stat ale României şi Coreei, în timp ce sunt trase 21 de salve de artilerie în cinstea delegaţiei române, tovarăşii Nicolae Ceau­şescu, Kim Ir Sen şi Ion Gheor­ghe Maurer trec în revistă uni­tăţile de infanterie, aviaţie şi ma­rină care alcătuiesc garda de o­­r­oare aliniată pe aeroport. In continuare, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu şi ceilalţi oas­peţi români sunt salutaţi de per­sonalităţile coreene venite în în­­tîmpinarea delegaţiei române : Kim Ir, Pak Sen Cer, Kim Jang Gin, O Jin U, membri ai Comite­tului Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Co­reea, Ten Diun Theak, Yang Hyong Sop, Kim Man Ghen, mem­bri supleanţi ai Comitetului Po­litic, Kan Rian Uk, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme, Pek Vam Un, preşedin­tele Adunării Populare Supreme, Hă Dam, ministru de externe, precum şi Kang Jong Săp, am­basadorul Republicii Populare Democrate Coreene la Bucureşti, membri ai Comitetului Central ai Partidului Muncii din Coreea, ai guvernului, conducători ai orga­nizaţiilor de stat şi obşteşti, ge­nerali. Pe aeroport erau, de aseme­nea, prezenţi Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Phe­nian, membru al delegaţiei de partid şi guvernamentale româ­ne, şi membri ai ambasadei. Sunt prezentaţi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Phe­nian. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen primesc defilarea găr­zii de onoare. în încheierea ceremoniei, con­ducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări rostesc scurte cuvîntări. Cuvîntarea de salut a tovarăşului mIR . Stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Stimaţi şi distinşi oaspeţi români, Dragi tovarăşi şi prieteni, în numele Comitetului Central al Partidului Mun­cii din Coreea, al guvernului Republicii Populare Democrate Coreene şi al întregului popor coreean, salut fierbinte vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Poporul nostru vă intimpină astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporu­lui frate român. Actuala vizită în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale române este o expresie elocventă a prieteniei și coeziunii dintre popoarele (Continuare în pag. a 4-a) Cuvîntarea de răspuns a tovarăşului NCOLAE CE/NESCU Stimate tovarăşe Kim Ir Sen, Stimată tovarăşă Kim Song E, Dragi tovarăşi şi prieteni, Sosit pe pămîntul Republicii Populare Democrate Coreene prietene, doresc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Prezidiu­lui Adunării Populare Supreme şi guvernului ţării dumneavoastră, întregului popor coreean, un căl­duros salut tovărăşesc din partea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Socialiste Româ­nia, a întregului popor român. Doresc să exprim vii mulţumiri Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii şi Cabinetului de Miniştri, personal tovarăşului Kim Ir Sen, pentru invitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România să facă o vizită oficială de prietenie în Coreea frăţească. Suntem­ bucuroşi, dragi tovarăşi, că avem astfel posibilitatea de a (Continuare in pag. a 4-a) i La S.M.A. Hîrseni Slaba organizare şi indisciplina frînează ritmul reparaţiilor în ziarul de duminică vom veni cu noi precizări privind stadiul reparaţiilor Potrivit planificării, repararea ma­şinilor destinate recoltărilor de va­ră trebuie să se încheie azi. La S.M.A. Hîrseni, însă, stadiul acestor lucrări este cu totul necorespunză­tor. Lipsa unui atelier mecanic în­zestrat cu strictul necesar, defici­tul de tractorişti, resimţit mai ales de secţia de mecanizare din Hîr­seni, precum şi neocuparea postu­lui vacant de inginer mecanic cu reparaţiile, sunt greutăţi reale pe care le întîmpină conducerea sta­ţiunii. Dar, răminerea în urmă a fost cauzată îndeosebi de slaba orga­nizare a muncii şi indisciplina ce se manifestă în secţiile subordona­te. Spre exemplu, în secţia de me­canizare ce deserveşte C.A.P. din Hîrseni, reparaţiile se fac cu înceti­nitorul, timpul de lucru nu-i judi­cios folosit, multe ore în care s-ar putea efectua asemenea operaţii nefiind utilizate din plin. Dar nu numai atît. Acum cînd trebuie re­cuperate anumite ră­mineri în urmă, unii dintre tractorişti absentează nemotivat de la datorie, aşa cum s-a întîmplat luni cu Gh. Faraga şi în alte dăţi cu V. Negriţă şi Ion Pulpea. Exemplele citate întăresc opinia inginerului şef al C.A.P., Ma­tei Cristea, potrivit căreia, aici, re­paraţiile puteau să se apropie de sfîrşit dacă, înainte de a fi intrat în concediul de odihnă (!?!) şeful secţiei Andrei Ganea s-ar fi inte­resat mai îndeaproape de organi­zarea judicioasă a muncii, fără a scăpa ,însă din vedere şi aspectul disciplinar al problemei. Judecind după numărul combine­lor de cereale, batozelor şi prese­lor de balotat reparate, s-ar părea că la secţia de mecanizare din Be­­rivoi treburile merg mai bine decit la vecina din Hîrseni. Falsă impre­sie. Fără justificare şi aici vor mai trece încă multe zile pînă se vor încheia definitiv reparaţiile. Şeful secţiei, Gh. Şerban, ne spunea că are la dispoziţie un atelier meca­nic mai bine dotat decit cel de la Hîrseni, iar efectivul de mecaniza­tori este aproape complet. Atunci cum se explică rămînerile în urmă? Potrivit termenelor stabilite, la ora actuală aici trebuia să se treacă la recepţionarea reparaţiilor, precum şi la remedierea în timp util a even­tualelor deficienţe. Aşa însă acum se lucrează „în asalt", situaţie în care, o ştim bine, calitatea poate fi periclitată ! Luni, inginerul Nicolae Moşu, di­rectorul S.M.A. Hîrseni, împreună Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Întreţinerea culturilor in pas cu timpul Simţi­ndu-se în egală măsură răspunzători de soarta recoltei, coo­peratorii şi mecanizatorii de la C.A.P. din Viştea de Jos manifestă o deosebită grijă pentru buna în­treţinere a culturilor prăşitoare. Executînd la timp şi în succesiunea firească erbicidarea, prăşitul ma­nual şi cel mecanic, ca şi restul lu­crărilor necesare, ei au reuşit să asigure plantelor condiţii optime de creştere şi dezvoltare pe toate cele 410 ha cultivate cu cartofi, sfe­clă de zahăr şi porumb. Aplicarea acordului global i-a cointeresat pe toţi cooperatorii în rezultatele muncii lor. Alături de tractoriştii Moise Gridan, Imre Kovács N. Stanciu şi Vichente Epure, s-au re­marcat printr-un plus de hărnicie Maria Mocanu, Aurelia Vulcan, Ana Crrstea şi alte cooperatoare. La ferma din Hălchiu a I.A.S. Prejmer se lucrează intens la prășitul porumbului siloz. Foto: I. BRAGHES BIODETERIORAREA INDUSTRIALĂ în dezbaterea simpozionului naţional de la Braşov Zilele trecute, Braşovul a găzduit o nouă manifestare de elevată ţinută ştiinţifică : „Simpozionul naţional de biodeterio­­rare", organizat de Consiliul Naţional al Inginerilor şi Teh­nicienilor, de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, de In­stitutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnică şi de Societatea de ştiinţe biologice din R. S. România. Atraşi de originalitatea acestei manifestări, ne-am adresat to­varăşului dr. ION PITIŞ, cercetător ştiinţific la Institutul de cerce­tare şi proiectare pentru industria electrotehnică (I.C.P.E.), preşe­dintele comitetului de organizare a simpozionului, cu rugămintea să ne relateze despre imperativele care au determinat organiza­rea acestui simpozion. — Creşterea exportului de produ­se industriale româneşti a determi­nat orientarea comerţului ţării noas­tre nu numai spre ţările cu care în­treţinem tradiţionalele legături­­co­merciale, ci şi spre acelea care pă­şesc de dată mai recentă pe dru­mul dezvoltării lor libere pe teren economic. Dar majoritatea acestor ţări se află în zone geografice ca­racterizate prin căldură ori umidi­tate excesivă, ceea ce influenţează în mod sensibil buna funcţionare şi randamentul optim al acestor maşini. De aceea, constructorilor români le-a revenit dificila sarcină de a tropicaliza aceste produse, a­­dică de a le adapta noilor condiţii, astfel ca şi în aceste împrejurări maşinile româneşti să dea dovadă de calităţi tehnice superioare şi să fie competitive cu produsele simila­re străine. Prin această tropicaliza­­re se înţelege nu numai prevenirea biodeteriorării produselor, ci uneori şi redimensionarea şi chiar repro­­iecta­rea anumitor piese, care pot suferi modificări datorate noilor fac­tori de climă. Şi dacă mai adău­găm că biodeteriorarea este un do­meniu nou de activitate ştiinţifică, legat de conservarea materialelor, a produselor industriale şi a construc­ţiilor de pe sol ori imersate, care pot fi degradate de agenţi biolo­gici, înţelegem că simpozionul nostru şi-a găsit o deplină jus­tifica­re. — Ce ne puteţi spune despre au­dienţa in lumea oamenilor de şti­inţă a acestui simpozion ? — Numeroasele probleme pe care le ridică exportul produselor româ­neşti în zone geografice cu climă caracteristică, ori conservarea unor valori de importanţă naţională, au determinat o largă participare a oa­menilor de ştiinţă români la acest simpozion. De reţinut că la această manifestare tehnico-ştiinţifică au participat reprezentanţi a 60 de în­treprinderi şi 9 institute de cerce­tări din ţară, totalizînd un număr de peste 140 de ingineri, biologi, chimişti şi alţi reprezentanţi ai şti­inţei şi tehnicii româneşti. Prezenţa la lucrări a unor personalităţi pro­eminente ca : ing. Ion Crişan, di­rector general în Ministerul Indus­triei Construcţiilor de Maşini, ing. dr. Florin Tănăsescu, directorul In­stitutului de cercetări şi proiectări electrotehnice, ing. Anton Constan­­tinescu, director general în Ministe­rul Industriei Chimice și reprezen­tarnt al comisiei de coroziuni a Aca- Interviu realizat de Gh. ȘELARU (Continuare în pag. a 2-a)

Next