Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)

1971-06-25 / nr. 8230

Dir.Ju­d. Braşov Gătie Of. PT® TIEGU MIERS 1 Proletari din toate ţările, uniţi-vi! 2 ab. DEUM noumou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII­ Nr. 8230 Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini 30 bani mdé le mii si mirnnMi Mi i M1 ml) li Hun In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală ro­mână, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a făcut o escală la Mos­cova. La a­eroportul Vnukovo-2, dele­gaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniş­tri al U.R.S.S., M. A. Suslov, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C. C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodio­nov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi acti­vişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Re­publicii Populare Chineze, Repu­blicii Populare Democrate Core­ene, Republicii Democrate Viet­nam, Republicii Populare Mongo­(Continuare în pag. a 4-a) DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN R.P. MONGOLĂ COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL Plecarea din Ulan Bator Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală româ­nă, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost condusă de tova­răşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţio­nar Mongol, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe ae­roport se aflau un mare număr de cetăţeni din capitala R. P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R. P. Mongolă, pre­cum şi personalul ambasadei ro­mâne la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste (Continuare în pag. a 4-a) La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţio­nar Mongol şi a Guvernului Re­publicii Populare Mongole, între 21 şi 24 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de priete­nie in Republica Populară Mon­golă. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. In timpul şederii în Republica Populară Mongolă, delegaţia de partid şi guvernamentală a Ro­mâniei a vizitat întreprinderi in­dustriale şi instituţii de cultură din oraşul Ulan Bator, s-a întilnit cu membrii unei unităţi agricole din armacul central, a luat cu­noştinţă de viaţa oamenilor mun­cii din Republica Populară Mon­golă, de realizările lor în con­strucţia socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărăşească. Delegaţia română a exprimat vii mulţumiri pentru ospitalitatea cu care­­ a­ fost în­conjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frăţeşti care leagă poporul român şi po­porul mongol. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri pri­vind dezvoltarea relaţiilor româ­­no-mongole şi asupra unor pro­bleme de interes comun ale vie­ţii internaţionale şi mişcării co­muniste şi muncitoreşti. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, în spirit de prietenie şi sinceritate. La convorbiri au participat, — din partea română, tovară­şii : Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consili­ului de Stat al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Ma­urer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului P­siri­l al Parti­dului Comunist Român, preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Po­pa, membru al Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim­­secretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al capi­talei, Ion Iliescu, membru suple­ant al­ Comitetului Executiv, se­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, prim-ad­­junct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Sandu Ion, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă, precum şi Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al şefului secţiei internaţionale a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Emilian Dobrescu­ şi Con­stantin Mitea, membri supleanţi (Continuare in pag. a 4-a) privind vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă I ­ Răspuns la Chemarea Consiliului­­­i Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ! Cu planul semestrial îndeplinit COMBINATUL CHIMIC FĂGĂRAŞ Intr-o telegramă adresată Comitetului judeţean de par­tid, chimiştii făgărăşeni ra­portează înfăptuirea cu 6 zi­le înainte de termen a planu­lui semestrial. Succesul ca atare — rod al muncii poli­tice desfăşurate de organiza­ţia de partid, al entuziasmu­lui declanşat în rîndurile co­­lectivului combinatului de Chemarea Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste — a creat premisele pentru obţinerea unor însem­nate cantităţi de producţie suplimentară. Pînă la finele semestrului, colectivul combi­natului va realiza o produc­ţie marfă, peste plan, în va­loare de 17,3 milioane lei şi o producţie globală de 13,3 milioane lei Vor fi date pes­te prevederi 2900 tone îngră­şăminte cu azot, 710 tone di­ferite produse chimice, repe­re industriale din mase plas­tice în valoare de 430.000 lei şi altele. COMBINATUL DE EXPLOA­TARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI C.E.I.L. Braşov a raportat îndeplinirea cu 9 zile înainte de termen a planului semes­trial la producţia globală şi marfă. Ca urmare, s-au creat condiţii ca pînă la finele lu­nii să se obţină peste preve­deri o producţie în valoare de 17 milioane de lei. De re­marcat că din depăşirea cu 5 milioane lei a planului la mobilă, o mare parte este destinată exportului. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ îndeplinirea planului se­mestrial la producţia marfă a fost raportată ieri şi de Di­recţia judeţeană de industrie locală. Evenimentul a avut loc la numai două zile după rea­lizarea prevederilor la pro­ducţia globală. Astfel, între­prinderile de indusrie locală au posibilitatea să obţină pînă la finele lunii o producţie su­plimentară în valoare de 20 milioane lei, constînd printre altele din 400.000 buc. cărămizi mobilă în valoare de 2,5 mi­lioane lei, 40.000 unităţi cah­­le de teracotă. Pe seama a­cestor sporuri cantitative, pla­nul de beneficii va putea f depăşit cu circa 7 milioane lei. FABRICA „RĂSĂRITUL" Cu 7 zile înainte de termen, a raportat îndeplinirea planu­lui semestrial colectivul fabri­cii „Răsăritul". El s-a anga­jat totodată ca pînă la fine­le lunii să realizeze peste plan o producţie globală şi mar­fă suplimentară în valoare de 2,3 milioane lei, constînd printre altele din 165 tone că­rămizi refractare, 365 tone prafuri termogene. înapoierea în Capitală a delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-ad­junct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centra­le şi organizaţiilor obşteşti, ge­nerali, ziarişti români şi cores­pondenţi ai presei străine. Au fost de faţa V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Viet­nam, Buyanghiin Bud, însărcina­tul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplo­matice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România au fost aştep­taţi pe aeroport de un mare nu­măr de cetăţeni ai Capitalei, ca­re le-au făcut o caldă şi entu­ziastă primire. Miile de bucu­­reşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", exprimîndu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de conducerea par­tidului şi statului, faţă de secre­tarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rod­nice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşes­cu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a nu­meroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietna­mezi şi mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Noua secţie pentru producerea pieselor de frâne, una din cele mai moderne locuri de producţie de la U.M.M.R. Braşov. ■ MECANIZATORII AU PROMOVAT EXAMENUL RE­­CEPŢIONARII REPARAŢIILOR ■ DE LA COOPERA­TORI SE AŞTEAPTA UN PLUS DE INIŢIATIVA PENTRU ÎNCHEIEREA ÎN TIMP UTIL A PREGĂTIRILOR. Odată cu apropiata declanşa­re a secerişului, activitatea uni­tăţilor agricole din judeţ intră într-o nouă etapă : strîngerea la timp şi fără pierderi a întregii recolte de orz, grîu-secară, or­­zoaică şi ovăz. Pornind de la a­­ceastă premisă, specialiştii, con­siliile de conducere şi de admi­nistraţie ale C.A.P. şi I.A.S., în frunte cu preşedinţii şi, respectiv cu directorii, organele comunale de partid şi de stat nu trebuie să scape din vedere nici o clipă faptul că numai operativitatea şi exigenţa­ în pregătire asigură suc­cesul încă de la start. Edificatoa­re pentru preocupările existente în acest sens sunt şi constatările consemnate cu ocazia recentului raid, întreprins prin cooperati­vele agricole din Măeruş, Apaţa şi Ormeniş. Vizitînd secţiile de mecanizare ce deservesc unităţile amintite, s-a impus o primă concluzie : în urma remedierii deficienţelor sem­nalate de comisia judeţeană de suprarecepţionare a reparaţiilor, cit şi a grijii manifestate, aici, pentru aprovizionarea din vreme a pieselor de schimb, a carbu­ranţilor şi lubrifianţilor, ca şi a restului de materiale necesare, toate maşinile şi utilajele plani­ficate, cu excepţia unui număr re­dus de tractoare ce urmează să fie revizuite prin rotaţie şi puse în perfectă stare de funcţionare pînă cel tîrziu la 1 iulie, sunt ga­ta să facă faţă rigorilor campa­niei de recoltare a cerealelor pă­roase. „Potrivit planului operativ aprobat — ne spunea Zoltán Gyenge, şeful secţiei de mecani­zare de la C.A.P. Măeruş — aici recoltatul griului urmează să se încheie în 12 zile bune de lucru, în ce ne priveşte, după rodarea combinelor la recoltarea celor 43 ha. de orz, garantăm normala lor funcţionare. Insă, ca să realizăm viteza zilnică de lucru planifica­tă, este nevoie ca şi cooperativa să fie pusă la punct cu pregăti­rile pînă în cele mai mici amă­nunte". Am constatat în continuare că multe din sarcinile ce-i revin u­­nităţii în această etapă premer­gătoare declanşării secerişului au şi fost rezolvate. In principal, este vorba de repararea din vre­me a podeţelor şi a drumurilor de acces către lanurile de ce­reale păioase, repararea sacilor existenţi în stoc, amenajarea co­respunzătoare a magaziei princi­pale, formarea echipelor de re­coltat manual şi repartizarea a­­cestora pe parcelele inaccesibile mijloacelor mecanice, stabilirea şi instruirea oamenilor ce vor lu­cra pe combine, ca şi verificarea şi punerea în perfectă stare de utilizare a mijloacelor şi mate­rialelor P.C.I. Dar, aşa cum opt- Ing. C. ILIESCU (Continuare in pag. a 3-a) ,sa SE APROPIE MOMENTUL SECERIŞULUI! Rulajul vagonului arată că STAŢIONĂRILE OCUPĂ 70% DIN VIAŢA VAGONULUI DE MARFĂ ! CUM POT FI ELE REDUSE ? însemnări de la o „masă rotundă" Unităţile de transport sunt tot mai solicitate. Programul de­­in­vestiţii ia amploare. Volumul producţiei industriale înregistrea­ză creşteri de la o lună la alta. Tot mai mari, sunt şi cerinţele agriculturii, comerţului etc. Este şi firesc ca­ într-o astfel de si­tuaţie să se caute noi căi de punere în valoare a rezervelor existente în utilizarea capacităţi­lor de transport. In acest sens programul adoptat de consfă­tuirea cu activul de partid din economia judeţului, din martie a. c., prevede : „întreprinderile de transporturi din judeţ vor asi­gura îmbunătăţirea indicilor de utilizare la toate tipurile de mij­loace de transport... In acest an se vor finaliza lucrările de siste­matizare a liniilor de c.f. indus­triale şi mecanizare a operaţiilor de încărcare — descărcare în traficul feroviar şi auto" Pentru a vedea stadiul în care se află înfăptuirea acestor obiective, re­dacţia noastră a reunit în jurul „mesei rotunde" cîţiva din marii beneficiari şi furnizorii mijloace­lor de transport feroviar. Ing. VALENTIN FOLEA, de la Comisia economică a Comitetului judeţean de partid : La finele anului 1969 din iniţiativa Comite­tului judeţean de partid s-a de­clanşat o amplă acţiune pentru sistematizarea liniilor industriale de cale ferată, mecanizarea o­­peraţiilor de încărcare — des­cărcare. Ea avea ca scop optimi­zarea rulajului vagonului de mar­fă, prin reducerea timpului în­tre două încărcări, a staţionărilor nejustificate. Succesele dobîndite în aceste domenii dovedesc efi­cacitatea acţiunii, în care s-au e­­videnţiat I.C.I.M. „Temelia", I.P.­­E.C. etc. Mai sunt însă unităţi eco­nomice — ca de pildă U.A.B., U.T.B. şi altele — unde problema optimizării încărcării şi descărcă­rii vagoanelor este neglijată sub motivul preocupărilor intense pentru sporirea volumului şi efi­cienţei producţiei. Nu înţelegem însă ce eficienţă obţin aceste în­treprinderi, în care­ preţul de cost al produselor este grefat sistema­tic de pierderile cauzate de Z. FORT (Continuare in pag. a 3-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL Ieri după-amiază, în sala Ca­sei prieteniei, a avut loc cea de-a Xll-a sesiune ordinară a Consi­liului popular al municipiului Braşov. La lucrări au luat parte: deputaţi în circumscripţiile M.A.N. şi judeţene de pe raza munici­piului, conducători ai unor între­prinderi şi instituţii braşovene. In cadrul primului punct al or­dinii de zi, sesiunea a validat mandatul deputatului ales prin alegeri parţiale în circumscripţia electorală municipală nr. 92. A fost supus apoi dezbaterii rapor­tul Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal cu pri­vire la prestaţiile de servicii că­tre populaţie, şi proiectul de ste­mă a municipiului Braşov. Pe marginea materialelor prezentate au avut loc discuţii, la care au luat parte numeroşi deputaţi şi invitaţi. în problemele dezbătute, sesi­unea a adoptat hotărîri cores­punzătoare. De asemenea, a fost adoptată o hotărîre prin care s-au adus completări în compo­nenţa unei comisii de judecată. Tot ieri, au fost decernate dra­pelul şi diploma de fruntaşă în acţiunile patriotice de bună gos­podărire şi înfrumuseţare, circum­scripţiei electorale municipale nr. 152 (deputat, Mihai Romanca), şi diplome de fruntaşe, circum­scripţiilor electorale nr. 86 (de­putat, Petru Sirov) şi nr. 116 (de­putat, Petre Istrate). Vizitele ministrului industriei de automobile din U.R.S.S. la Braşov Continuîndu-şi vizita la Braşo­voi ministrul industriei de aut­­obile din U.R.S.S., A. M. Tar­sov, şi persoanele oficiale ca ii însoţesc au fost oaspeţii co­ntructorilor de autocamioane. Directorul general al Central industriale pentru autocamion­ şi tractoare, ing. Gheorghe Trie a dat explicaţii asupra profilul unităţii şi al procesului tehn­­ogic. în continuare, oaspeţii, însoţ de ing. Ion Morega, adjunct ministrului industriei construct­­or de maşini, şi Constant Cîrţînă, prim-secretar al Com­it­tului municipal de partid Braşc preşedintele Consiliului popul municipal, au plecat în oraş Săcele, unde au vizitat uzine de echipament electric auto­e­lectroprecizie". (Agerpre La prima vedere, discul din faţa noastră pare a nu se deo­sebi cu nimic,de cel pe care-l folosim în mod curent la picu­­puri pentru a audia melodia pre­ferată. Luîndu-l însă în mînă, ne dă impresia că am ţine între degete o simplă foaie de hîrtie, foarte uşoară, cam de 1 g, deo­sebirea faţă de discul clasic a­ „Marea afacere“ videocasetelor părînd doar în momentul în care privim cu atenţie striurile. Sunt de vreo zece ori mai multe asemenea şanţuri pe milimetru decit la discul obişnuit. Numele acestui nou venit este : video­­discul. (Continuare în pag. a 4-a)

Next