Drum Nou, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8209-8234)
1971-06-25 / nr. 8230
Dir.Jud. Braşov Gătie Of. PT® TIEGU MIERS 1 Proletari din toate ţările, uniţi-vi! 2 ab. DEUM noumou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8230 Vineri, 25 iunie 1971 4 pagini 30 bani mdé le mii si mirnnMi Mi i M1 ml) li Hun In drum spre patrie, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C. C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongo(Continuare în pag. a 4-a) DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN R.P. MONGOLĂ COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL Plecarea din Ulan Bator Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole, Jamsaranghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetăţeni din capitala R. P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R. P. Mongolă, precum şi personalul ambasadei române la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste (Continuare în pag. a 4-a) La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, între 21 şi 24 iunie 1971, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. In timpul şederii în Republica Populară Mongolă, delegaţia de partid şi guvernamentală a României a vizitat întreprinderi industriale şi instituţii de cultură din oraşul Ulan Bator, s-a întilnit cu membrii unei unităţi agricole din armacul central, a luat cunoştinţă de viaţa oamenilor muncii din Republica Populară Mongolă, de realizările lor în construcţia socialistă, bucurîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărăşească. Delegaţia română a exprimat vii mulţumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în aceasta o manifestare a prieteniei frăţeşti care leagă poporul român şi poporul mongol. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Mongole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relaţiilor româno-mongole şi asupra unor probleme de interes comun ale vieţii internaţionale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă tovărăşească, în spirit de prietenie şi sinceritate. La convorbiri au participat, — din partea română, tovarăşii : Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Psiril al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, primsecretar al Comitetului municipal București al Partidului Comunist Român, primarul general al capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Sandu Ion, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă, precum şi Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al şefului secţiei internaţionale a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, membri supleanţi (Continuare in pag. a 4-a) privind vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Mongolă I Răspuns la Chemarea Consiliuluii Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ! Cu planul semestrial îndeplinit COMBINATUL CHIMIC FĂGĂRAŞ Intr-o telegramă adresată Comitetului judeţean de partid, chimiştii făgărăşeni raportează înfăptuirea cu 6 zile înainte de termen a planului semestrial. Succesul ca atare — rod al muncii politice desfăşurate de organizaţia de partid, al entuziasmului declanşat în rîndurile colectivului combinatului de Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste — a creat premisele pentru obţinerea unor însemnate cantităţi de producţie suplimentară. Pînă la finele semestrului, colectivul combinatului va realiza o producţie marfă, peste plan, în valoare de 17,3 milioane lei şi o producţie globală de 13,3 milioane lei Vor fi date peste prevederi 2900 tone îngrăşăminte cu azot, 710 tone diferite produse chimice, repere industriale din mase plastice în valoare de 430.000 lei şi altele. COMBINATUL DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI C.E.I.L. Braşov a raportat îndeplinirea cu 9 zile înainte de termen a planului semestrial la producţia globală şi marfă. Ca urmare, s-au creat condiţii ca pînă la finele lunii să se obţină peste prevederi o producţie în valoare de 17 milioane de lei. De remarcat că din depăşirea cu 5 milioane lei a planului la mobilă, o mare parte este destinată exportului. DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE INDUSTRIE LOCALĂ îndeplinirea planului semestrial la producţia marfă a fost raportată ieri şi de Direcţia judeţeană de industrie locală. Evenimentul a avut loc la numai două zile după realizarea prevederilor la producţia globală. Astfel, întreprinderile de indusrie locală au posibilitatea să obţină pînă la finele lunii o producţie suplimentară în valoare de 20 milioane lei, constînd printre altele din 400.000 buc. cărămizi mobilă în valoare de 2,5 milioane lei, 40.000 unităţi cahle de teracotă. Pe seama acestor sporuri cantitative, planul de beneficii va putea f depăşit cu circa 7 milioane lei. FABRICA „RĂSĂRITUL" Cu 7 zile înainte de termen, a raportat îndeplinirea planului semestrial colectivul fabricii „Răsăritul". El s-a angajat totodată ca pînă la finele lunii să realizeze peste plan o producţie globală şi marfă suplimentară în valoare de 2,3 milioane lei, constînd printre altele din 165 tone cărămizi refractare, 365 tone prafuri termogene. înapoierea în Capitală a delegaţiei de partid şi guvernamentale române, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţa V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aşteptaţi pe aeroport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă şi entuziastă primire. Miile de bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul", exprimîndu-şi dragostea fierbinte şi stima faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala adeziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mina a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpinare. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Noua secţie pentru producerea pieselor de frâne, una din cele mai moderne locuri de producţie de la U.M.M.R. Braşov. ■ MECANIZATORII AU PROMOVAT EXAMENUL RECEPŢIONARII REPARAŢIILOR ■ DE LA COOPERATORI SE AŞTEAPTA UN PLUS DE INIŢIATIVA PENTRU ÎNCHEIEREA ÎN TIMP UTIL A PREGĂTIRILOR. Odată cu apropiata declanşare a secerişului, activitatea unităţilor agricole din judeţ intră într-o nouă etapă : strîngerea la timp şi fără pierderi a întregii recolte de orz, grîu-secară, orzoaică şi ovăz. Pornind de la această premisă, specialiştii, consiliile de conducere şi de administraţie ale C.A.P. şi I.A.S., în frunte cu preşedinţii şi, respectiv cu directorii, organele comunale de partid şi de stat nu trebuie să scape din vedere nici o clipă faptul că numai operativitatea şi exigenţa în pregătire asigură succesul încă de la start. Edificatoare pentru preocupările existente în acest sens sunt şi constatările consemnate cu ocazia recentului raid, întreprins prin cooperativele agricole din Măeruş, Apaţa şi Ormeniş. Vizitînd secţiile de mecanizare ce deservesc unităţile amintite, s-a impus o primă concluzie : în urma remedierii deficienţelor semnalate de comisia judeţeană de suprarecepţionare a reparaţiilor, cit şi a grijii manifestate, aici, pentru aprovizionarea din vreme a pieselor de schimb, a carburanţilor şi lubrifianţilor, ca şi a restului de materiale necesare, toate maşinile şi utilajele planificate, cu excepţia unui număr redus de tractoare ce urmează să fie revizuite prin rotaţie şi puse în perfectă stare de funcţionare pînă cel tîrziu la 1 iulie, sunt gata să facă faţă rigorilor campaniei de recoltare a cerealelor păroase. „Potrivit planului operativ aprobat — ne spunea Zoltán Gyenge, şeful secţiei de mecanizare de la C.A.P. Măeruş — aici recoltatul griului urmează să se încheie în 12 zile bune de lucru, în ce ne priveşte, după rodarea combinelor la recoltarea celor 43 ha. de orz, garantăm normala lor funcţionare. Insă, ca să realizăm viteza zilnică de lucru planificată, este nevoie ca şi cooperativa să fie pusă la punct cu pregătirile pînă în cele mai mici amănunte". Am constatat în continuare că multe din sarcinile ce-i revin unităţii în această etapă premergătoare declanşării secerişului au şi fost rezolvate. In principal, este vorba de repararea din vreme a podeţelor şi a drumurilor de acces către lanurile de cereale păioase, repararea sacilor existenţi în stoc, amenajarea corespunzătoare a magaziei principale, formarea echipelor de recoltat manual şi repartizarea acestora pe parcelele inaccesibile mijloacelor mecanice, stabilirea şi instruirea oamenilor ce vor lucra pe combine, ca şi verificarea şi punerea în perfectă stare de utilizare a mijloacelor şi materialelor P.C.I. Dar, aşa cum opt- Ing. C. ILIESCU (Continuare in pag. a 3-a) ,sa SE APROPIE MOMENTUL SECERIŞULUI! Rulajul vagonului arată că STAŢIONĂRILE OCUPĂ 70% DIN VIAŢA VAGONULUI DE MARFĂ ! CUM POT FI ELE REDUSE ? însemnări de la o „masă rotundă" Unităţile de transport sunt tot mai solicitate. Programul deinvestiţii ia amploare. Volumul producţiei industriale înregistrează creşteri de la o lună la alta. Tot mai mari, sunt şi cerinţele agriculturii, comerţului etc. Este şi firesc ca într-o astfel de situaţie să se caute noi căi de punere în valoare a rezervelor existente în utilizarea capacităţilor de transport. In acest sens programul adoptat de consfătuirea cu activul de partid din economia judeţului, din martie a. c., prevede : „întreprinderile de transporturi din judeţ vor asigura îmbunătăţirea indicilor de utilizare la toate tipurile de mijloace de transport... In acest an se vor finaliza lucrările de sistematizare a liniilor de c.f. industriale şi mecanizare a operaţiilor de încărcare — descărcare în traficul feroviar şi auto" Pentru a vedea stadiul în care se află înfăptuirea acestor obiective, redacţia noastră a reunit în jurul „mesei rotunde" cîţiva din marii beneficiari şi furnizorii mijloacelor de transport feroviar. Ing. VALENTIN FOLEA, de la Comisia economică a Comitetului judeţean de partid : La finele anului 1969 din iniţiativa Comitetului judeţean de partid s-a declanşat o amplă acţiune pentru sistematizarea liniilor industriale de cale ferată, mecanizarea operaţiilor de încărcare — descărcare. Ea avea ca scop optimizarea rulajului vagonului de marfă, prin reducerea timpului între două încărcări, a staţionărilor nejustificate. Succesele dobîndite în aceste domenii dovedesc eficacitatea acţiunii, în care s-au evidenţiat I.C.I.M. „Temelia", I.P.E.C. etc. Mai sunt însă unităţi economice — ca de pildă U.A.B., U.T.B. şi altele — unde problema optimizării încărcării şi descărcării vagoanelor este neglijată sub motivul preocupărilor intense pentru sporirea volumului şi eficienţei producţiei. Nu înţelegem însă ce eficienţă obţin aceste întreprinderi, în care preţul de cost al produselor este grefat sistematic de pierderile cauzate de Z. FORT (Continuare in pag. a 3-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL Ieri după-amiază, în sala Casei prieteniei, a avut loc cea de-a Xll-a sesiune ordinară a Consiliului popular al municipiului Braşov. La lucrări au luat parte: deputaţi în circumscripţiile M.A.N. şi judeţene de pe raza municipiului, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii braşovene. In cadrul primului punct al ordinii de zi, sesiunea a validat mandatul deputatului ales prin alegeri parţiale în circumscripţia electorală municipală nr. 92. A fost supus apoi dezbaterii raportul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal cu privire la prestaţiile de servicii către populaţie, şi proiectul de stemă a municipiului Braşov. Pe marginea materialelor prezentate au avut loc discuţii, la care au luat parte numeroşi deputaţi şi invitaţi. în problemele dezbătute, sesiunea a adoptat hotărîri corespunzătoare. De asemenea, a fost adoptată o hotărîre prin care s-au adus completări în componenţa unei comisii de judecată. Tot ieri, au fost decernate drapelul şi diploma de fruntaşă în acţiunile patriotice de bună gospodărire şi înfrumuseţare, circumscripţiei electorale municipale nr. 152 (deputat, Mihai Romanca), şi diplome de fruntaşe, circumscripţiilor electorale nr. 86 (deputat, Petru Sirov) şi nr. 116 (deputat, Petre Istrate). Vizitele ministrului industriei de automobile din U.R.S.S. la Braşov Continuîndu-şi vizita la Braşovoi ministrul industriei de autobile din U.R.S.S., A. M. Tarsov, şi persoanele oficiale ca ii însoţesc au fost oaspeţii contructorilor de autocamioane. Directorul general al Central industriale pentru autocamion şi tractoare, ing. Gheorghe Trie a dat explicaţii asupra profilul unităţii şi al procesului tehnogic. în continuare, oaspeţii, însoţ de ing. Ion Morega, adjunct ministrului industriei constructor de maşini, şi Constant Cîrţînă, prim-secretar al Comittului municipal de partid Braşc preşedintele Consiliului popul municipal, au plecat în oraş Săcele, unde au vizitat uzine de echipament electric autoelectroprecizie". (Agerpre La prima vedere, discul din faţa noastră pare a nu se deosebi cu nimic,de cel pe care-l folosim în mod curent la picupuri pentru a audia melodia preferată. Luîndu-l însă în mînă, ne dă impresia că am ţine între degete o simplă foaie de hîrtie, foarte uşoară, cam de 1 g, deosebirea faţă de discul clasic a „Marea afacere“ videocasetelor părînd doar în momentul în care privim cu atenţie striurile. Sunt de vreo zece ori mai multe asemenea şanţuri pe milimetru decit la discul obişnuit. Numele acestui nou venit este : videodiscul. (Continuare în pag. a 4-a)