Drum Nou, august 1971 (Anul 28, nr. 8262-8286)

1971-08-05 / nr. 8265

Ud,­ Of. m ."Proletari din toate ţările, uniţi-vă f­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8265 Joi, 5 august 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN STAŢIUNILE DIN ZONA MANGALIA NORD­ Ori după-amieza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii pla­nurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perime­trul Saturn ~ Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător so­luţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul gene­ral al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansam­blu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi eco­nomic ce urmau sâ fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Pati­ineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezen­tanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţe­lor obiective­­turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţi­unea turistică Saturn, unde, în ulti­mul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăp­tuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în pre­zent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensifi­cat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproxi­mativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător e­­dificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului, în faţa privirilor se des­chide o vastă şi feerică perspec­tivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el,­­se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turis­mul a devenit în România, pe li­toralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a e­­conomiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporu­lui român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste ho­tare. Mangalia, Eforie, Mama­ia, Mangalia Nord, cu ce­le patru staţiuni ale sale, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă euro­peană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi construc­torilor pentru valorificarea raţio­nală a tuturor frumuseţilor natu­rale ale litoralului, pentru inte­grarea lor armonioasă în circui­tul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvolta­rea în continuare a staţiunii „Sa­turn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crea­rea unui nou complex hotelier de 1850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iar­nă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor impor­tante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută reco­mandarea ca Mangalia pro­­priu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu sta­ţiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul ac­tualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă din­­tr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Man­galia, Saturn, viitoarele obiecti­ve economice ce se vor implan­ta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cinci­nal sunt asigurate toate condiţii­le, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral con­stituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor op­time, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi este­tice cu cele economice. Secreta­rul general recomandă proiec­tanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai mul­tă imaginaţie, de mai mult spi­rit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer exclu­se de la bun început. La coborîre se vizitează res­taurantul hotelului. Aspectul ge­neral impresionează plăcut. Mo­bilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subli­niază că fiecare construcţie ho­telieră, restaurantul ce-i aparţine sînt­­dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al exe­cuţiei, cît şi al coloritului, în bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gustu­rilor variate ale celor aflaţi la odihnă.­­ Tot la Saturn, se vizitează ho­telul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odih­nă. Şi la acest hotel, restauran­­tul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indi­caţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata ve­cinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem seama de faptul, subliniază se­cretarul general, că plaja consti­tuie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum. înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează marele complex de magazine din cen­trul staţiunii. La acea oră de după-amiază, toate unităţile com­plexului erau pline de cumpără­tori; unităţile sunt bine aprovizio­nate. Adresîndu-se reprezentanţi­lor organelor comerciale, secreta­rul general al partidului recoman­dă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimen­tului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aproviziona­rea unităţilor cu mărfurile cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără şi ori­ginală staţiune din zonă, se vi­zitează hotelul Carmen. Continuă şi aici discuţiile privind noile a­­menajări de pe litoral. La Venus, de exemplu, au fost date în func­ţiune în ultimul an noi hoteluri cu o capacitate de 1.000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva în­căperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcţii, în aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primi­re caldă şi entuziastă conducă­torilor de partid şi de stat pe în­treg parcursul vizitei, oaspeţii ajung apoi ,în staţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5.000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din com­plexul cunoscutului han „La (Continuate in pag. o 4-a) PULSUL RITMIC AL SECERIŞULUI ESTE STOPAT DE DEFECŢIUNI 3 ORGANIZATORICE De cîteva zile şi în cooperati­vele agricole din zona Rupea s-a intrat în perioada de vîrf a cam­paniei de seceriş, ajungîndu-se, aşadar, într-un moment hotărîtor al bătăliei pentru pîine, cînd fiecare oră, fiecare zi, trebuie folosite la maximum. Raidul-an­­chetă întreprins marţi în cîteva unităţi agricole din această parte a judeţului, ne-a prilejuit cîteva constatări îmbucurătoare. La Ticuşul Vechi s-a strins re­colta de pe mai bine de jumă­tate din suprafaţa cultivată cu grîu. Cei cinci mecanizatori ca­re lucrează cu combinele s-au întrecut pe ei înşişi, în ultimele zile, obţinînd performanţe demne de toată lauda. Cu toţii, dar mai ales Gh. Piapf, Alfred Schuster şi Aurel Boholţean, au reuşit să-şi realizeze şi să-şi depă­şească cu regularitate normele de lucru. Luni, de exemplu, can­titatea treierată de aceştia a fost de 56 tone, revenind cîte 11,2 tone pe combină. în această zi, Gh. Piapf a recoltat singur 15 tone grîu. Efortul mecanizatorilor este susţinut, printr-o bună organizare a muncii, şi de conducerea coo­perativei, care a mobilizat un număr însemnat de cooperatori să lucreze cu coasele şi secerile pe suprafeţele unde griul este căzut. în acest fel s-a reuşit să se strîngă în snopi şi să se clă­dească în clăi recolta de pe circa 20 hectare, care va fi treierată imediat ce se vor ivi combine disponibile. Aceeaşi preocupare intensă pentru strîngerea recoltei de grîu am întîlnit şi la C.A.P. din Co­bor, Lovnic, Rupea, Hoghiz şi în alte cooperative, ceea ce a de­terminat ca pînă miercuri dimi­neaţa procentul de realizare a acestei lucrări să ajungă, pe zonă, la 32 la sută. Dar, cu ocazia raidului-an­­chetă am putut constata că pe alocuri pulsul ritmic al secerişu­lui este stopat de unele defec­ţiuni organizatorice, care au ca rezultat nerealizarea vitezei zil­nice stabilite. La Jibert, de e­­xemplu, marţi la ora 17, din cele 7 combine existente aici, lucra doar una singură, din cauză că cei ce răspund de organizarea activităţii (preşedinte M. Tontsch, ing. şef M. Oprişa) nu au luat măsuri din vreme pentru repar­tizarea a o parte din combine în altă tarla. în felul acesta s-a pierdut timp preţios, în care s-ar fi recoltat o însemnată cantitate de grîu. In acea zi, nici la coo­perativa agricolă din Dacia, combinele n-au putut lucra cu întreaga capacitate din lipsă de... saci, întrucît abia­­ acum co­nducerea unităţii a organizat repararea lor (?!). în altă cooperativă, la Cri­­halma, l-am întîlnit pe inginerul Vasile Hacman, directorul S.M.A. Hoghiz, care ni se plîngea că unele prese de balotat şi com­bine ce se defectează în timpul lucrului nu pot fi repa­rate operativ, pentru că lipseşte un aparat de sudură electrică pe care, la promisiunea conducerii I.M.A., îl aşteaptă de mai multă vreme. De altfel, în ultimele zile, în această unitate agricolă coo­peratistă s-au recoltat... abia I. TOCANIE (Continuare in pag. a 3-a) K­BUHIHIHIHIRIKSI AUGUST Oamenii muncii din industria judeţului întimpină cu succese deosebite în muncă cea de-a XXVII-a aniversare a eliberării patriei Prevederile planului pe 7 luni au fost depăşite cu: 352.089.000 LEI LA PRODUCŢIA GLO­BALĂ; 335.104 000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA; 438.138.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA VINDUTA SI ÎNCASATA; 50.395.000 LEI LA VOLUMUL MĂRFURI­LOR DESFĂCUTE PRIN UNITĂŢILE CO­MERŢULUI SOCIALIST. întrecerea socialistă, ce se desfăşoară cu avînt, pentru în­deplinirea exemplară şi depăşi­rea prevederilor primului an al cincinalului, a intrat într-o etapă calitativ nouă. La Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, ea se desfă­şoară in prezent sub semnul u­­nui entuziasm plenar, în întîmpi­­narea celei de-a XXVII-a aniver­sări a eliberării patriei de sub ju­gul fascist. Succesele materiali­zează sentimentele de profund patriotism, care caracterizează clasa noastră muncitoare, expri­mă elanul generat de programul de educaţie comunistă a po­porului, elaborat de secretarul general al partidului, hotărîrea ei de a cinsti prin fapte deose­bite marea sărbătoare naţională a poporului român. Realizările obţinute în industria braşoveană pe primele şapte luni, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid sunt dovadă a ataşamentului ferm, militant, al muncitorilor, ingineri­lor şi tehnicienilor faţă de poli­tica economică ştiinţifică, clarvă­zătoare a partidului şi statului nostru, o manifestare elocventă a capacităţii clasei noastre mun­citoare — proprietară a mijloa­celor de producţie şi producă­toare a tuturor bunurilor mate­riale — de a pune în valoare la cei mai înalţi parametri ai efi­cienţei toate resursele umane, materiale, tehnice şi organizato­rice ale producţiei. Faptul că în etapa analizată sarcinile de plan la producţia globală şi marfă au fost depăşite substanţial a con­stituit principala sursă pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, lucru oglindit, printre altele, in sporirea volumului măr­furilor desfăcute prin comerţul socialist cu 50.395.000 lei peste nivelul planificat. Utilizarea mai eficientă a ca­pacităţilor de producţie, a forţei de muncă, a materiilor prime şi materialelor, măsurile luate pen­tru o mai bună organizare a con­ducerii activității economice, a (Continuare in pag. a 3-a) Linia de prelucrare a blocului motor S.R.-211, din secția motor a Uzinei de autocamioane. La Chemarea studenţilor activişti din Tabăra de instruire de la Izvorul Mureşului * Răspunsul studenţilor braşoveni Noi, studenţii braşoveni, animaţi de recentele propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activi­tăţii politico-ideologice, a muncii de educare mar­­xist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oa­menilor muncii, de ideile prezentate în expunerea secretarului general al partidului la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideo­logiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, răspunzînd chemării studenţilor activişti din Tabă­ra de instruire de la Izvorul Mureşului, am hotărît să constituim o brigadă de muncă voluntar-patrio­­tică în care vor activa 100 de studenţi subingineri aliaţi în practică şi peste 100 studenţi care îşi pe­trec vacanţa în municipiul nostru. în unanimitate ne-am exprimat dorinţa de a lucra, pînă la 1 sep­tembrie, cite 3 ore pe zi pe şantierele facultăţii de mecanică, la baza de agrement Cîrste şi la Casa ştiinţei şi tehnicii pentru tineret. în acest fel dorim să dăm expresie concretă adeziunii depline şi a­­taşamentului profund pe care îl nutrim faţă de politica partidului nostru, faţă de preţioasele mă­suri indicate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea îmbună­tăţirii muncii de educaţie comunistă a tineretului. BRIGADA STUDENŢEASCĂ DE MUNCA PATRIOTICĂ DIN CENTRUL UNIVERSITAR BRASOV ItHimRIWIKIBIOBSRi­ailRIHiaBiRIRÜlK­EVII CHIHIRII Creşterea continuă a nivelului de trai al întregului nostru popor, sporirea zi de zi a numărului po­sesorilor de radio, televizoare, de maşini electro­tehnice de uz cas­nic, construirea de locuinţe noi, modernizarea celor existente etc., solicită bineînţeles un vo­lum tot mai mare şi tot mai di­versificat de prestări de servicii. Ancheta noastră a urmărit toc­mai felul cum unităţile de pres­taţii de servicii din comunele şi satele­­ judeţului Işi îndeplinesc obligaţiile ce le revin şi ce mă­suri s-au luat pentru înfiinţarea de noi unităţi acolo unde ele sunt necesare. — Unităţile de prestări de ser­vicii din comuna noastră, ne spu­nea Gheorghe Savu, preşedinte­le consiliului popular al comu­nei Cincu, răspund din ce în ce mai bine solicitărilor, punînd ac­centul pe diversificarea şi îmbu­nătăţirea calităţii lucrărilor. Con­ducerea cooperativei de consum, îndrumată de organele locale de partid şi de stat, a luat o serie de măsuri în această direcţie, organizînd pînă acum 14 unităţi de prestări de servicii ca: frize­rie, croitorie, cizmărie, atelier de reparat aparate de uz casnic etc. De asemenea, cooperaţia meşteşugărească a organizat o unitate de tîmplărie unde mun­cesc peste 50 de lucrători. Se preconizează înfiinţarea de noi unităţi prestatoare de servicii, preocuparea noastră fiind deser­virea în condiţiuni tot mai bune a întregii populaţii din comună. Realizările de la Cincu în a­­ceastă direcţie nu constituie un fapt singular. La Voila, Caţa, Hălchiu şi în alte comune, am putut constata că s-au construit ori sunt în curs de realizare com­plexe moderne în care activează sau vor activa diferite unităţi de prestări de servicii. Numai că lucrurile nu stau peste tot aşa. Mai sunt localităţi în judeţ, unde prestările de ser­vicii se desfăşoară sporadic sau lipsesc cu desăvîrşire. Iată ce ne spunea Ion Cîrstea, preşedintele C.A.P. Şinca-Veche: „Dacă e vor­ba de unităţi de prestări de ser­vicii, apoi aliaţi că în comuna noastră nu prea avem multe. Cooperatorii noştri, şi nu numai ei, au multe aparate de radio şi televizoare. Cînd li se detec­tează, trebuie să meargă cu ele tocmai la Făgăraş sau Braşov. Mie, de exemplu, mi s-a stricat acum cîteva zile televizorul. Ei bine, cum să plec, în plină cam­panie agricolă, pînă la Făgăraş? La Ohaba situaţia este şi mai critică. Nu există nici cel puţin o frizerie sau o cizmărie. Pentru a se tunde, oamenii merg la Şer­­caia sau la Făgăraş, cheltuind, numai cu transportul, 10—15 lei, fără a mai vorbi de o zi pier­dută. Cînd trebuie să-şi repare încălţămintea, ţi-au altă soluţie decît să meargă cu ea tot la Fă­găraş sau Şercaia, cale de 20 km. La unităţile de frizerie, croito­rie, cizmărie etc. din Făgăraş, întîlneşti aproape zilnic nume­roşi ţărani cooperatori veniţi din satele cele mai îndepărtate ale acestei zone. Fără a mai vorbi de timpul preţios pe care oame­nii îl pierd cu aceste deplasări, în loc să-şi vadă de munca cîmpului, trebuie ţinut seama şi de cheltuielile inutile pe care le fac cu transportul. Această situaţie cu multiple consecinţe negative asupra par­ticipării ţăranilor cooperatori la lucru, asupra vieţii locuitorilor satelor apare cu atît mai ana­cronică cu cît Legea privind or­ganizarea şi dezvoltarea activi­tăţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construc­ţii şi prestări de servicii în unită­ţile aparţinînd consiliilor popu­lare, cooperaţiei agricole, meşte­şugăreşti şi de consum, oferă o serie de avantaje pentru dezvol­tarea rapidă a activităţii de pres­tări de servicii. Prin urmare, fac­torii de răspundere nu pot apela la scuze şi justificări, ci, dimpo­trivă, sunt datori, obligaţi să ia măsuri eficiente în vederea lichi­dării neîntîrziate a carenţelor ce mai persistă în acest domeniu de activitate . Este adevărat, ne declara tovarăşul Octavian Anev, vice­preşedinte al Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti, că sarcina de a deservi cetăţenii din mediul rural în sectorul repa­raţiilor de radio, televizoare, a­­parate de uz casnic etc, ne re­vine în primul rînd nouă, în loca­lităţile săteşti din zona Braşov, problema a fost rezolvată într-un mod original, în sensul că pe lin­gă unităţile existente, sătenii be­neficiază şi de serviciile coope­rativei „Tehnica” din Braşov ca­re şi-a organizat două ateliere mobile cu specialişti buni, ce se deplasează în comune după un grafic. La oficiile­ P.T.T.R. din lo­calităţile respective există casete Ion BRAGHES (Continuare in pag. a 3-a) In prestaţiile de servicii la sate promisiuni sunt multe, pe cînd ŞI ACOPERIREA LOR ÎN FAPTE ? • SATELE APARŢINĂTOARE SÍNT LOCUITE TOT DE OAMENI • DECALAJUL ÎNTRE SO­LICITĂRI Şl OFERTĂ ESTE INCA MARE • 20 DE KILOMETRI PENTRU REPARAREA UNUI PANTOF

Next