Drum Nou, august 1971 (Anul 28, nr. 8262-8286)
1971-08-05 / nr. 8265
Ud, Of. m ."Proletari din toate ţările, uniţi-vă frum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8265 Joi, 5 august 1971 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN STAŢIUNILE DIN ZONA MANGALIA NORD Ori după-amieza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn ~ Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau sâ fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patiineţ, Ion Stănescu, precum şi de Ion Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiectiveturistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului, în faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn"; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el,se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia Nord, cu cele patru staţiuni ale sale, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine sîntdotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuţiei, cît şi al coloritului, în bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sunt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turişti, că mesele sunt consistente şi bine preparate de personal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflaţi la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiţii bune de locuit şi odihnă. Şi la acest hotel, restaurantul-cantină şi secţiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pregătite pentru turişti, curăţenia, ţinuta personalului denotă grijă şi bună gospodărire. In cadrul discuţiilor care au loc, specialiştilor li se dă indicaţia ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafaţa plajelor, să se asigure amenajarea cu destinaţii utilitare, iar arterele de comunicaţie să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ţinem seama de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros şi se cere valorificat la maximum. înainte de a părăsi staţiunea Saturn, oaspeţii vizitează marele complex de magazine din centrul staţiunii. La acea oră de după-amiază, toate unităţile complexului erau pline de cumpărători; unităţile sunt bine aprovizionate. Adresîndu-se reprezentanţilor organelor comerciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceştia să se preocupe de lărgirea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea unităţilor cu mărfurile cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără şi originală staţiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. Continuă şi aici discuţiile privind noile amenajări de pe litoral. La Venus, de exemplu, au fost date în funcţiune în ultimul an noi hoteluri cu o capacitate de 1.000 de locuri. După ce sunt vizitate cîteva încăperi, conducătorii de partid şi de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcţii, în aplauzele şi ovaţiile miilor de turişti, care au făcut o primire caldă şi entuziastă conducătorilor de partid şi de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeţii ajung apoi ,în staţiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosinţă în ultimul an construcţii noi cu o capacitate de peste 5.000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han „La (Continuate in pag. o 4-a) PULSUL RITMIC AL SECERIŞULUI ESTE STOPAT DE DEFECŢIUNI 3 ORGANIZATORICE De cîteva zile şi în cooperativele agricole din zona Rupea s-a intrat în perioada de vîrf a campaniei de seceriş, ajungîndu-se, aşadar, într-un moment hotărîtor al bătăliei pentru pîine, cînd fiecare oră, fiecare zi, trebuie folosite la maximum. Raidul-anchetă întreprins marţi în cîteva unităţi agricole din această parte a judeţului, ne-a prilejuit cîteva constatări îmbucurătoare. La Ticuşul Vechi s-a strins recolta de pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu grîu. Cei cinci mecanizatori care lucrează cu combinele s-au întrecut pe ei înşişi, în ultimele zile, obţinînd performanţe demne de toată lauda. Cu toţii, dar mai ales Gh. Piapf, Alfred Schuster şi Aurel Boholţean, au reuşit să-şi realizeze şi să-şi depăşească cu regularitate normele de lucru. Luni, de exemplu, cantitatea treierată de aceştia a fost de 56 tone, revenind cîte 11,2 tone pe combină. în această zi, Gh. Piapf a recoltat singur 15 tone grîu. Efortul mecanizatorilor este susţinut, printr-o bună organizare a muncii, şi de conducerea cooperativei, care a mobilizat un număr însemnat de cooperatori să lucreze cu coasele şi secerile pe suprafeţele unde griul este căzut. în acest fel s-a reuşit să se strîngă în snopi şi să se clădească în clăi recolta de pe circa 20 hectare, care va fi treierată imediat ce se vor ivi combine disponibile. Aceeaşi preocupare intensă pentru strîngerea recoltei de grîu am întîlnit şi la C.A.P. din Cobor, Lovnic, Rupea, Hoghiz şi în alte cooperative, ceea ce a determinat ca pînă miercuri dimineaţa procentul de realizare a acestei lucrări să ajungă, pe zonă, la 32 la sută. Dar, cu ocazia raidului-anchetă am putut constata că pe alocuri pulsul ritmic al secerişului este stopat de unele defecţiuni organizatorice, care au ca rezultat nerealizarea vitezei zilnice stabilite. La Jibert, de exemplu, marţi la ora 17, din cele 7 combine existente aici, lucra doar una singură, din cauză că cei ce răspund de organizarea activităţii (preşedinte M. Tontsch, ing. şef M. Oprişa) nu au luat măsuri din vreme pentru repartizarea a o parte din combine în altă tarla. în felul acesta s-a pierdut timp preţios, în care s-ar fi recoltat o însemnată cantitate de grîu. In acea zi, nici la cooperativa agricolă din Dacia, combinele n-au putut lucra cu întreaga capacitate din lipsă de... saci, întrucît abia acum conducerea unităţii a organizat repararea lor (?!). în altă cooperativă, la Crihalma, l-am întîlnit pe inginerul Vasile Hacman, directorul S.M.A. Hoghiz, care ni se plîngea că unele prese de balotat şi combine ce se defectează în timpul lucrului nu pot fi reparate operativ, pentru că lipseşte un aparat de sudură electrică pe care, la promisiunea conducerii I.M.A., îl aşteaptă de mai multă vreme. De altfel, în ultimele zile, în această unitate agricolă cooperatistă s-au recoltat... abia I. TOCANIE (Continuare in pag. a 3-a) KBUHIHIHIHIRIKSI AUGUST Oamenii muncii din industria judeţului întimpină cu succese deosebite în muncă cea de-a XXVII-a aniversare a eliberării patriei Prevederile planului pe 7 luni au fost depăşite cu: 352.089.000 LEI LA PRODUCŢIA GLOBALĂ; 335.104 000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA; 438.138.000 LEI LA PRODUCŢIA MARFA VINDUTA SI ÎNCASATA; 50.395.000 LEI LA VOLUMUL MĂRFURILOR DESFĂCUTE PRIN UNITĂŢILE COMERŢULUI SOCIALIST. întrecerea socialistă, ce se desfăşoară cu avînt, pentru îndeplinirea exemplară şi depăşirea prevederilor primului an al cincinalului, a intrat într-o etapă calitativ nouă. La Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, ea se desfăşoară in prezent sub semnul unui entuziasm plenar, în întîmpinarea celei de-a XXVII-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Succesele materializează sentimentele de profund patriotism, care caracterizează clasa noastră muncitoare, exprimă elanul generat de programul de educaţie comunistă a poporului, elaborat de secretarul general al partidului, hotărîrea ei de a cinsti prin fapte deosebite marea sărbătoare naţională a poporului român. Realizările obţinute în industria braşoveană pe primele şapte luni, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid sunt dovadă a ataşamentului ferm, militant, al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor faţă de politica economică ştiinţifică, clarvăzătoare a partidului şi statului nostru, o manifestare elocventă a capacităţii clasei noastre muncitoare — proprietară a mijloacelor de producţie şi producătoare a tuturor bunurilor materiale — de a pune în valoare la cei mai înalţi parametri ai eficienţei toate resursele umane, materiale, tehnice şi organizatorice ale producţiei. Faptul că în etapa analizată sarcinile de plan la producţia globală şi marfă au fost depăşite substanţial a constituit principala sursă pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei, lucru oglindit, printre altele, in sporirea volumului mărfurilor desfăcute prin comerţul socialist cu 50.395.000 lei peste nivelul planificat. Utilizarea mai eficientă a capacităţilor de producţie, a forţei de muncă, a materiilor prime şi materialelor, măsurile luate pentru o mai bună organizare a conducerii activității economice, a (Continuare in pag. a 3-a) Linia de prelucrare a blocului motor S.R.-211, din secția motor a Uzinei de autocamioane. La Chemarea studenţilor activişti din Tabăra de instruire de la Izvorul Mureşului * Răspunsul studenţilor braşoveni Noi, studenţii braşoveni, animaţi de recentele propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, a muncii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, de ideile prezentate în expunerea secretarului general al partidului la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, răspunzînd chemării studenţilor activişti din Tabăra de instruire de la Izvorul Mureşului, am hotărît să constituim o brigadă de muncă voluntar-patriotică în care vor activa 100 de studenţi subingineri aliaţi în practică şi peste 100 studenţi care îşi petrec vacanţa în municipiul nostru. în unanimitate ne-am exprimat dorinţa de a lucra, pînă la 1 septembrie, cite 3 ore pe zi pe şantierele facultăţii de mecanică, la baza de agrement Cîrste şi la Casa ştiinţei şi tehnicii pentru tineret. în acest fel dorim să dăm expresie concretă adeziunii depline şi ataşamentului profund pe care îl nutrim faţă de politica partidului nostru, faţă de preţioasele măsuri indicate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea îmbunătăţirii muncii de educaţie comunistă a tineretului. BRIGADA STUDENŢEASCĂ DE MUNCA PATRIOTICĂ DIN CENTRUL UNIVERSITAR BRASOV ItHimRIWIKIBIOBSRiailRIHiaBiRIRÜlKEVII CHIHIRII Creşterea continuă a nivelului de trai al întregului nostru popor, sporirea zi de zi a numărului posesorilor de radio, televizoare, de maşini electrotehnice de uz casnic, construirea de locuinţe noi, modernizarea celor existente etc., solicită bineînţeles un volum tot mai mare şi tot mai diversificat de prestări de servicii. Ancheta noastră a urmărit tocmai felul cum unităţile de prestaţii de servicii din comunele şi satele judeţului Işi îndeplinesc obligaţiile ce le revin şi ce măsuri s-au luat pentru înfiinţarea de noi unităţi acolo unde ele sunt necesare. — Unităţile de prestări de servicii din comuna noastră, ne spunea Gheorghe Savu, preşedintele consiliului popular al comunei Cincu, răspund din ce în ce mai bine solicitărilor, punînd accentul pe diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Conducerea cooperativei de consum, îndrumată de organele locale de partid şi de stat, a luat o serie de măsuri în această direcţie, organizînd pînă acum 14 unităţi de prestări de servicii ca: frizerie, croitorie, cizmărie, atelier de reparat aparate de uz casnic etc. De asemenea, cooperaţia meşteşugărească a organizat o unitate de tîmplărie unde muncesc peste 50 de lucrători. Se preconizează înfiinţarea de noi unităţi prestatoare de servicii, preocuparea noastră fiind deservirea în condiţiuni tot mai bune a întregii populaţii din comună. Realizările de la Cincu în această direcţie nu constituie un fapt singular. La Voila, Caţa, Hălchiu şi în alte comune, am putut constata că s-au construit ori sunt în curs de realizare complexe moderne în care activează sau vor activa diferite unităţi de prestări de servicii. Numai că lucrurile nu stau peste tot aşa. Mai sunt localităţi în judeţ, unde prestările de servicii se desfăşoară sporadic sau lipsesc cu desăvîrşire. Iată ce ne spunea Ion Cîrstea, preşedintele C.A.P. Şinca-Veche: „Dacă e vorba de unităţi de prestări de servicii, apoi aliaţi că în comuna noastră nu prea avem multe. Cooperatorii noştri, şi nu numai ei, au multe aparate de radio şi televizoare. Cînd li se detectează, trebuie să meargă cu ele tocmai la Făgăraş sau Braşov. Mie, de exemplu, mi s-a stricat acum cîteva zile televizorul. Ei bine, cum să plec, în plină campanie agricolă, pînă la Făgăraş? La Ohaba situaţia este şi mai critică. Nu există nici cel puţin o frizerie sau o cizmărie. Pentru a se tunde, oamenii merg la Şercaia sau la Făgăraş, cheltuind, numai cu transportul, 10—15 lei, fără a mai vorbi de o zi pierdută. Cînd trebuie să-şi repare încălţămintea, ţi-au altă soluţie decît să meargă cu ea tot la Făgăraş sau Şercaia, cale de 20 km. La unităţile de frizerie, croitorie, cizmărie etc. din Făgăraş, întîlneşti aproape zilnic numeroşi ţărani cooperatori veniţi din satele cele mai îndepărtate ale acestei zone. Fără a mai vorbi de timpul preţios pe care oamenii îl pierd cu aceste deplasări, în loc să-şi vadă de munca cîmpului, trebuie ţinut seama şi de cheltuielile inutile pe care le fac cu transportul. Această situaţie cu multiple consecinţe negative asupra participării ţăranilor cooperatori la lucru, asupra vieţii locuitorilor satelor apare cu atît mai anacronică cu cît Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum, oferă o serie de avantaje pentru dezvoltarea rapidă a activităţii de prestări de servicii. Prin urmare, factorii de răspundere nu pot apela la scuze şi justificări, ci, dimpotrivă, sunt datori, obligaţi să ia măsuri eficiente în vederea lichidării neîntîrziate a carenţelor ce mai persistă în acest domeniu de activitate . Este adevărat, ne declara tovarăşul Octavian Anev, vicepreşedinte al Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti, că sarcina de a deservi cetăţenii din mediul rural în sectorul reparaţiilor de radio, televizoare, aparate de uz casnic etc, ne revine în primul rînd nouă, în localităţile săteşti din zona Braşov, problema a fost rezolvată într-un mod original, în sensul că pe lingă unităţile existente, sătenii beneficiază şi de serviciile cooperativei „Tehnica” din Braşov care şi-a organizat două ateliere mobile cu specialişti buni, ce se deplasează în comune după un grafic. La oficiile P.T.T.R. din localităţile respective există casete Ion BRAGHES (Continuare in pag. a 3-a) In prestaţiile de servicii la sate promisiuni sunt multe, pe cînd ŞI ACOPERIREA LOR ÎN FAPTE ? • SATELE APARŢINĂTOARE SÍNT LOCUITE TOT DE OAMENI • DECALAJUL ÎNTRE SOLICITĂRI Şl OFERTĂ ESTE INCA MARE • 20 DE KILOMETRI PENTRU REPARAREA UNUI PANTOF