Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)

1971-09-19 / nr. 8304

Pag 2 DRUM NOU Inregimentînd mii de comunişti, organizaţia orăşenească de partid Făgăraş reprezintă, în această veritabilă cetate a sintezelor, o nestinsă retortă a cărei combustie înseamnă înainte de toate spirit revoluţionar şi gîndire, acţiune şi iniţiativă puse deopotrivă, cu plenară dăruire de sine, în slujba edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Metafora a izvorît nu din necesităţi stilistice şi nici din nevoia de a da cursivitate unui text. Ea ne-a fost pur şi simplu impusă de atmosfera de lucru adînc responsabilă, de exigenţa cu care recenta plenară lărgită a Comitetului orăşenesc de partid a luat în dezbatere activitatea politico-ideologică şi educativă desfăşurată în întreprinderile, unităţile economice şi instituţiile făgărăşene, de larga arie problematică investigată, ca şi de minuţia cu care s-au gîndit măsurile adoptate. De activitatea diurnă a comuniştilor de aici, de exigenţa lor în îndeplinirea sarcinilor economice şi obşteşti se leagă organic, sau, mai bine zis, sînt determinate certele izbînzi de pînă acum. Rezumîndu-le doar la primele şapte luni din acest an, ele s-au materializat — aşa cum a reieşit din informarea prezentată de către tov. Gheorghe Cuţitei, primul secretar al Comitetului orăşenesc de partid — în îngrăşăminte chimice, amoniac, mase plastice, utilaje chimice, mobilă etc. peste plan în valoare de 47.500 mii lei, livrarea la export, tot peste plan, a unor produse în valoare de 3 milioane lei valută, etc. în intervenţiile lor, numeroşi vorbitori, printre care Ion Tănăsescu, secretarul organizaţiei de bază nr. 6 din combinatul chimic, explicau aceste succese ca o urmare firească a puternicei efervescenţe politice generate de programul de educaţie comunistă a poporului elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Comuniştii şi nemembrii de partid, tineri şi vîrstnici, români, maghiari şi germani, strînşi uniţi de crezul, aceloraşi convingeri, şi-au exprimat adeziunea lor activă, prin fapte, la noile măsuri luate de conducerea partidului. Apreciindu-le valoarea principială şi practică, atît informarea cit şi luările de cuvînt caracterizau aceste documente ca o magistrală expresie a spiritului revoluţionar, a răspunderii şi clarviziunii cu care secretarul general al partidului veghează la viitorul naţiunii noastre, ,la destinele ei, a perseverenţei cu care partidul acţionează pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecerea treptată spre comunism. — Judecind lucrurile din această perspectivă, este limpede — sublinia în cuvîntul său Ion Crisnic, secretar al comitetului orăşenesc de partid — că etapa istorică pe care o traversăm impune activităţii politico-ideologice exigenţe calitativ noi, superioare. Ea este chemată să contribuie intr-o măsură crescîndă la înarmarea , comuniștilor, a întregului popor, cu cunoașterea în profunzime a aspectelor de bază ale politicii partidului, a suportului ei teoretic, principial. Chemată să dea răspunsuri, să stimuleze gîndirea proprie în aprecierea evenimentelor, ea trebuie să fie militantă, cuprinzătoare, operativă, temeinic ancorată în realităţile noastre sociale şi politice. Tot ceea ce facem în acest domeniu trebuie raportat la obiectivele programatice ale viitorului, optică care exclude rutina, suficienţa, imobilismul. Or, s-o recunoaştem deschis, nu în toate organizaţiile noastre de partid activitatea politică-educativă se ridică la aceste înalte comandamente, fapt pentru care ca secretar cu probleme de propagandă mă simt direct răspunzător, în acest spirit de exigentă analiză, de francheţe cu care secretarul general al partidului ne-a obişnuit să spunem lucrurilor pe nume, alţi vorbitori s-au ocupat de unele neajunsuri manifestate în învăţămîntul de partid. Din spusele tov. Eugen Lukacs, membru al comitetului de partid de la combinatul chimic, am reţinut, următoarea idee: Abordarea predilectă în ultimii ani a problemelor economice, adesea cu o vădită tentă profesională tehnicistă, a privat unele cercuri şi cursuri ale învăţămîntului de partid de posibilitatea de a-şi aduce întreaga şi aşteptata contribuţie la educarea comunistă a oamenilor, la formarea şi consolidarea profilului moral al omului societăţii noi, socialiste. Faptul ca atare s-a repercutat negativ în atitudinea faţă de muncă, de îndatoririle sociale, familiale ale unor tovarăşi, a dus în unele colective la slăbirea spiritului critic şi fermitatea opiniei de masă împotriva chiulului, risipei, indiferentismului. Iată temeiurile care au determinat adunările de partid care au preces plenara comitetului orăşenesc, ca şi plenara însăşi, să hotărască ca în noul an de studiu să se manifeste o mai mare grijă în justa proporţionare a programelor tematice, în cadrul cărora vor creşte sub aspect numeric şi calitativ expunerile şi dezbaterile vizînd principiile de bază ale politicii interne şi externe a partidului şi contribuţia sa originală la îmbogăţirea marxism-leninismului, temele care să se ocupe de rolul conştiinţei socialiste şi căile de influenţare a acesteia, de profi ul politic şi moral al comunistului. Dacă învăţămîntul de partid reprezintă un puternic instrument politico-ideologic de înarmare a oamenilor cu documentele de partid şi de stat, care în ţara noastră — cum bine se ştie — reprezintă marxism-leninismul creator, adunările generale trebuie să corespundă, aşa cum preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înaltului comandament de educaţie comunistă. Ocupîndu-se de acest primordial aspect al muncii de partid, muncitorul Gheorghe Borcilă a criticat faptul că nu o dată adunările generale ale unor organizaţii de bază din cele două mari întreprinderi industriale ale oraşului, din comerţ, din unele şcoli sau instituţii sunt lipsite de combativitate partinică, dezbat probleme importante dar nu vitale pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a salariaţilor, pentru mobilizarea acestora în exemplara îndeplinire a îndatoririlor profesionale. „Tenta tehnicistă sau atmosfera călduţă au dus printre altele — relata Mihai Ostate, membru în comitetul de partid al combinatului chimic — la tocirea spiritului critic, la acele critici de jos în sus care nu depăşesc în unele cazuri nivelul şefului de echipă sau maistru, la „stinghereala" în a numi pe vinovaţii de anumite nereguli dacă aceştia deţin munci de răspundere". Combătînd asemenea practici, plenara a fost în consens cu Eugen Poghirc, director tehnic la combinatul chimic, care aprecia că munca de conducător în administraţie o implică pe aceea de activist al partidului, de om politic, dator, ca orice membru de partid, să cunoască şi să înveţe din experienţa celor din jur, să-i ajute pe aceştia prin cunoştinţele şi experienţa sa politică şi profesională. „Nu-i îngăduit nimănui, indiferent de funcţia ce , o deţine, spunea vorbitorul, să lipsească de la adunările de partid, să se sustragă sau să ignore îndrumarea şi controlul organizaţiei de partid din care face parte. Aş zice că fiecare conducător — investit în această muncă de partid, de popor — are o obligaţie înainte de toate morală de a lucra cu omul, de a contribui la educarea lui în spiritul unor convingeri înaintate despre muncă, îndatoriri şi răspunderi sociale". Un teren propice pentru o amplă analiză a activităţii politico-educative desfăşurată de organizaţiile de bază şi comitetul orăşenesc de partid l-a constituit munca politică de masă. Punctînd succesele, iniţiativele valoroase, creşterea puterii de inrîurire a acestei importante fațete a muncii de partid, atît informarea prezentată cit și cei care au luat cuvîntul s-au oprit asupra neajunsurilor, au examinat cauzele acestora, au făcut propuneri menite a da o turnură în bine a lucrurilor. Exprimînd un punct de vedere autocritic asemănător cu al altor vorbitori, Elisabeta Chîş, secretara organizaţiei de bază de la O.C.L. Mixt, recunoştea necesitatea justei evaluări sau chiar a reevaluării unor forme a căror viabilitate a fost probată de viaţă, dar care dintr-o aşa-zisă modernizare au fost abandonate. Este vorba de intensificarea agitaţiei politice, a muncii de la om la om, folosirea ingenioasă a gazetelor de perete. Greşit s-a inţeles şi menirea brigăzilor artistice de agitaţie , aflate multă vreme doar în cursa pentru laurii diferitelor concursuri, în vreme ce nevoi educaţionale, de producţie, abateri de la disciplina muncii sau socială erau, fără temei, neglijate. Aşteptam în această privinţă nu „scuzele justificatoare" ale tovarăşului Dumitru Guşeilă, secretarul consiliului local al sindicatelor, ci în primul rînd măsurile ce le gîndeşte organul pe care-l reprezintă, programul care să scoată această activitate din incidenţa întîmplării, a lipsei de viziune. Iată, de altfel, un domeniu în care comitetul orăşenesc de partid este chemat să-şi spună mai activ cuvîntul: în intervenţiile lor mai mulţi vorbitori, printre care, Traian Lincaru, directorul întreprinderii de industrie locală, au adus în atenţia plenarei activitatea agitatorilor, în contextul unei intense activităţi politice, al numeroaselor imperative puse de partid în faţa economiei, a tuturor domeniilor de activitate, se aprecia în plenară că organizaţiile de partid au datoria să folosească mai eficient, mai precis direcţionat, activitatea agitatorilor în munca politică de masă, de influenţare a oamenilor, de remediere operativă a lipsurilor şi înlăturarea abaterilor de la disciplina socialistă a muncii. Pe bună dreptate subliniau mai mulţi vorbitori, asta nu înseamnă că de educaţie, de influenţarea celor din jur trebuie să se ocupe doar agitatorii. Comunistul, omul cel mai înaintat al societăţii noastre, polarizează atenţia maselor, exemplul lui personal, îndemnul lui, se bucură de audienţă. De aici şi obligaţia fiecărui membru al partidului de a fi mereu în primele rînduri, de a sluji ca model, de a fi o prezenţă activă, la locul de muncă şi în societate. Aproape că n-a fost participant la dezbateri care să nu se fi referit in extenso, cu căldură şi deosebită atenţie, la tot ceea ce ţine de educarea tineretului. Reflectă aceasta— înainte de toate — grija comuniştilor făgărăşeni pentru creşterea şi educarea schimbului de mîine, responsabilitatea partinică, revoluţionară, faţă de viitorul patriei. In anii noştri Făgăraşul a devenit un puternic centru industrial şi de pregătire a cadrelor pentru industria chimică, a crescut numărul tinerilor angajaţi, al elevilor. Au făcut oare organizaţiile de partid totul în vederea sădirii în conştiinţa întregului tineret a înaltelor convingeri comuniste despre muncă şi viaţă, a cultivării dragostei de ţară, de partid, de trecutul glorios de luptă al poporului nostru ? Analizînd munca desfăşurată în acest sens, plenar a criticat inconsecvenţele dovedite de plinele organizaţii de partid, de comitetul orăşenesc, în conducerea muncii educative a tineretului, neajunsurile din activitatea Comitetului orăşenesc U.T.C., faptul că organizaţiile de tineret din întreprinderi, şcoli, instituţii nu manifestă suficientă exigenţă împotriva actelor de indisciplină ale unor tineri, împotriva chiulului, tendinţelor de parazitism. în legătură cu acestea s-a recomandat intensificarea muncii educative, perfecţionarea învăţămîntului politic U.T.C., sporirea preocupărilor pentru organizarea timpului liber al tinerilor şi folosirea mai deplină în acest scop a cluburilor, casei de cultură, terenurilor de sport, iniţierea de acţiuni care să îmbine distractivul cu educativul, în sarcina comitetului orăşenesc de partid stă şi obligaţia de a imprima comitetului orăşenesc U.T.C. un stil de muncă adecvat noilor răspunderi ce-i revin, perseverenţa necesară pentru o activitate de educare comunistă bine concepută. Luînd cuvîntul în încheierea dezbaterilor, tovarăşul IOAN BORDAŞ, secretar al Comitetului judeţean de partid, a subliniat temeiurile care stau la baza programului de educare comunistă a poporului elaboratde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, deosebita sa însemnătate principială şi practică, consensul cu care a fost primit în întreaga ţară. In concepţia partidului nostru — spunea vorbitorul — activitatea politico-ideologică, educativă reprezintă o parte integrantă a operei de făurire a noii orînduiri. De aici şi răspunderile mereu crescînde ale organizaţiilor de partid în cultivarea la comunişti, la toţi oamenii muncii a înaltelor trăsături politice, morale şi profesionale proprii omului societăţii socialiste. Apreciind pregnantul caracter de lucru, intransigenţa partinică, spiritul revoluţionar în care s-au desfăşurat dezbaterile plenarei, tovarăşul Ioan Bordaş a arătat că ele prezintă garanţia îmbunătăţirii întregii activităţi de viitor. Rămîne ca pe agenda de lucru a comitetului orăşenesc, a organizaţiilor de partid să stea mereu în atenţie perfecţionarea activităţii politico-educative, amplificarea şi creşterea puterii de înrîurire a muncii politice de masă, a învăţămîntului de partid. O mai mare preocupare trebuie manifestată la toate nivelele în educarea comunistă a tineretului, activitate în care sunt chemate să-şi aducă întreaga contribuţie, alături de organizaţiile de partid, şcoala, familia, organizaţiile de masă şi obşteşti, instituţiile de cultură. Să sădim în conştiinţa tinerei generaţii spiritul de răspundere faţă de îndatoririle sociale, s-o sprijinim în însuşirea ideologiei marxist-leniniste. Subliniind că activitatea ideologică nu poate fi separată de cea economică — domeniu în care oamenii muncii din Făgăraş au sarcini deosebite în acest cincinal — tovarăşul Ioan Bordaş a arătat că sporirea în continuare a rolului conducător al partidului în întregul său, al organizaţiilor de bază, creşterea conştiinţei comuniştilor şi prin acestea a capacităţii lor de influenţare şi mobilizare vor dinamiza şi mai mult complexul proces de înfăptuire cu succes a sarcinilor programatice ale celui de-al X-lea Congres al P.C.R. — edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Victor CROVETCHI MMI POLITICß-IDEQLOGICE 1 CARACTER MILITANT, COMBATIV, ÎN SPIRITUL PRINCIPIALIAŢII REVOLUŢIONARE . însemnări de la plenara lărgită a Comitetului orăşenesc de partid Făgăraş UU AŞTEPTATEREABIUMELOR (Urmare din pag. I) --------------------------tăţile dispun de tocători de mare randament, acţionate mecanic, dar acestea, în cea mai mare parte, stau nefolosite. — Fără îndoială, aşa stau lucrurile. Dar, în unele srîntăţi se motivează ritmul scăzut de însilozare prin lipsa unui suficient număr de mijloace de transport. — Este adevărat că în această perioadă remorcile, autocamioanele, atelajele, sunt mai solicitate. Dar, pentru a reduce volumul de transport am indicat conducerilor de cooperative să construiască silozuri la suprafaţă, chiar la capătul tarlalelor de unde se recoltează porumbul. In multe unităţi,printre care C.A.P. Stupini, această indicaţie a fost respectată, iar rezultatele obţinute sunt concludente. Pentru a grăbi lucrarea am recomandat unităţilor să folosească metoda de însilozare în straturi succesive de porumb tocat şi netocat, bineînţeles asigurînd o bună presare. Ne aflăm la o dată calendaristică la care, de obicei, în unele părţi ale judeţului, se înregistrează primele brume şi n-ar fi exclus ca în zilele următoare să se creeze condiţii pentru producerea acestui fenomen meteorologic, care ar provoca mari pagube. Avînd în vedere acest lucru, ca şi faptul că după porumbul-siloz trebuie să se însămînţeze o însemnată suprafaţă de cereale de toamnă, motiv pentru care se cere ca terenul să fie eliberat şi pregătit cit mai grabnic, se impune ca în unităţile agricole să se urgenteze la maximum recoltarea şi însilozarea porumbului. « - Nr. 8304 Or LETON Mărul discordiei poate fi ş O particularitate distinctă a satului Acriş (comuna Vama Buzăului), care surprinde pe oasperime că aşezarea are foarte mulţi veri. . . primari. Mai toţi locuitorii sunt intre ei veri primari. Cu foarte mici excepţii verii se ajută intre ei, slujindu-se de zicala „o mină spală pe cealaltă, şi amindouă păcatele vărului". Bunăoară, să-l luăm pe Gheorghe Roşea, de la 209, cel cu motorul de tăiat lemne. Nea Roşea e văr cu Viorica Vrincean, cadru didactic suplinitor, directoarea căminului cultural din sat. Cei doi veri sunt, cum s-ar zice, la cuţite. Mărul discordiei nu-i de fapt un măr, ci o cheie cam ruginită, care, pe la nunţi şi baluri se viră în uşa căminului, se suceşte de două ori la dreapta, ca să intre alaiul la „culturalizare", pe bază de rachiu şi sarmale. — Nu vrea să-mi dea cheile vărul Roşea — se plinge directoarea de cămin. — Păi cum, cheile nu le ţine directoarea? Întreabă musafirul. — Nu. Eu sunt directoare numai cu funcţia. Căminul cultural e in custodia vărului Roşea. El are cheile, el mătură după nunţi şi baluri, el încasează 200 de lei pe lună, pentru acest oficiu, el are bonierele, chitanţierele, el tocmeşte sala pentru nuntaşi, pentru baluri, el deschide, el închide, el încasează, sau nu încasează, după caz şi după veri. Musafirul nepoftit il pofteşte pe vărul Roşea la primărie să dea explicaţii, de faţă cu primarul comunei, despre îndeletnicirea lui de ,,administrator șef“ al căminului: — De unde vii, nea Roşea? — Tai lemne la unul, că dacă-s cu motor.... — Am auzit că ești ăl mai mare peste căminul cultural din Acriş. — Sint, și îmi place. Peste săptămînă cu motorul, simbătă și duminică cu balul sau cu nunta. — De ce nu-i dai cheile directoarei de cămin? — Ce să caute directoarea căminului, la cămin? Eu nu pricep. Şi nici ea nu se pricepe la tocmitul nunţilor, la vornicis, la. . . boniere. — Bonierele, adică paralele ar trebui să le ţină directoarea, ca să nu iasă vorbe. — Vorbe? — Da, vorbe. Şi nu vorbe bune. — Dar de care? — Slabe. Cu iei la o nuntă? — Mai de mult luam 300, acum am săltat la 500. i-ai făcut nunţi la cala rind. — Cui min? — Păi, s-o luăm Roşea Vasile... — Unul la mină. — Lui Dumitru Voinea.. — Doi la mină. — Lui Ion Boriceanu... — Trei la mină. — Lui Tătuc... — Patru la mină. — Lui Comănița. .. — Cinci la mină. Vezi că am gatat degetele de la o mină. — Mai ia împrumut un deget de la ailaltă mină, pentru nunta lui Nechili. — Șase la mină. Ai vărsat banii la contabilitate? — O parte. — Și partea „ailaltă"? — N-am mai vărsat-o. . — Vars-o, că e vorba de bani publici, nu ca cei cîştigaţi cu motorul. . . Dar, uitai să te întreb: ai încasat cite 500 de la toţi nuntaşii? — Nu tocmai de la toţi. — Bunăoară? — Pe Comăniţă l-am păsuit. — De ce? — Mi-e văr bun. — Mai ai veri? ■- Oho! — De unde ai primit banierele şi chitanţierele? — De aici, de la primărie. — Primăria-i mare, de la cine? — De la contabilitate. — Persoana? — Păi nu mai ţin minte. Să zică vărul primar. — Care văr primar? — Primarul Ion Chiriaş. — Va să zică şi primarul ţi-i văr? — Văr primar. — Eşti plin de veri, nea Roşea ca motorul de rumeguş. . . Am stat mult pe gînduri, să scriu, sau să nu scriu la ziar despre povestea asta deocheată de la Acriş. Măsuri de punere în drepturi a directoarei de cămin s-au luat. S-a revenit şi asupra încercării de a o pune „pe liber" din învăţămînt. ■ . Ch. Roşea a predat cheile directoarei, „demisionînd" din funcţia de mare dregător de nunţi şi baluri, a predat şi banierele şi paralele nevărsate. Şi atunci, de ce să mai scriu la ziar? Uite aşa din dorinţa de a umple lumea cu o poveste din care tot omul are cite ceva de învăţat, nu numai verii buni, primari şi secundari din scriş. Am considerat că scriind de rău, e bine. A. SOCACIU % în microfoiletonul ,,Ghinioniştii eleve Podului nr. ... 13", publicat în ziarul nostru din 27 august a.c., s-a luat poziţie critică faţă de cei ce răspund şi nu iau măsuri concrete pentru repararea reţelei electrice de pe strada respectivă. Ca urmare, conducerea întreprinderii de reţele electrice — Braşov ne-a trimis următorul răspuns: ,,In luna noiembrie 1970, şantierul întreprinderii noastre a început lucrările în zona străzii Podului, lucrări ce se execută din fondurile I.G.L. — Braşov. încă de la începerea lucrărilor noi am sesizat pe beneficiar că fondurile de 48.000 lei sunt insuficiente pentru terminarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor respective. In luna decembrie 1970, şantierul nostru a întrerupt lucrările, întrucît fondurile amintite s-au epuizat, urmînd să fie reluate imediat după ce beneficiarul rezolvă majorarea finanţării la nivelul necesarului. Finanţarea pentru continuarea lucrărilor a sosit însă numai în ziua de 21 august 1971 iar la data de 30 august acestea s-au reînceput. Sperăm ca pînă la sfîrşitul lui septembrie să fie terminate iar instalaţiile puse în funcţiune". Răspunsul poartă semnătura directorului întreprinderii, îng. Ştefan Wolf. • La articolul „Cine dijmuieşte timpul liber al cetăţeanului", publicat în ziarul nostru din 29 iulie a.c., Direcţia comercială judeţeană ne-a trimis răspunsul nr. 2580 cu data de 4 septembrie. Ce e drept, GQITI ÎÎF2ÎU, dar decît niciodată. . . lată ce se spune în răspuns : ,,Vă comunicam că, lipsurile semnalate în ziar şi alte constatări din activitatea comercială curentă au fost temeinic analizate în colectivele de conducere ale organizaţiilor comerciale, apoi în şedinţele cu salariaţii operativi, cu care ocazie s-au indicat măsurile necesare în vederea asigurării unei îmbunătăţiri a activităţii în toate unităţile comerciale, insistîndu-se în mod deosebit asupra remedierii lipsurilor semnalate. Cu această ocazie s-a cerut din nou bazelor de gros să acorde toată atenţia asigurării aprovizionarii unităţilor de desfacere cu întregul sortiment de mărfuri, subliniindu-se necesitatea asigurării aprovizionăr cu articole considerate deficitare, pe căile cele mai scurte şi eficiente. Organizaţiile comerciale vizate în articol vor informa redacţia in mod concret asupra măsurilor luate pentru înlăturarea lipsurilor semnalate“. Deci aşteptăm răspunsuri şi de la ele. „ Consiliul popular al municipiului Braşov, cu adresa nr. 56.888 din 31 august ne aduce la cunoştinţă următoarele : ,,Sesizarea din ziarul ,,Drum nou" privitoare la unele greşeli pe indicatoarele de circulaţie a fost justă. Intr-adevăr a fost o greşeală pe panoul de orientare din faţa Casei Armatei unde era scris: ,,Tg. Mureş 136 km". Greşeala comisă de Miliţia municipiului Braşov a fost corectată cu ,,Tg. Mureş 172 km". “ în articolul „Gazdele nu sînt la înălţime" publicat în ziarul nostru din 30 iulie a.c., erau scoase la iveala o serie de lipsuri ce se manifestă în unele unităţi aparţinînd Oficiului de turism — Predeal, iată ce ne răspunde Oficiul respectiv cu adresa nr. 19 din 2.VIII.1971 . Conducerea O.J.T. Predeal îşi însuşeşte critica adusă pentru lipsurile semnalate în unităţile Dîmbul Morii şi Rozmarin, unde s-au luat măsuri energice pentru remediere. Dar, ne permitem să vă comunicăm că unităţile sus-numite au fost preluate în luna mai de la Trustul ,,Carpaţi" şi pentru remedierea tuturor deficienţelor constatate trebuie să investim sume mai de bani de care nu dispunem în acest an". Adică noi n-avem nici o vină, „ăia dinainte-s vinovaţi". Nu negăm adevărul celor afirmate de conducerea O.J.T. Predeal, însă trebuie căutate şi găsite părticile mai potrivite pentru remedierea de urgenţă a tuturor lipsurilor. In ziarul „Drum nou" din 20 august, la rubrica „Scrisori deschise" , s-a publicat o sesizare semnată de Dorina Iacubovici, str Operetei nr. 1 Braşov. La scrisoarea respectivă, conducerea O.C.L. Alimentara ne răspunde ca: „Din cercetarile efectuate atat in rindul personalului magazinului alimentar nr. 16, din relatările lina- clienţi aliaţi atunci in magazin, rezultă ca tova -ăra larubovici a lovit cu coşul şi a răsturnat o sticlă cu vin care s-a spart. In asemenea situaţii paguba pricinuită se recuperează totdeauna d în toate magazinele noastre de la cel vinovat. Discuţiile au apărut numai după ce tovarăşă Iacubovici a refuzat categoric să plătească pagubapricinuită de dînsa. Dacă clienta, ştiind că ea personal a spart sticla din neglijenţă, ar fi plătit paguba fără să dea ocazii la discuţii neprincipiale, sîntem convinşi că discuţiile nu se amplificau". în această privinţă, conducerea O.C.L. Alimentara are perfectă dreptate. Ce s-ar întîmpla dacă fiecare cetăţean care intră într-o unitate comercială ar sparge din neatenţie cîte o sticlă sau cîte un borcan cu diferite produse şi ar pleca fără să plătească paguba? Oare, dv., tovarăşă Iacubovici, nu v-aţi gîndit la acest lucru? Trebuie ştiut că fiecare produs ce se găseşte într-o unitate comercială este un bun al întregului mi popor și este permis nimănui sau să-l deterioreze, să-l distrugă IMBN LA SEMNALELE OPINIEI PUBLICE. FACTORII DE DECIZIE RĂSPUND Unul dintre laboratoarele bine dotate ale Liceului industrial energetic. Liceul industrial energetic, o unitate şcolară cu mari perspective Liceul industrial energetic din Braşov, recent înfiinţat în urma directivelor date de conducerea de partid, completează armonios gama profilelor liceelor de specialitate din judeţul nostru. Liceul energetic oferă posibilitatea tinerilor atraşi de studiul şi aplicaţiile energiei electrice să se pregătească pentru o specialitate practică, aflată în plină dezvoltare în multe domenii de activitate productivă. Baza teoretică însuşită în cei cinci ani de şcolarizare asigură tinerilor posibilitatea de a urma o facultate de profil, iar pregătirea practică — ce face parte integrantă din procesul instructiveducativ al acestei forme de învăţămînt — conferă dreptul absolvenţilor de liceu industrial de a ocupa locuri de muncă productive specifice pregătirii lor, atît în întreprinderile Ministerului Energiei Electrice, profilate pe producerea, transportul sau distribuţia energiei electrice, cit şi în serviciile energetice ale marilor întreprinderi industriale. Pentru primul an de activitate, specialitatea celor două clase de liceu industrial este de electroenergetică. In anii viitori, în funcţie de planul de dezvoltare a industriei noastre şi de cerinţele de cadre de specialitate, vor fi şcolarizaţi în liceul nostru şi tineri pentru alte specialităţi, cum sunt: maşini şi aparate electrice, maşini de calcul electronice, echipamente electrice şi electronice pentru transportul rutier şi aero, sau aparataje de telecomandă în industrie. Pentru început de activitate, primirea în Liceul industrial energetic este posibilă pentru cei ce au fost declaraţi reuşiţi la concursul de admitere în liceele de cultură generală de pe raza judeţului nostru, pe baza unei cereri, ultimul termen de depunere a cererilor fiind luni, 20 septembrie, în viitor, în funcţie de planul de şcolarizare ce se va fixa, admiterea în acest liceu se va organiza pe bază de concurs. Liceul are numeroase laboratoare şi cabinete şcolare, bogate în material didactic corespunzător. Noul şi modernul cămin pentru elevii interni asigură cazarea a 340 elevi, preconizîndu-se pentru anii viitori construirea celui de-al doilea cămin tot cu 340 locuri. In curînd va fi dată în folosinţă noua şi moderna cantină, iar pentru anul 1972, avem în plan construirea unui pavilion de ateliere şi laboratoare care va completa baza materială a unităţii noastre în plină dezvoltare. Nu va lipsi nici sala de gimnastică ce va asigura desfăşurarea orelor de educaţie fizică pe timp nefavorabil. Aşadar, liceul oferă elevilor săi posibilităţi optime pentru însuşirea unor profesii frumoase, interesante, cu mari perspective. ing. Virgil STĂNOIU, directorul Grupului şcolar energetic Braşov .