Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)

1971-09-15 / nr. 8300

mim nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al PSDR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVill Nr. 8300 Miercuri, 15 septembrie 1971 4 pagini 30 bani iProletari din toate ţârile, uniţi-vâ! ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV C. C. Al P. C. R. în ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor insti­tuţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea uni­tăţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a ma­şinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul de­cretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospo­dăririi Fondurilor Fixe; proiectul decretu­lui privind înfiinţarea, organizarea şi func­ţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie su­puse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de de­cret să fie înaintate spre adoptare Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţi­rea structurii şi conţinutului învăţămîn­tului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la prin­cipalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte pro­bleme ale activităţii curente. Iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la forja uzinei „Rulmentul“ „MICRONUL, GRAMUL, SECUNDA­­ÎN SLUJBA EFICIENŢEI” SE EXTINDE IN ÎNTREPRINDERILE MUNICIPIULUI BRAŞOV Utilizarea cit mai deplină a potenţialului tehnic, material şi uman din dotare, obţinerea unor însemnate producţii suplimen­tare, creşterea substanţială a calităţii producţiei şi eficienţei eco­nomice constituie obiective prioritare ale întrecerii socialiste din fabricile şi uzinele braşovene, din întreaga ţară. în acest context, programul de educare comunistă a întregului popor elaborat de secretarul general al partidului nostru a generat multiple iniţia­tive privind creşterea conştiinţei comuniste, a influenţei opiniei colectivelor de muncă în mobilizarea tuturor salariaţilor la rea­lzarea exemplară şi depăşirea prevederilor de plan. Dintre aces­­tea, braşovenii au luat cunoştinţă — prin coloanele ziarului nos­­tru — de iniţiativa grupei sindi­cale nr. 2 de la forja uzinei „Rul­mentul". Dezbătută în grupele sindicale şi organizaţiile de par­tid din secţiile uzinei, susţinută de o intensă muncă politică, ini­ţiativa de la forjă a fost generalizată la nivelul întregii uzine In prezent, eficienţa deosebită a acestei acţiuni a făcut ca nu­meroase colective din întreprinderile braşovene să iniţieze măsuri pentru generalizarea ei la nivelul municipiului Braşov. Pentru a face cunoscut cititorilor stadiul acestor măsuri, ne-am adresat tov. MIHAI TOŢIA, preşedintele Consiliului municipal al sindica­telor Braşov. — Vă rugăm, pentru început, tovarăşe preşedinte, să expuneţi cîteva din rezultatele obţinute de constructorii de rulmenţi in urma generalizării iniţiativei la nive­lul uzinei.­­ După cum se ştie, în etapa ac­tuală, o sarcină de primă impor­tanţă a organizaţiilor sindicale din fabrici şi uzine constă in asigura­rea unei participări tot mai intense şi active a oamenilor muncii la con­ducerea activităţii economice din fiecare întreprindere. Iniţiativa de la uzina „Rulmentul'' creează un cadru optim pentru realizarea aces­tei sarcini. Evident, ea este o concretizare a iniţiativelor organelor şi organizaţiilor de partid pentru creşterea conştiinţei comuniste a tuturor salariaţilor. Roadele acestei ample munci politice se vădesc cu prisosinţă, în iuniie iulie şi august, de pildă, a fost obţinut un spor de producţie de 6,5 milioane lei faţă de luna iunie. Au crescut, de ase­menea, economiile de metal şi a fost redus procentul de rebut de la 3,17 la sută în iunie, la 2,92 la sută în iulie. Dezbaterea în spirit comunist, critic şi autocritic, a de­ficienţelor manifestate, a abateri­lor de la disciplina în producţie, paralel cu popularizarea rezultate­lor bune obţinute de fruntaşii în în­trecerea socialistă, au dus la îm­bunătăţirea unor parametri ai pro­ducţiei. Astfel, indicele de utilizare a maşinilor s-a situat în iunie şi august la 93,6 la sută din fondul maxim disponibil de timp, faţă de 92,2 la sută în luna iunie.­Au scă­zut, de asemenea, întreruperile în funcţionarea utilajelor de la 973 ore-om în iunie, la 792 ore-om în iunie, iar învoirile de la 3030 ore-om, ore-om , aceeaşi peri­la 2262 oadă.­­ La uzina ,,Rulmentul" a a­­vut loc recent un larg schimb de experienţă referitor la iniţiativa colectivului de aici. Care sunt concluziile acestei acţiuni, iniţi­ate de Consiliul municipal al sindicatelor? — Am considerat necesar ca, în vederea generalizării ei în întreprin­derile braşovene, preşedinţii comi­tetelor sindicatelor şi o serie de specialişti să ia contact direct, la faţa locului, cu tehnica şi modalită­ţile de aplicare a iniţiativei. Cu acest prilej, iniţiativa constructori­lor de rulmenţi a fost unanim apre­ciată. Ca urmare, s-a hotărît ge­neralizarea ei în întreprinderile bra­şovene constructoare de maşini ca şi din alte ramuri economice. Ast­fel­, luna septembrie constituie o perioadă de analiză şi adaptare a metodologiei de aplicare la condi­ţiile specifice din diferite între­prinderi, urmînd ca de la 1 octom­brie ea să fie aplicată pe larg şi în fabrici şi uzine. Acţiunile pe a­­ceastă linie sunt întreprinse de co­mitetele sindicatelor şi organizaţiile de partid împreună cu conducerea din fiecare întreprindere.­­ Ne puteţi exemplifica unele întreprinderi în care asemenea acţiuni sunt intr-un stadiu avan­sat ? - Da. „Micronul, gramul, secunda­­ în slujba eficienţei" a început să fie aplicată în mod experimental. Convorbire consemnată de Gh. NOVAC (Continuare în pag. a 3-a) IN PAG. A 2-a înfăptuirea programului de educaţie comunistă a poporului impune creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid 2? ^ Oţelarii îşi respectă cuvinte! dar Oţelarii braşoveni s-au an­gajat ca prin utilizarea cit mai deplină a capacităţii cuptoare­lor, aplicarea procedeelor îna­intate de elaborare a şarjelor, să realizeze cantităţi suplimen­tare de oţeluri pentru construc­torii de maşini. Pînâ în prezent ei au realizat peste plan 765 tone oţel. Cele mai bune rezul­tate s-au obţinut în turnătoriile de oţel de la uzinele „Tractorul" şi „Hidromecanica". De remarcat faptul că în prima decadă din septembrie, oţelarii de la „Hidro­mecanica" şi-au realizat planul în proporţie de 111,8 la sută. Vizita la Braşov a lui John Hali în cursul zilei de ieri, John Hali, membru al Camerei Comunelor, pre­şedintele Grupului britanic al Uniu­nii interparlamentare, membru al de­legaţiei Partidului Conservator din Marea Britanie, care se află în ţara noastră, a făcut o vizită la Braşov. Oaspetele s-a întîlnit cu Andrei Sorcoiu, secretarul Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socia­liste, după care a vizitat Uzina de autocamioane — unde s-a interesat de organizarea producţiei şi per­formanţele tehnico-economice ale autocamioanelor — Biserica Neagră, prima Şcoală românească din Şcheii Braşovului şi noile cartiere ale oraşului. A IV-a Conferinţă de teoria probabilităţilor Ieri, la Institutul pedagogic din Braşov, au continuat să se desfăşoare lucrările celei de-a IV-a Conferinţe de teoria pro­babilităţilor d­in cadrul secţiilor ,,Teoria probabilităţilor şi aplicaţii", ,,Statistică matematică şi aplicaţii", ,,Biometrie" şi ,,Cercetare operaţională şi programare matematică", au fost prezentate­­­comu­nicări ştiinţifice de către oameni de ştiin­ţă din Austria, Anglia, Elveţia, Franţa, R. F. a Germaniei, R. S. România, S.U.A. şi U.R.S.S. Programul zilei de ieri a fost completat prin organizarea pentru participanţii la Conferinţă a unei excursii cu autocarele pe Valea Prahovei, pentru a fi vizitate staţiunile montane Predeal şi Sinaia. în pag. a 4-a Lucrările Comitetului pentru dezarmare. Noi dezvăluiri privind manevrele la care au recurs autorităţile lui Thieu la aşa-zisele ale­geri saigoneze. Acordul de la Bruxelles în legătură cu criza mo­netară a lumii capita­liste. Săptămîna muncii patriotice a pionierilor şi şcolarilor s-a încheiat cu un bilanţ rodnic Ultimele zile de vacanţă, consacrate de pionieri şi şcolari muncii de folos obştesc, pusă în slujba patriei, s-a înche­iat cu rezultate deosebite, dovedindu-se încă o dată că entuziasmul şi hărnicia celor mai mici cetăţeni ai patriei sînt o sursă inepuizabilă de rodnice realizări. Angajamentele luate de Consiliul judeţean al organizaţiei pionierilor, ca răspuns la Chemarea adresată pionierilor din întrea­ga ţară de către Şcoala generală nr. 56 din Bucureşti, au fost nu numai îndepli­nite, ci şi depăşite. Cele mai ilustrative cifre vorbesc, de la sine : 48.000 pionieri şi şcolari din judeţul nostru au prestat peste 670.000 ore de muncă patriotică, în participarea la acti­vităţile de amenajare a şcolilor, cămine­lor culturale, sălilor de sport, s-au evi­denţiat în mod deosebit şcolile generale nr. 2 din Făgăraş, Racoş, Harman, Sîn­­petru, Bran, Prejmer, Moeciu, Viştea de Jos şi Şcoala generală nr. 11 din Braşov.­ La amenajarea drumurilor, trotuarelor, podeţelor, aleilor şi zonelor verzi, au participat cu hărnicie pionierii şi şcolarii din Şinca Veche, Beclean, Breaza, Rupea, Drăguş şi Sohodol, precum şi colectivele şcolilor generale nr. 7, 8, 9, 10, 15 şi 22. Lor li s-au alăturat şi cei d© la şcolile din Predeal, Rîşnov, Copăcel, Vulcan şi Ormeniş. Trebuie amintite, în acest scurt bilanţ de realizări, şi succesele elevilor care au lucrat pe loturile şcolare, ajutînd ţăranilor cooperatori la recoltarea carto­filor, hameiului şi a altor culturi (elevii din Criţ, Apaţa, Calbor, Cincşor, Cristian, Vad, Rupea). Şi, încheiem această succin­tă trecere în revistă a realizărilor, pre­­zentînd, ca un exemplu demn de urmat, iniţiativele pionierilor şi şcolarilor de la şcolile generale nr. 15 şi 14 din Braşov, care au realizat, pentru vînzarea în u­­nităţile comerciale, obiecte din fier for­jat şi din ţesături artizanale, respectiv au făcut contracte cu Fabrica de cauciuc din Braşov, pentru a debavura ritmic im­portante cantităţi de piese din cauciuc. S. VICTORIA ­V început de an şcolar, angajare fermă pe drumul educaţiei comuniste Prof. Elena GEORGESCU, inspector general la Inspectoratul şcolar judeţean Braşov Măsurile adoptate de conduce­rea partidului pe baza propunerilor secretarului general, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, relevă, între altele, rolul de seamă pe care societatea îl conferă şcolii româneşti, principal factor de educare şi instruire a ti­neretului. S-au trasat sarcini multi­ple, complexe pe care şcoala tre­buie să le îndeplinească cu com­petenţă şi dăruire. Noul an şcolar 1971—1972 începe în acest context de muncă intensă în care este angajată întreaga na­ţiune. Un an în care noi, dascălii din şcolile de toate gradele, trebuie să onorăm încrederea acordată de societate de rezultate pe măsura preţioaselor indicaţii primite din partea conducerii de partid, din partea secretarului său general, pe măsura condiţiilor excelente create şcolarilor şi profesorilor deopotrivă pentru buna desfăşurare a procesu­lui instructiv-educativ. La noi in judeţ numai în acest an au luat fiinţă 5 noi licee industria­le, 10 laboratoare, au fost distribu­ite manuale şcolare în valoare de aproape 5 milioane lei, materiale didactice de aproape un milion şi mobilier de aceeaşi valoare. Ni s-au creat condiţii tot mai bune pentru ca munca noastră să se des­făşoare cît mai spornic. Este un motiv în plus ca să răsplătim prin rezultate bune grija ce ni se arată. Rezultatele noastre sunt oamenii pe care trebuie să-i formăm. Oameni adevăraţi, cu atitudine demnă fa­ţă de muncă şi societate­, cu con­­vingeri comuniste. Dascălilor din judeţul Braşov le-au fost încredinţate destinele spi­rituale a peste 93.000 elevi. Ei au datoria de a le deschide drumuri largi spre comorile ştiinţei şi cul­turii, de a-i educa aşa­ cum cer exigenţele mersului nostru ascen­dent. Sunt 5.000 de cadre didactice care-şi dedică fără preget munca şcolii, elevilor, viitorului patriei. Sar­cina trasată de Congresul al X-lea al P.C.R. - generalizarea învăţămîn­tului de 10 ani — a fost îndeplinită. Şcoala românească se află azi în plin proces de modernizare pe linia stabilită de Congresul al X-lea al partidului şi de recentele măsuri privind creşterea şi îmbunătăţirea activităţii ideologice. Ancorarea pu­ternică a învăţămîntului în realită­ţile sociale, în practica construcţiei socialiste, formarea tinerelor gene­raţii în spiritul dragostei faţă de muncă, faţă de patrie şi faţă de partid, constituie esenţa preocupă­rilor noastre actuale. In această ordine de necesităţi, un rol de prim rang revine activi­tăţii de predare a ştiinţelor sociale, mijloc de a i înarma pe tineri cu cunoaşterea realităţilor lumii noas­tre, a legilor obiective de dezvol­tare a societăţii, mijloc de formare a unor sentimente şi convingeri că­lăuzite de principiile patriotismului socialist şi internaţionalismului pro­letar. Ştiinţele sociale predate în şcoli sunt temeiul educaţiei comu­niste marxist-leniniste a elevilor, prin­cipalul factor de formare a conşti­inţei noi, revoluţionare a tineretu­lui ţării. Profesorii de ştiinţe socia­le nu trebuie să uite nici un mo­ment înalta datorie ce le revine ca modelatori ai conştiinţei umane. Dar această chemare se adresează, în egală măsură, oricărui cadru di­dactic, căci indiferent de materia ce o predă, de funcţia ce o ocupă, rolul său, misiunea sa esenţială este aceea de a educa oamenii aşa cum o cere partidul, cum o cere ţara. Directorii şcolilor din judeţul Braşov, conducătorii nemijlociţi ai muncii de invăţămînt, activişti pe tărîm social-politic, trebuie să facă din munca lor exemplu de dăruire şi principialitate. Intensificarea activităţii, creşterea puterii lor de înrîurire, de mobilizare vor face din organizaţiile de par­tid din şcoli, mai mult ca oricind, nucleul principal de hotărâre şi ne­precupeţire a eforturilor pentru rea­lizarea exemplară a atribuţiilor în- (Continuare în pag. a 3-a) Clasa I-a a Şcolii generale nr. 22 din Braşov îşi aşteaptă azi elevii bine pregătită. Succesul campaniei agricole de toamnă solicită: O perfectă corelare a recoltărilor cu pregătirea pentru semănat! Pe zi ce trece, în judeţul nostru, campania agricolă de toamnă se desfăşoară cu tot mai mare intensitate. Lucrătorii din fermele agricole de stat, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, în frunte cu comuniştii, participă cu însufleţire la traducerea exemplară în Se le ailieintg le felie Cu prilejul dezbaterii în şedinţa deschisă a organizaţiei de partid a indicaţiilor date de secretarul gene­ral al partidului, brigadierele de cîmp Aurelia Jiga şi Aurelia Ludu, de la C.A.P. din Beclean, şi-au luat angajamentul ca, împreună cu cei­lalţi cooperatori, să facă totul pen­tru depăşirea în anul viitor a pro­ducţiei de grîu planificate cu cel pu­ţin 200 kg la hectar. Angajamentul asumat cu deplină responsabilitate, poartă girul fapte­lor: luni, de exemplu, ca şi în zile­le precedente, cele două brigadie­re se afla­u la recoltatul cartofilor, împreună cu circa 75 de oamen viaţă a sarcinilor cuprinse în Nicolae Ceauşescu organelor lucrătorilor din agricultură. „Dăm zor să eliberăm terenul, ca să pregătim la vreme patul germi­nativ pentru grîu, ne-au informat interlocutoarele, in munca noastră sîntem sprijinite de mecanizatori ca­re, ca şi cooperatorii, sînt hotărîţi să lucreze în aşa fel încît să contri­buie cu toată priceperea lor la spo­rirea producţiei de grîu la nivelul posibilităţilor pe care le are coope­rativa". Scrisoarea adresată de tovarăşul şi organizaţiilor de partid, tuturor Intr-adevăr, prezentindu-se la lo­cul de muncă dimineaţa în jurul orei 7,30 şi cu agregatele de recol­tat cartofi bine puse la punct, trac­toriştii Emil Frîncu, Ilie Maxim, Eu­gen Piran şi Gh. Munteanu lucrau cu un bun randament. De la Ion Gora, mecanicul de secţie, care le urmărea îndeaproape activitatea, a­m aflat că a doua zi vor mai in­troduce în lucru încă trei maşini de recoltat cartofi E-649 şi o combină. — La fel de intens, ne-a spus pre­şedintele Ion Bîrsan, se lucrează şi în celelalte brigăzi. Totodată, pe în­treaga cooperativă au fost luate măsuri ca pregătirea însămînţărilor să se facă în cele mai mici amănun­te. Pînâ acum s-au arat aproape 200 ha., după plante care au pără­sit terenul mai timpuriu, fiind ferti­lizate cu câte 200 kg superfosfat la ha. De asemenea, în afara procu­rării întregului necesar de îngrășă­minte chimice, numai la cele două Ing. C. ILIESCU ■ I ■l*««î HI I li I ■ I l,W W*I»«MW ■'»«II III III în ultimele zile, din nou o bri­gadă de raid a ziarului nostru şi a Inspectoratului judeţean de mi­liţie a întreprins controale inopi­nate la mai multe magazine, şi unităţi alimentare din Braşov. De data aceasta însă nu numai scoaterea la iveală a mărfurilor dosite a intenţionat colectivul de control, ci şi verificarea modului cum sunt respectate expunerea mărfurilor, punerea lor în vînza­­re, afişarea preţurilor etc. Primul popas : magazinul cu autoservire nr. 31 de pe str. Re­publicii, recent deschis în urma lucrărilor de amenajare care l-au transformat într-o unitate de ser­vire deosebit de modernă. La pri­ma vedere, totul pare foarte bine pus la punct. Doar la raionul de mezeluri preţurile sunt afişate cu destulă aproximaţie, multe sorti­mente fiind ţinute într-un complet „anonimat". Vînzătoarea Doli Ciucudeanu ne asigură însă de respectarea lor cu „sfinţenie", cumpărătorii, dacă sînt „curioşi", fiind informaţi prin „viu grai". Tot ce se poate, vom răspunde noi, dar asemenea fapte încalcă re­gulile şi instrucţiunile de comerţ statornicite prin lege. Nu-i face nimeni vreun proces de intenţie vînzătoarei mai sus-menţionate (şi altora care vor fi citaţi în a­­ceastă anchetă) dar neafişarea preţurilor favorizează posibilita­tea comercializării mărfurilor şi la alte preţuri decit cele stabi­lite. Şi pentru a nu face o afir­maţie gratuită chiar în raidul nostru am întîlnit asemenea as­pecte. Să intrăm însă puţin şi în magazia unităţii nr. 31. Deşi, în­trebate fiind, vînzătoarele ne-au asigurat că... „nu avem mălai", în magazie 25 de saci intraţi cu cîteva zile înainta, nu fuseseră puşi în vînzare. Marfă dosită? „Nu", ne comu­nică gestionarul Ion Purcărea. „Avem dispoziţie de la tov. Baba, şeful serviciului comercial, să nu vindem". Şi ca să ne convin­gem definitiv că neglijenţa nu-i aparţine, I. Purcărea ne-a dat şi în scris că aşa stau lucrurile... La magazinul alimentar nr. 87 din piaţa 23 August ne-am întîl­nit cu directorul adjunct al O.C.L. Alimentara, Ion Petrescu. Infor­mat că la controlul efectuat şi în acest magazin s-au găsit multe produse cu preţuri neafişate, a dat dispoziţie expresă de sanc­ţionare şi discutarea în faţa an­gajaţilor a vînzătorului Nicolae Coşuleţ, găsit în neregulă la a­­cest capitol. Ei, aşa da, va spune cititorul. Uite şi un conducător de institu­ţie intransigent. Toate bune, nu-Lt. major Nicolae BERCU, Inspectoratul judeţean de miliţie Dumitru RUJAN (Continuare în pag. a 3-a) Cind directorii sunt indulgenţi, comerţului , nereguli (Continuare în pag. a 3-a/ (îl în pag. a 4-a

Next