Drum Nou, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8288-8313)
1971-09-19 / nr. 8304
II ~~~~~----------Nou.( ! OFicinn ------- - holetaff dîn toate ţârile, u«»ţ»-vârful CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Duminică, 19 septembrie 1971 6 pagini 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN In cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ şi Maxim Berghianu, a continuat vizita de lucru in judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se pleacă la primele ore ale dimineţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconjurat cu multă căldură şi dragoste pe conducătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilor „Cetăţii de foc" imaginea specifică marilor sărbători, prin entuziastele şi strălucitoarele manifestări populare. In aplauzele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate centrul oraşului, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita secretarului general în municipiul Reşiţa, prilejuită şi de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntreruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului, indicaţiile date reprezintă un puternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a reşiţenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a judeţului Caraş-Severin. ... Caransebeş. In aceeaşi atmosfera entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid şi de stat străbat arterele principale ale oraşului. Aproape întreaga populaţie a venit în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi urale, oamenii muncii îşi exprimă neţărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului şi statului, dragostea şi recunoştinţa faţă de conducerea partidului şi statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt invitaţi să viziteze noua uzină în care procesul de producţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de construcţii şi montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubiţi conducători de partid şi de stat". Muncitori şi muncitoare înconjoară pe oaspeţi şi le oferă budragi tovarăşi. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, întregului colectiv al uzinei „Oţelul Roşu", tuturor oamenilor muncii din oraşul Oţelul Roşu un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre socialiste. (Aplauze îndelungate). Mitingul de astăzi este consacrat unui eveniment important din viaţa uzinei dumneavoastră — împlinirea a 175 de ani de cînd a început să se producă metal pe aceste meleaguri. Doresc să menţionez că în aceşti ani uzina a cunoscut o dezvoltare continuă — şi mai cu seamă în anii construcţiei socialiste, cînd producţia ei s-a mărit de cîteva ori. De aceea, doresc să vă felicit atît cu prilejul aniversării a 175 de ani de existenţă a uzinei, cît şi pentru rezultatele bune pe care le-aţi obţinut în anii construcţiei socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot atît oţel cît se producea înainte de război în întreaga noastră ţară. Desigur, aceasta arată cît de slab dezvoltată era, în trecut, siderurgia în România, dar, totodată, pune în evidenţă progresele mari pe care uzina dumneavoastră le-a cunoscut în aceşti ani. Probabil că pînă în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decît se realiza în România înaintea celui de-al doilea război mondial. Aceasta arată ce mari perspective de dezvoltare are în continuare uzina dumneavoastră. (Vii aplauze). Cunoaşteți preocuparea partidului nostru privind dezvoltarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenţie creşterii rapide a producţiei de metal şi în special sporirii substanţiale a producţiei oţelurilor speciale, prelucrării superioare a acestora. în cadrul acestui program, uzinei „Oţelul Roşu" îi revin sarcini importante. Pe baza măsurilor suplimentare care se elaborează pentru dezvoltarea producţiei de oţel şi asigurarea economiei noastre naţionale cu profile cît mai coreschete mari de flori. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul secretar al Comitetului orăşenesc Caransebeş al P.C.R., Nicolae Magda, şi colectivul de conducere al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului unităţii şi a stadiului de construcţie. Prin intermediul unor grafice şi machete, directorul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în final, întreprinderea va produce anual 66.000 tone construcţii metalice pentru hale industriale şi pentru alte nevoi ale economiei naţionale, precum şi diferite ansamble sudate pentru construcţia de maşini. In prezent, uzina este intrată parţial în funcţiune pentru o capacitate anuală de 20.000 de tone. Se vizitează prima hală de producţie intrată în funcţiune. Ea ocupă o suprafaţă de aproximativ 45.000 m.p. pe ocire sunt purpunzătoare necesităţilor, uzina dumneavoastră urmează să cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decît se avea iniţial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o atenţie mai mare modernizării mai accelerate a producţiei, inclusiv a oţelăriei şi, o dată cu creşterea şi diversificarea producţiei, să se îmbunătăţească şi condiţiile de muncă ale celor ce lucrează aici. (Aplauze puternice, îndelungate). Cunoscînd rezultatele bune obţinute de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cît şi în primele opt luni ale noului cincinal — faptul că planul de producţie a fost realizat în această perioadă în proporţie de 103 la sută — am deplina convingere că şi sarcinile sporite ce revin colectivului dumneavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă felicit pentru rezultatele bune obţinute atît în cincinalul trecut, cît şi în primele opt luni ale acestui an — şi să vă urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze îndelungate). Aşa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii socialismului s-au îmbunătăţit continuu condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii din întreprindere şi din oraş. Vechea comună — sau mai bine-zis, vechiul sat — a devenit astăzi un oraş cu peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiective social-culturale — şi, fără îndoială, că şi în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît construcţia de locuinţe, cît şi de instituţii şi aşezăminte de interes social şi cultural — ceea ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. (Aplauze puternice). Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru pentru dezvoltarea într-un ritm rapid a industrializării socialiste a ţării, care să permită apropierea României de ţările avansate din punct de vedere economic, să asigure ridicarea patriei noastre la un nivel economico-social tot mai înalt, condiţii tot mai bune de viaţă întregului popor. Acestea sunt, de fapt, înseşi obiectiplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de maşini din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu muncitorii asupra unor probleme legate de procesul de producţie, de condiţiile de muncă şi de viaţă, se interesează de stadiul îndeplinirii primelor sarcini de plan şi recomandă constructorilor de maşini să aibă tot timpul în atenţia lor folosirea raţională a maşinilor cu care lucrează, a suprafeţelor destinate procesului tehnologic, în vederea sporirii productivităţii muncii şi a producţiei de construcţii metalice. — Aveţi posibilităţi, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să depăşiţi producţiile planificate, în legătură cu viitoarele construcţii care vor întregi uzina în următoarele etape de dezvoltare din actualul plan cincinal — alte 5 hale de producţie, o fabrică de oxigen cu o capacitate de 250 metri cubi pe oră, o centrală tervele făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care asigură bunăstarea şi fericirea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze puternice, îndelungate). Fără îndoială, realizarea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului cere eforturi serioase din partea întregului popor, şi, în primul rînd, cere o activitate intensă din partea clasei noastre muncitoare, care, de altfel, a răspuns întotdeauna cu cinste chemării partidului şi deţine rolul principal în întreaga operă de făurire a socialismului în România. (Aplauze puternice). în activitatea noastră au existat, desigur, şi unele lipsuri, s-au săvîrşit şi greşeli. Mai avem încă multe lucruri de îmbunătăţit, inclusiv în uzina dumneavoastră, unde trebuie perfecţionată activitatea atît pe tărîmul investiţiilor, al gospodăririi eficiente a mijloacelor pe care le aveţi la îndemînă, cît şi în ce priveşte utilizarea mai bună a capacităţii oamenilor muncii. Aveţi aici un colectiv cu bune tradiţii, cu o calificare înaltă şi considerăm că aportul lui la dezvoltarea economiei naţionale trebuie să fie pe măsura experienţei şi capacităţii sale. De aceea comitetului de partid şi comitetului oamenilor,muncii pentru conducerea activităţii economice şi sociale a întreprinderii le revine sarcina de a lua toate măsurile pentru a uni eforturile întregului colectiv în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţii a însemnatelor prevederi din actualul cincinal. Am ferma convingere că vor fi realizate în întregime toate aceste sarcini. (Aplauze îndelungate). Cunoaşteţi preocupările partidului şi guvernului ţării noastre privind perfecţionarea tuturor laturilor vieţii sociale,, măsurile adoptate de Comitetul Executiv în luna iulie a acestui an pentru îmbunătăţirea activităţii politice-educative. Toate aceste măsuri sunt chemate să contribuie la ridicarea conştiinţei socialiste a poporului nostru, să asigure ca, o dată cu dezvoltarea economiei, să crească şi nivelul politic şi de cultură, de cunoştinţe ştiinţifice al (Continuare in pag. a 6*a) mică — oaspeţii sunt informaţi că lucrările se desfăşoară din plin, corespunzător graficului de producţie la zi. Apreciind succesele de pînă acum, secretarul general recomandă constructorilor să găsească cele mai bune soluţii pentru scurtarea termenelor de intrare în funcţiune a tuturor obiectivelor industriale prevăzute pentru această uzină, să se îngrijească din timp de continuarea lucrărilor în acelaşi ritm şi pe timpul iernii, să folosească pe scară largă prefabricatele, care asigură o productivitate mare în construcţii. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt înconjuraţi, din nou de muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei. Secretarul general al partidului le mulţumeşte pentru primirea călduroasă , făcută, le urează noi succese iusitanii, multă sănătate şi fericire. Sosind în comuna Obreja, oaspeţii sînt întîmpinaţi la intrare de tineri călăreţi ce poartă cu mîndrie pe piepturi panglica tricoloră. Fete şi flăpăi în costume naţionale înconjoară — ca un adevărat brîu viu — pe secretarul general al partidului. Primarul comunei, Tudor Drăgan, adresează cuvinte de bun venit. Un bătrîn ţăran cooperator, Ion Ţîţon, oferă, după datina străbună, pîine şi sare, întreaga suflare comunei, precum şi ţăranii cooperatori din satele din preajmă îşi exprimă, prin puternice urale şi ovaţii, sentimentele de profundă recunoştinţă şi dragoste faţă de partid şi conducătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adresîndu-se secretarului general, preşedintele cooperativei, ing. Petru Sava, înfăţişează dezvoltarea unităţii, preocupările şi perspectivele marii lor gospodării. C.A.P. Obreja are un profil complex , agricol, zootehnic şi pomicol. Obrejenii vorbesc cu satisfacţie şi despre dezvoltarea comunei lor, unde 95 la sută din case sunt noi, unde s-au construit în ultimii ani 4 şcoli, 4 cămine, două complexe comerciale. Ţăranii cooperatori îşi iau un călduros rămas bun de la oaspeţi, ovaţionînd, aplaudînd, rostind cu dragoste numele secretarului general al partidului, în dar, sunt oferite frumoase ştergare şi costume naţionale, cusute în fir, în motive specifice folclorului bănăţean. (Continuare în pag. a 6-a) CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU NU AŞTEPTAŢI CĂDEREA BRUMELOR FOLOSIŢI TOATE MIJLOACELE PENTRU GRĂBIREA INSILOZURII PORUMBULUI! Nu numai cu combinele, ci şi cu toate tocătorile Silozuri la suprafaţă, la capătul tarlalelor în planul de măsuri privind pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de toamnă, adoptat în recenta şedinţă de lucru a Comitetului judeţean de partid cu activul din agricultură, sunt prevăzute sarcini concrete pentru conducerile unităţilor agricole în vederea recoltării şi depozitării la timp a furajelor, între plantele de nutreţ ce mai trebuie recoltate, o mare pondere o are în prezent porumbul-siloz care, datorită măsurilor agrotehnice aplicate, condiţiilor favorabile, s-a dezvoltat viguros. Prin urmare, recoltarea şi însilozarea producţiei mari de masă verde pe care o oferă această cultură, solicită un important volum de muncă, coordonarea judicioasă a forţelor şi mijloacelor existente în vederea imprimării unui ritm susţinut la recoltare. Din situaţia centralizată în seara zilei de 16 septembrie la Direcţia generală judeţeană a agriculturii, rezultă că în judeţul nostru, recolta de porumb-siloz s-a strîns de pe 3151 ha, reprezentînd 46 la sută ,din suprafaţa cultivată. Cooperativele agricole de producţie au executat această lucrare în proporţie de 44,2 la sută, iar întreprinderile agricole de stat 50 la sută. La această dată în cooperativele agricole Hălchiu, Măeruş, Rîşnov, Viştea de Jos, Jimbor, Şercăiţa, Hărman, Stupim, Beclean, Budila ş.a., însilozarea porumbului s-a terminat sau este într-un stadiu avansat, în altele, printre care C.A.P. Sîmbăta de Sus, Beia, Jibert, ca să amintim doar cîteva cu suprafeţe mai mari, însilozarea acestei culturi nici măcar nu era începută. — Cum apreciaţi stadiul nesatisfăcător în care se găsesc unităţile cu această lucrare, l-am întrebat pe tov. dr. Gheorghe Comănici, director adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii. — Faţă de timpul înaintat în care ne găsim, fără îndoială că însilozatul porumbului este mult întîrziat. Aceasta şi din cauză că, în mod cu totul nejustificat, în unele cooperative există tendinţa ca lucrarea să se efectueze numai cu ajutorul combinelor C.S.U., fără să se pună în funcţiune toate tocăturile existente în unităţi. Pe de altă parte, unele din aceste maşini, chiar dacă se utilizează, se defectează des, ori nu sunt folosite la întreaga capacitate, pentru că munca în ferme este slab organizată. Noi, prin aparatul de îndrumare şi control în subordine am întreprins măsuri pentru remedierea acestor stări de lucruri, însă conducerile secţiilor de mecanizare trebuie să se preocupe cu mai multă răspundere de buna funcţionare a tuturor maşinilor. în sfîrşit, aş dori să amintesc încă un lucru. Acum cîţiva ani, cînd nu dispuneam de un număr atît de mare de maşini perfecţionate, cum sunt combinele C.S.U., recoltam porumbul cu cositorile mecanice şi cu tracţiune animală, îl tocam folosind tocători acţionate manual, în prezent uni- I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) Intre ferestrele dintre ploi, la munca cîmpului Ieri, la C.A.P. Berivoi, după cum ne-a informat Alexandru Marcu, preşedintele acestei unităţi, a fost o zi plină de lucru. S-a muncit intens nu numai în sectorul construcţiilor, ci şi în cîmp, la recoltatul cartofilor şi însilozatul porumbului, lucrări de maximă urgenţă, la care au participat circa 250 de cooperatori, un număr mare de atelaje şi mijloace mecanice. La sfîrşitul zilei de muncă, în bilanţ s-a consemnat recoltarea cartofilor şi eliberarea terenului pe 5 hectare. De asemenea, din suprafaţa de 60 ha ocupată cu porumb furajer, au mai rămas de recoltat 20 ha. Deschiderea „Săptămînii Crucii Roşii“ Ieri după-amiază, în sala de festivităţi a liceului „Unirea" din Braşov, în prezenţa tovarăşului Victor Negoescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, a numeroşi medici şi activişti sanitari din judeţ, a avut loc deschiderea festivă a „Săptămînii Crucii Roşii". După cuvîntul de deschidere rostit de dr. Iuliana Moga, directoarea Spitalului de copii, membră în Consiliul Naţional de Cruce Roşie, dr. Florica Dănilă, secretara Comisiei judeţene de Cruce Roşie, a vorbit despre activitatea desfăşurată în vederea apărării sănătăţii oamenilor muncii şi educării lor sanitare. Au fost înmînate apoi diplome şi medalii fruntaşilor în activitatea de Cruce Roşie. în cadrul „Săptămînii Crucii Roşii" (19—25 septembrie) vor avea loc numeroase acţiuni, vizite la bolnavii imobilizaţi, întîlniri între donatori şi primitori de sînge, ziua igienei, zilele filmului de educaţie sanitară etc. # ! Un nou obiectiv edilitar dat în funcţiune la Braşov: PASAJUL SUPERIOR DE PE strada mmm Ieri, a fost dat in folosinţă pasajul superior de pe strada Zizinului din Braşov, important obiectiv edilitar. Cu acest prilej a avut loc o scurtă festivitate la care au participat tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular municipal, alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, conducători de întreprinderi, constructori. Ora 12... Ne aflăm la intrarea în noul pasaj. Inginerul Ion Andrei, directorul întreprinderii de construcţii-transporturi Braşov, întreprindere care a executat lucrarea, raportează cu satisfacţie darea in folosinţă la întreaga capacitate a pasajului, cu 12 luni înainte de termenul stabilit. Aplauzele participanţilor la festivitate sunt adresate muncitorilor constructori, care timp de 10 luni, muncind după sistemul acordului global, s-au devotat, fără să-şi precupeţească nici un efort, realizării acestui important obiectiv edilitar. Sunt adresate maistrului Nicolae Hirsch, şef de lot in cadrul şantierului de poduri, care a condus lucrarea, dulgherilor Gheorghe Piciorea şi Colomon Csiki, fierarilor Ion Ardeleanu şi Victor Moise, maistrului Ioan Székely, macaragiului Vaier Şuteu, echipei de betonişti in frunte cu Ion Frenţi, tuturor tovarăşilor de muncă ai acestora, care cu pasiune, talent şi dăruire şi-au îndeplinit sarcinile intr-un timp record, ca şi colaboratorilor apropiaţi: întreprinderea de electricitate, Autobaza 2 călători, I.CJ.M.Bv., Direcţia regională C.F.R. Braşov, factori de importanţă in efectuarea instalaţiilor electrice şi de canalizare. Şi, tot aici, trebuie subliniată contribuţia preţioasă a numeroşi salariaţi de la Uzina 2, Fabrica de şuruburi, Baza 4, C.E.I.L. şi întreprinderea de electricitate, care au efectuat un mare număr de ore de muncă patriotică. Felicitind călduros pe constructori şi pe colaboratorii acestora, tovarăşul Constantin Cîrţînă a tăiat panglica inaugurală, declarind deschis circulaţiei pasajul rutier. Bariera de cale ferata nu mai există. De undeva, de jos, din apropierea liniei ferate, ceferistul care atita vreme a ridicat şi a coborit bariera, priveşte frumosul arc de beton şi oţel. De acum înainte vehiculele vor putea aluneca lin, fără obstacole... Ora 12,35. Primul autocamion inaugurează pasajul. Are numărul 31 -BV-1689 şi aparţine Direcţiei judeţene P.T.T.R. De la volan, şoferul Ion Măeruşan ne declară: „Acest pasaj are o importanţa deosebită. Nu va trebui să mai aşteptăm ore un şir la barieră. Timpul e scump. Mulţumim harnicilor constructori" Aceleaşi mulţumiri ne-au rugat să le transmitem şi numeroşi salariaţi ai întreprinderilor din apropiere şi cetăţenii din cartier. Citeva clipe mai tîrziu, pasajul superior de pe strada Zizinului intrase deja in viaţa cotidiană a oraşului. Şirul de maşini aluneca grăbit... Mirel RADU ! ////////////////// I i s I I I I I