Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)

1971-10-01 / nr. 8314

f Proletari din toate t­rile. uniţi-w-W ipum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL PIC.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8314 Vineri, 1 octombrie 1971 4 pagini 30 bani PENTRU CA INVĂTĂMINTUL SĂ FIE STRINS LEGAT DE VIATĂ, DE PRODUCŢIE, CA TINERETUL STUDIOS SĂ FIE EDUCAT ÎN SPIRITUL MUNCII, AL IDEALURILOR SOCIALISMULUI - ACESTA ESTE ÎNALTUL SENS AL VIZITEI DE LUCRU FĂCUTE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU ÎN SCOLI, DE TOATE GRADELE DIN CAPITALA în cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul Nicolae Geauşescu­, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Volec, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, a vizitat şcoli elemen­­tare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate şi teh­nice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Malija, ministrul învăţămîntului. Dan Marţian p­rim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretu­lui, de cadre de conducere şi specialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de activişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general in şcoli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a pre­ţuirii acordate şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi statul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului, căruia i s-a încredinţat înalta misiune da a educa tinăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului, a integrat organic în viaţa­­ cetăţean, ca o manifes­­îne grăitoare a democra­­orînduirii socialiste, a­ei ce unesc atît de trăi­tul şi partidul, prezenţa cotidiană a tovarăşului Ceauşescu, a celorlalţi de partid şi de stat unor colective de care domeniile de ac­ei ce ne-am obişnuit stilul de lucru al se­cretarului general, semnifică în esenţă preocuparea sa stator­nică de a analiza la faţa locului modul în care se transpun în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu făuritori de bunuri materiale şi­­spirituale într-un dialog fruc­tuos, menit să deschidă noi ori­zonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. în această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîn­­dite în îndeplinirea indicaţiei privind legarea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prin activi­tatea atelierelor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevărate amfiteatre ale muncii şi de a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri su­perioare, aceste realităţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor productive­­ din industrie, agricultură, co­operaţia de consum şi meşteşu­gărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, aparate, scule şi să asigure în acelaşi timp şi a­­sistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi generos cîmp de activitate se deschide în faţa învăţămîntului nostru, pentru ca şcolile şi liceele să educe tineretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înţeleagă că orice activitate folositoare so­cietăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul indus­trial energetic din şoseaua Giur­giului. După cum se ştie, aceste şcoli de specialitate au un rol bine definit în sistemul nostru de învăţămînt post-general, ca principală sursă de cadre cu pregătire medie pentru toate ra­murile economiei naţionale. Spe­cificul lor — obţinerea de către tineri a unei calificări profesio­nale concrete, concomitent cu diploma de bacalaureat — se bucură de o largă apreciere şi adeziune din partea acestora, fapt dovedit şi de participarea lor în număr din ce în ce mai mare la concursul de admitere. Activitatea primei promoţii de absolvenţi ai liceelor de specia­litate, care din vara aceasta lu­crează în producţie, dovedeşte din plin eficacitatea acestei for­me de învăţămînt. La intrarea în clădirea lice­ului, tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu este îr­tîmpinat de minis­trul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice şi de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfăşurată pe frontispiciul clădirii, se află urarea: ,,Bine aţi venit în mijlo­cul nostru, iubite tovarăşe Ceauşescul". Directorul liceului, prof. Ale­xandru Moşu, înfăţişează oaspe­ţilor unele aspecte din activita­tea instituţiei pe care o condu­ce. El arată că în prezent în liceu învaţă, la cursurile de zi şi serale, 768 de elevi, pregătin­­du-se să devină muncitori şi teh­nicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo şi electroener­­getic. Prima promoţie care a ab­solvit anul trecut se află în pro­ducţie, în unităţi de specialitate, printre care întreprinderea „Ener­­goreparaţii", diverse centrale e­­lectrice, dovedind pricepere şi competenţă în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenţi au intrat în instituţii de învăţă­mînt superior pentru a deveni in­gineri şi subingineri. Sunt vizitate apoi atelierele­­şcoală, laboratoarele şi cabine­tele tehnice ale liceului, înzes­trate cu utilaje realizate de în­treprinderea „Energomontaj", ca­re patronează această şcoală, precum şi prin autodotare, prin confecţionarea în şcoală a unor instalaţii necesare practicii ele­vilor, economisindu-se peste 300.000 lei. Elevii îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea cali­ficată a cadrelor didactice, a unor ingineri şi tehnicieni care lucrează nemijlocit în producţie. Cei din ultimele clase îşi desă­­vîrşesc meseria aleasă în între­prinderile unde vor lucra după absolvire, în felul acesta puţind să cunoască mai bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspectiva dezvoltării bazei tehnice pentru practica elevilor, directorul şco­lii informează pe oaspeţi că se află în construcţie un poligon termo şi electroenergetic de cea mai mare necesitate pentru in­struirea de specialitate a elevi­lor. Conducătorii de partid şi de stat se interesează în vizita prin atelierele-şcoală la ce lucrează elevii. Se arată că există un plan de activitate bine întocmit pe baza căruia se execută o serie de piese solicitate de unităţile productive, se bobinează rotoa­re de motor, se face revizia unor agregate şi armături de specia­litate, se execută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obţinute, secretarul general al partidului recomandă ca dotarea ateliere­lor să se facă numai cu maşini şi utilaje care funcţionează şi în întreprinderile de specialitate, pentru ca elevii să dobîndească într-adevăr o calificare superi­oară, în pas cu cerinţele vieţii. Cont cultural larg la elevii din această categorie de şcoli, este o necesitate ce decurge din re­alităţile şi cerinţele vieţii, din­­ dezvoltarea impetuoasă a bazei,­ materiale de producţie a socie­tăţii noastre, a ştiinţei şi tehnităii. Nu se mai poate concepe un­­în­văţămînt desprins de ceea ce­ se cheamă muncă concretă, mij­loc de verificare a cunoştinţelor te­oretice, de lărgire a prizoritului de înţelegere a lucrurilor ,cr­o­menelor, de dobîndire de noi de­prinderi.­­ Prima unitate de învăţă­mînt din această categorie a fost Li­ceul „Gheorghe Şincai". întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat cu cadrele di­dactice de aici prilejuieşte o scurtă discuţie asupra istoricu­lui acestui cunoscut liceu bucu­­reştean, care în anul ce vine va sărbători 80 de ani de existenţă. Actualele cadre didactice ale li­ceului, în majoritate tineri pregă­tiţi în anii construcţiei socialiste în patria noastră, continuă tradi­ţia prestigioşilor dascăli ce au predat în această şcoală în tre­cut. Cu dăruire şi pasiune ei transmit elevilor cunoştinţe te­meinice şi bogat argumentate, îi educă pe tineri în spiritul patrio­tismului ardent, al înaltelor ide­aluri ale socialismului. Conducătorii de partid şi de stat, însoţiţi de directorul şcolii, profesorul Victor Petre, şi de pro­fesoara Emilia Ciuraru, secreta­ra comitetului de partid, vizi­tează atelierele-şcoală intrate în ansamblul mijloacelor instructiv­­educative o dată cu începutul a­­nului şcolar în curs. Mai întîi, însă, sunt prezentate laboratoarele de fizică şi chimie, unde elevii şi profesorii se gă­sesc în plin proces de desfă­şurare a lecţiilor. Laboratoarele sunt bine înzestrate, incit facili­tează aprofundarea, pe baza ex­perienţelor, a cunoştinţelor pre­date la cele două discipline. Un interes aparte suscită labo­ratorul complex audiovizual, des­tinat îndeosebi însuşirii limbilor străine. Acest laborator, dotat cu şase cabine special amenajate, fiecare cu magnetofoane, cu mij­loace de ascultare, precum şi o sală de clasă cu izolare fonică, de asemenea înzestrată audiovi­zual, au fost concepute de pro­fesorii liceului şi realizate cu mij­loace proprii. Metodele de pre­dare audio-vizuale s-au dovedit, în ansamblul mijloacelor instruc­tive, ca deosebit de eficiente, şi extinderea şi generalizarea lor este un obiectiv actual al Minis­terului învăţămîntului, în atelierele de lacătuşerie, de maşini-unelte, de electrotehnică este o atmosferă de lucru. Sub îndrumarea profesorilor, elevii, îmbrăcaţi în haine de protecţie, lucrează la strunguri sau la alte maşini-unelte, creînd imaginea unei reale secţii de producţie. Şcoala conlucrează strîns cu în­treprinderea „Autobuzul", care a concurat la înzestrarea ateliere­lor-şcoală cu maşini-unelte care oferă, totodată, posibilităţi pen­tru ca elevii din ultimul an să efectueze în însuşi procesul pro­ducţiei orele de atelier. Afară, în aer liber, un grup de elevi, în cadrul aceloraşi ore de muncă productivă, executau o lucrare de zidărie. Atelierele, ca şi activităţile practice desfăşurate în aceste săli de clasă ale muncii fizice, întrunesc bune aprecieri. Secre­tarul general al partidului adre­sează cadrelor didactice îndem­nul de­­a persevera legarea cu­noştinţelor generale, teoretice, de activitatea practică. Recomandă,­­de asemenea, să se înfiinţeze un­­ cabinet de ştiinţe sociale, care, conceput şi organizat pe baze moderne, poate aduce o substan­ţială contribuţie la însuşirea de către elevi a socialismului ştiin­ţific, a economiei politice, a is­toriei şi filozofiei marxist-leninis­­te. In cadrul unui schimb final de opinii, se dau soluţii privind mo­­ă.%. r_ni?..3?efT­­ rr «i • sj p­v­tinderea acestui importan­t şi pres­tigios lăcaş de învăţătură. Pe str. Bujor Haiducul, din i­­mediata vecinătate a liceului „Matei Basarab", este vizitat un complex de ateliere şcolare în­­globînd lacătuşerie, ţesătoria de covoare, croitoria, electrotehnica, confecţii şi tricotaje, tîmplăria, prelucrări mecanice. Aici îşi des­făşoară activitatea practică ele­vii tuturor liceelor de cultură ge­nerală din sector. Toate între­prinderile din sector au concurat la utilarea acestui complex de ateliere, însoţiţi de profesorii E­­mil Stancu, Gheorghe Şovu şi Virgiliu Pop, oaspeţii iau contact cu sălile de lucru. Se­­aflau la orele de practică elevi ai Liceu­lui nr. 39. Copiii mînuiesc cu în­­demînare diferite scule și dispo­zitive. In atelierul de covoare, unde se lucrează pe bază de an­gajament ferm pentru coopera­tiva „Munca și arta" este admi­rată măiestria cu care tinerele fete execută asemenea produse, de înaltă calitate şi de o deose­bită frumuseţe. Elevele dăruiesc (Continuare în pag. a 4-a) îmbinarea organică a cunoştinţelor de cultură generală cu practica productivă — criteriu fundamental în şcolile generale şi licee în şcolile generale şi liceele de cultură generală, noul an de învăţămînt a debutat sub noi şi promiţătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, în paralel cu formarea unui om­­ LED . . în paginile 2-3 Relatări de la lucrările plenarei lărgite a Comitetului judeţean de partid Astăzi, 1 octombrie, in­­ jurul orei 11,30, postu­rile noastre de radio și televiziune vor transmi­te, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu prilejul deschiderii a­­nului universitar 1971 — 1972. 1 Sporeşte producţia pieselor de schimb Răspunzînd solicitărilor tot mai insistente ale beneficiarilor, U­­zina de autocamioane şi uzina „Tractorul" au luat măsuri pen­tru sporirea fabricaţiei pieselor de schimb. Ca urmare a preocu­părilor pentru mai buna organi­zare a muncii şi producţiei, cele două mari uzine braşovene au realizat pînă în prezent peste prevederile planului la zi, piese de schimb auto şi tractor în va­loare de 1.800.000 lei. Conferinţa judeţeană a Organizaţiei Pionierilor Ieri, în sala Palatului culturii din Braşov, s-au desfăşurat lu­crările secţiei pentru adulţi a Conferinţei judeţene a Organiza­ţiei Pionierilor. La lucrările Conferinţei au luat parte tovarăşii Ştefan Antoniu, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., Silvestru Patiţa, vicepre­şedinte al Consiliului Na­ţional al Organizaţiei Pionierilor, general-maior Marin Dragu, re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai Inspectora­tului şcolar judeţean, conducă­tori de întreprinderi şi instituţii de cultură. Lucrările Conferinţei au fost­­deschise de tovarăşul Nicolae Dragomir, preşedintele Consiliu­lui judeţean Braşov al Organiza­ţiei Pionierilor, care a adresat un călduros salut tuturor partici­­paniilor, în sunet de trompete şi tobe, un numeros grup de pionieri a intrat apoi în sală, dăruind flori celor din prezidiul Conferinţei şi tuturor celorlalţi participanţi, în timp ce o pionieră a rostit un cald salut adresat Conferinţei. Conferinţa şi-a continuat apoi lucrările, tovarăşul­ Nicolae Dra­gomir prezentînd darea de sea­mă asupra activităţii desfăşura­te de Consiliul judeţean , al Or­ganizaţiei Pionierilor de la con­stituire şi pînă în prezent. Darea de seamă a constituit o analiză minuţioasă, critică şi autocritică, a rezultatelor obţinute, dar mai ales a neajunsurilor manifestate în activitatea de educare comu­nistă a pionierilor, fixînd, în lu­mina programului de educare marxist-leninistă a întregului po­por, elaborat de conducerea par­tidului, şi a măsurilor stabilite de plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid, obiectivele şi sarcinile de viitor ale organi­zaţiei judeţene a pionierilor. A fost prezentat apoi partici­panţilor proiectul de măsuri. în continuarea lucrărilor, to­varăşul Ştefan Antoniu a adus, în numele Comitetului judeţean de partid, un fierbinte salut Con­ferinţei. (Continuare în pag. a 4-a) Vizita la Braşov a tovarăşului István Sarlós, redactor şef al ziarului „Népszabadság“ Ieri a sosit la Braşov tovară­şul István Sarlós, membru al C.C. al P.M.S.U, redactor şef al zia­rului „Népszabadság", care face o vizită în ţara noastră la in­vitaţia ziarului „Scînteia". Oas­petele, însoţit de tovarăşul Ale­xandru Ionescu, membru al C.C. al P.C.R., redactor şef al ziarului „Scînteia", a vizitat Uzina de au­tocamioane, noile cartiere ale o­raşului, obiective culturale şi is­torice. în cursul după-amiezii, tova­răşul István Sarlós a fost primit de tovarăşul Constantin Dragan, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de partid Braşov, preşedintele Con­siliului popular judeţean, cu care a avut o convorbire care a decurs într-o atmosferă caldă, to­vărăşească. V­­V­A INVAŢAMINTUL SUPERIOR BRAŞOVEAN LA ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR dă atenţia măsurile adoptate de con­ducerea partidului şi, cu sprijinul Comitetului judeţean de partid, au întocmit un program de activitate menit să asigure o pregătire com­plexă, temeinică, viitorilor ingineri, viitorilor profesori, atît din punct de vedere instructiv, cît şi din punct de vedere formativ-educativ, încă din momentul înfiinţării sale, Politehnica braşoveană a considerat că raţiunea sa de a fi este ca, pe lingă pregătirea teoretică a studen­ţilor, să folosească din plin condi­ţiile favorabile, determinate de func­ţionarea sa în acest mare centru in­dustrial, în scopul creării unei te­meinice legături între activitatea di­dactică şi de cercetare ştiinţifică cu producţia. Pe această linie s-au ob­ţinut rezultate remarcabile care se reflectă în pregătirea pentru viaţă şi muncă a numeroase promoţii de studenţi. Lucrările de cercetare ale corpului profesoral şi ale studenţi­lor au fost direcţionate astfel incit să fie utile economiei braşovene, dezvoltării producţiei în general, re­zultatele aplicării lor bucurîndu-se adesea de o înaltă apreciere în ţară şi peste hotare. Totuşi, posibilităţile existente în Braşov nu au fost folo­site în totalitate. De aceea, planu­rile de învăţămînt pentru anul 1971— 1972 acordă activităţii practice, e­­ducării comuniste prin muncă şi pentru muncă, o pondere deosebită. Practica în producţie va fi efectua­tă pe întregul parcurs al anului uni­versitar cît şi în timpul verii. S-a realizat o gradare a activităţii pro­ductive a studenţilor: în primul an se face o iniţiere a studenţilor, anii doi şi trei vor participa la activitatea directă de producţie, iar ultimii ani sunt, în general, destinaţi activităţii practice de concepţie-proiectare, stu­dii şi cercetare ştiinţifică. Cursurile, legate de modernizarea producţiei industriale vor fi şi ele îmbunătăţite. Pentru ca pregătirea practică a studenţilor şi participarea lor la activitatea productivă să se desfă­şoare cît mai bine, se vor dezvolta laboratoarele şi se vor folosi mai intens atelierele-şcoală, dotate co­respunzător, se va lucra în uzinele din Braşov. Activitatea de autouti­­lare a laboratoarelor şi atelierelor­­şcoală va trebui mult extinsă în a­­cest an. Dubla subordonare a facul­tăţilor şi secţiilor - la Ministerul în­văţămîntului şi la ministerele de re­sort - va facilita dezvoltarea bazei materiale a institutului şi instruirea practică a studenţilor. Acordarea burselor de către întreprinderi pe bază de contract, prereparti­zarea studenţilor la viitorul loc de muncă la sfîrşitul anului III, îi vor lega şi obişnui cu specificul întreprinderii respective. Desigur, cooptarea in cadrul cor­pului profesoral a conferenţiarilor şi asistenţilor asociaţi, proveniţi din rândul celor mai buni specialişti din producţie, alegerea în senat şi con­siliile profesorale a unor reprezen­tanţi ai întreprinderilor şi uzinelor, sî­nt măsuri care la rîndul lor vor contribui în mare măsură la strîn­­gerea legăturii dintre învăţămîntul superior şi activitatea practică pro­ductivă. Prezenţa mai intensă a car- Prof. dr. ing. Gheorghe NIŢESCU, rectorul Institutului politehnic Braşov (Continuării în pag. a 4-a) 1 octombrie, dată care marchea­ză deschiderea unui nou an universi­tar, capătă în anul acesta o semnifi­caţie deosebită. Evenimentul are loc în condiţiile unei puternice eferves­cenţe creatoare generată în toate compartimentele vieţii sociale de programul de educaţie comunistă a întregului popor, elaborat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi aprobat de Comitetul Executiv, program care pune şi în faţa şcolii româneşti sar­cini complexe şi de cea mai mare răspundere pentru formarea politico­­ideologică, cetăţenească şi profe­sională a viitorilor specialişti cu stu­dii superioare, necesari edificării socialiste multilaterale a patriei noastre. Conducerea institutelor de învăţă­mînt superior din Braşov, organiza­ţiile de partid, au examinat cu toa- ÎN TOATE UNITĂŢILE AGRICOLE Front larg de Inciii tractoarelor şi semănătorilor! Experienţa acestui an a demonstrat cu prisosinţă că recolte bogate de grîu se pot realiza numai atunci cînd semănatul se execută la timpul optim şi în teren foarte bine pregătit, asigurîn­­du-se bineînţeles şi ceilalţi factori — samînţa de calitate şi o fertilizare corespunzătoare. In prezent, în toate zonele judeţului există condiţii deosebit de favorabile pentru executarea acestor lucrări, care să asigure o recoltă bogată in anul viitor. Ele tre­buie folosite la maximum pentru a urgenta semănatul, care — po­trivit recomandărilor bazate pe criterii ştiinţifice, făcute de Minis­terul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor — în condiţiile acestui an trebuie să se termine în jurul datei de 8 octombrie, în judeţul nostru, atît pregătirea solului cît şi semănatul ce­realelor de toamnă, mai ales al griului, sînt rămase mult în urmă. Iată de ce, se impune ca în toate unităţile agricole să se acţioneze cu toată energia spre a se putea recupera intîrzierile şi termina semănatul la timpul optim. Pentru a cunoaşte preocupările în această direcţie a unor cooperative agricole, am vizitat ieri C.A.P. din Homorod şi Caţa. Iată constatările făcute : „Vom termina însămînţarea f­umtului în maximum 12 zile“ Cooperativa agricolă din Ho­morod se situează, la ora actua­lă, printre unităţile fruntaşe cu lucrările de sezon. Aici s-au luat măsuri deosebit de eficiente, care şi-au arătat din plin roadele, a­­tît în ceea ce priveşte recoltarea culturilor tîrzii, cît şi , în în­cadrarea semănatului în epoca optimă. Aşa se face că la ora actuală, din cele 200 hectare prevăzute să fie însămînţate cu orz de toamnă,, au fost realizate 160 ha., asigurîndu-se condiţii certe ca în următoarele două zi­le această lucrare să se termine în întregime. Faţă de alte coope­rative agricole din zona Rupea, unitatea este mult avansată şi cu pregătirea terenului destinat însămînţării griului. Pînă acum au fost arate mai bine de 100 ha., iar patul germinativ s-a pregătit pe aproape jumătate din această suprafaţă. Am ţinut să aflăm amănunte despre modul cum a fost organi­zată activitatea mecanizatorilor, întrucît de munca lor depinde a­­cum în cea mai mare măsură terminarea la timp şi de calita­te a semănatului. „După perioa­da de ploi, ne-a spus Ion Pora, preşedintele cooperativei, am ca­nalizat toate forţele la eliberarea terenului, iar în paralel tractoa­rele au fost dirijate, chiar şi nu­mai pentru cîteva ore pe zi, la e­­xecutarea arăturilor. Acum ma­rea majoritate a tractoarelor lu­crează la pregătirea terenului. A­­vînd organizată munca în schimb prelungit, cei şase trac­torişti repartizaţi la arat reali­zează zilnic cite circa 20 ha. De asemenea, cu 5 polidiscuri se pregăteşte o însemnată suprafa­ţă. De ieri, am început şi semă­natul griului, lucrare ce se va e­­xecuta, pe întreaga suprafaţă planificată, în maximum 12 zile." Modul cum s-a organizat şi s-a desfăşurat pînă acum activitatea din campanie, disciplina fermă­ ­. TOCANIE (Continuare în pag. a 4-a) în curind, aici va fi semănat grîu. Pentru aceasta, la ferma Lenteş a I.A.S. Codlea, se nivelează cu grijă terenul, care apoi va fi pregătit şi însămânţat.

Next