Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)

1971-10-24 / nr. 8334

w Drum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al B.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8334 Duminică, 24 octombrie 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-vii Pentru terminarea imediată a insăminţărilor ZI DE ZI, CEAS DE CEAS TOATE SEMĂNĂTORII! SA FUNCŢIONEZE IN BRAZDĂ NEÎNTRERUPT! O secţie de mecanizare codaşă, lipsită de sprijinul efi­cient al S.M.A. Făgăraş Brigadierii de cîmp stau în.. .sat, în timp ce semăna­tul n-are spor 20 de tractoare au încremenit în brazdă, din lipsă de... combustibil Vineri, la cooperativa agricolă din Mindra nu s-a lucrat cu toate semănătorile. Faptul pare cu atit mai ciudat, cu cit unitatea nu duce lipsă de teren eliberat pentru pre­gătirea in avans a patului germi­nativ. ,,Faţă de alte unităţi din zo­nă, avem o încărcătură mult prea mare pe tractor" — obişnuiesc să se scuze conducătorii unităţii. Nu acesta este, însă, principalul nea­juns care a determinat ca­ unitatea să semene cu griu-secară mai pu­ţin de jumătate din cele 875 ha. prevăzute. Adevărata cauză a răs­minerii în urmă o constituie nere­gulile existente în activitatea sec­ţiei de mecanizare, comoditatea şi inerţia de care dau dovadă unii mecanizatori şi, respectiv, brigadie­rii de cîmp ai cooperativei. Despre contribuţia nesatisfăcătoa­re pe care secţia de mecanizare o aduce la îndeplinirea sarcinilor de producţie ale unităţii, am mai scris şi cu alte prilejuri. Ca urmare, con­ducerea S.M.A. Făgăraş a instalat la conducerea secţiei de mecaniza­re pe Nicolae Popa, unul dintre cei mai vechi mecanizatori. Din păcate, această măsură n-a putut împie­dica să nu se defecteze zilnic trei pină la cinci tractoare. în această situaţie, singura soluţie de accele­rare a vitezei zilnice de semănat a fost orientarea spre pregătirea pa­tului germinativ în schimb prelun­git. Tractorişti ca Mihai Lup, Bucur Stoicănea, Vasile Demian, Gh. Han­tig, Gavrilă Baias şi Gh. Andreescu n-au pregetat să-şi continue mun­ca în brazdă şi la lumina farurilor. Insă, din comoditate, alţi colegi de-ai lor, printre care Ion Birig, Hel­muth Wagner, Gh. Folea şi Matei Drăghici, nu le-au urmat exem­plul. Ba, mai mult, conducerea S.M.A. Făgăraş n-a luat măsuri ca tractoarele cu sistemul de iluminat defect, reprezentînd circa jumătate din totalul celor cu care este dota­tă secţia de mecanizare de la Min­dre, să fie echipate şi pentru lucrul pe timp de noapte. Timp preţios de lucru se iroseş­te la semănat şi din cauza defici­enţelor de organizare a muncii. Aşa, de pildă, la brigada din To­­deriţa, într-una din zilele trecute, au staţionat o întreagă după-amia­­ză trei semănători, datorită faptu­lui că atelajierul însărcinat cu trans­portarea seminţei în cîmp n-a mai aşteptat sosirea de la Mindra a agregatelor respective, ci s-a grăbit să plece în sat pentru a lucra pe lotul personal. Primii vinovaţi de executarea sar­cinilor zilnice după bunul plac al fiecăruia sunt, fără îndoială, briga­dierii de cîmp Jugan Emilian şi, respectiv, Paiş Emilian. Aceasta în­să nu exclude cu nimic răspunde­rea ce-i revine conducerii coope­rativei pentru deficienţele organi­zatorice întîlnite la tot pasul. Făcind această afirmaţie, avem în vedere şi faptul că, miercuri, 20 octombrie, în jurul orei 9, brigadierii de cimp de la Şona, ca şi tractoriştii Ion Raita şi Ion Orzea, încă nu erau plecaţi din sat la munca cîmpului. Tovarăşul Ion Ovesea, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a informat că pentru îndreptarea lip­surilor au fost luate măsuri politice şi organizatorice corespunzătoare. Aşteptăm ca măcar acum, în ulti­mul ceas, acestea să-şi arate din plin roadele. Printre unităţile din zona Făgă­raşului rămase în urmă cu semă­natul griului şi secarei se numără şi cooperativa agricolă din Lisa. Trecînd peste alte lipsuri care au frînat bunul mers al treburilor, ne vom mărgini să arătăm că ieri, îna­inte de amiază, 20 de tractoare n-au putut f utilizate la munca cimpului, lipsindu-le motorina. Gh. Constantin, şeful secţiei de meca­nizare, conducătorii cooperativei, susţin că au solicitat cantităţile necesare de­ la S.M.A. Voita, cu o zi sau două înainte. De asemenea, cer cu insistenţă să li se înapoieze cele două maşini de recoltat car­­tofi dirijate de conducerea S.M.A. la C.A.P. din Voila, în timp ce la brigada de cîmp din Pojorta, unde mai sunt de recoltat cartofi pe su­prafeţe însemnate, oamenii n-au după ce aduna. Primul care trebuie să asigure ca tractoarele şi maşinile agricole să funcţioneze neîntrerupt, în toate u­­nităţile din raza de activitate a S.M.A. Voila, este ing. Gh. Grecu, directorul acestei unităţi. Dacă pînă acum nu s-a achitat mulţumitor de îndatoririle ce-i revin, din necunoaş­terea exactă a situaţiei existente în teren, graba solicitată de încheie­rea însâmânţărilor de toamnă îi impune să ia măsuri în consecinţă. „SĂPTĂMlNA ECONOMIEI’’ CE.C.-ul în permanent al Pe măsură ce cresc veniturile băneşti ale popu­laţiei, pe măsu­ră ce se ridică nivelul de trai al celor ce mun­cesc, apar pe­ ____ sibilităţi şi nece­sităţi noi, a căror punere in va­loare solicită folosirea cit mai chib­zuită a bugetului fiecărei familii. Utilizarea veniturilor băneşti ale u­­nei familii dă naştere nu numai la simple relaţii băneşti legate de în­casarea şi cheltuirea numerarului, ci şi la importante relaţii de cre­dit,­ obţinerea unor fonduri de la instituţiile specializate de stat sa­u încredinţarea economiilor băneşti ale populaţiei spre păstrare statu­lui. Lărgirea continuă a relaţiilor de credit este în atenţia permanentă a organelor financiare ale statului nostru socialist, deoarece prin a­­ceasta sunt satisfăcute o serie de cerinţe ale populaţiei, contribuind, totodată, la întărirea monedei naţio­nale, la consolidarea finanţelor ţării. In acest cadru se înscriu şi mani­festările legate de „Săptămîna eco­nomiei", care în acest an se des­făşoară între 25 şi 31 octombrie. Devenită tradiţională, „Săptămîna economiei" capătă şi semnificaţia unui prilej de bilanţ gospodăresc, de apreciere a hărniciei şi chibzuin­­ţei, a vredniciei şi spiritului de eco­nomie. Pentru C.E.C., această săptămînâ înseamnă o perioadă de intensifica­re a muncii de cultivare a spiritului de economie, în timp ce pentru noi, depunătorii, care beneficiem de serviciile unităţilor C.E.C., „Săptă­mîna economiei" este un nou prilej de a medita asupra impor­tanţei folosirii cu simţ de prevedere a veniturilor personale, asupra mul­tiplelor avantaje pe care le avem economisind prin C.E.C. Depunînd la C.E.C. o parte din economiile băneşti înseamnă că pe lingă posibilitatea de a dobindi mai uşor unele bunuri de valoare mare — cerinţe ale unui nivel de viaţă tot mai ridicat - contribuim totodată şi la dezvoltarea econo­miei naţionale. Casa de Economii şi Consemna­­ţiuni a Republicii Socialiste Româ­nia asigură prin lege garanţia a­­supra sumelor depuse, a dobînzilor şi cîştigurilor,­­ păstrarea secretului privind numele depunătorilor şi p­ un mijloc eficient pe raţiunile efec­tuate, dreptul de a dispune de sumele depuse, scutite de orice fel de impozit. Economisirea la C.E.C. constituie de păstrare a e­conomiilor băneşti personale, la în­­demîna oricărui cetăţean din ţara noastră, deoarece in afara avanta­jelor enunţate se atribuie depună­torilor importante sume de bani sub formă de dobînzi şi cîştiguri. Ast­fel, din cele 739 cîştiguri în auto­turisme acordate de Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni, în primele două trimestre ale acestui an, 43, cu o valoare de peste 2.300.000 lei, au fost acordate depunătorilor din ju­deţul Braşov. Tot în acest an au fost acordate importante cîştiguri depunătorilor care au economii pe librete cu cîştiguri, cu dobîndă şi cîştiguri, obligaţiuni C.E.C., valoa­rea acestora ridicîndu-se pînă la 30 septembrie, la peste 900.000 lei. în afara acestor importante sume a­­cordate depunătorilor sub formă de cîştiguri, Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni acordă anual sute de milioane de lei sub formă de do­bîndă depunătorilor care economi­sesc pe instrumentele de economi­sire cu dobîndă. Alături de întregul popor, oame­nii muncii din judeţul Braşov ob­ţin succese remarcabile în toate domeniile vieţii economice şi so­ciale. Ne aflăm acum în ultimul pă­trar din acest an şi rezultatele ob­ţinute atit în întreaga ţară cit şi în judeţul nostru sunt îmbucurătoare, fapt ce contribuie în­ mod direct şi la dezvoltarea acţiunii de economi­sire la C.E.C. în judeţul Braşov, soldul general al economiilor băneşti ale popu­laţiei, depuse la C.E.C., la 30 sep­tembrie, era cu 10 la sută mai mare faţă de cel înregistrat la sfîrşitul anului trecut şi de peste 2,5 ori mai mare faţă de cel înregistrat la în­ceputul anului 1966. Peste 274.000 de locuitori ai judeţului nostru sunt în prezent depunători la C.E.C., ceea ce înseamnă un libret la aproape doi locuitori. Ne este tuturor binecunoscut fap­tul că, an de an, Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a sporit activi­ (Continuare în pag. a 5-a) sprijinul populaţiei VICTOR NEGOESCU, vicepreşedinte al Comitetului exe­­cutiv al Consiliului popular judeţean Braşov, preşedintele Comisiei judeţene pentru sprijinirea acţiunii de economisire Vizita la Braşov a delegaţiei Partidului Socialist Popular din Norvegia Delegaţia Partidului Socialist Popular din Norvegia, condusă de tovarăşul Finn Gustavsen, preşedin­tele partidului, care la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră, a sosit, sîmbătă, la Braşov. La sosire, oaspeţii norvegieni au fost salutaţi de tovarăşul Ştefan Antanta, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. în cursul­ zilei de ieri, delegaţia Partidului Socialist Popular din Norvegia a vizitat Fabrica de trico­taje, noile cartiere ale Braşovului, şi a avut o întîlnire cu membri ai Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. 2 la pag-2-3-4-S Legea cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat LUCRĂRILE RAŢIONALE A CONFERINŢEI ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR La Palatul Marii Adunări Naţio­nale au fost reluate, sîmbătă, în şedinţă plenară, lucrările celei de-a doua Conferinţe naţionale a Organizaţiei pionierilor. La lucrări iau parte tovarăşii Mi­hai Gere, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, conducători ai u­­nor instituţii centrale şi organiza­ţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., muncitori din mari întreprinderi, oameni de ştiinţă, ar­tă şi cultură. La dezbateri participă coman­danţi de unităţi şi de detaşamen­te pioniereşti, reprezentanţi ai ca­selor de cultură ale pionierilor, ca­dre didactice, părinţi şi elevi. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţări socialiste frăţeşti, precum şi delegaţi ai unor orga­nizaţii internaţionale. Forumul naţional al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mişcării pioniereşti. El urmea­ză să stabilească, pe baza progra­mului de educaţie comunistă a po­porului adoptat de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., la propune­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, obiectivele activităţii Organizaţiei pe următorii ani, analizînd totodată posibilităţile de intensificare şi a­­dîncire a caracterului politic al muncii desfăşurate în rîndul pionie­rilor, a îmbogăţirii şi diversificării formelor şi mijloacelor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul măreţelor idei ale socialismului, al dragostei fierbinţi faţă de partid, patrie şi popor. Preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Con­siliului Naţional al Organizaţiei pionierilor privind activitatea des­făşurată în perioada noiembrie 1966 — octombrie 1971. Participanţii au ascultat, apoi, o informare asupra lucrărilor Secţiu­nii pentru pionieri, care a avut loc în aceste zile. S-a dat citire mesa­jului adresat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de delegaţii la Conferinţa acestei Sec­ţiuni. In continuare, Silvestru Patila, vicepreşedinte al Consiliului Naţio­nal al Organizaţiei pionierilor, a expus Raportul privind îmbunătăţi­rile ce se propun a fi aduse Sta­tutului unităţilor şi detaşamentelor de pionieri şi Regulamentului con­siliilor Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România. Mişcarea pionierească, a relevat, printre altele, în cuvintul său, mi­nistrul învăţămîntului, Mircea Ma­lija, furnizează vastului proces e­­ducaţional ce se desfăşoară în ţa­ra noastră unul din pivoţii săi cei mai de seamă, conlucrînd în mod foarte strîns cu şcoala, dar şi com­­pletînd-o, împlinind-o. Şcoala şi mişcarea pionierească sînt chema­te să meargă mîna în mînă, într-o perfectă comunitate de spirit şi o­­biective în opera nobilă de edu­care­ a tinerei generaţii, în spiri­tul dragostei faţă de partid, de pa­tria socialistă. Au început, apoi, discuţiile, la care au participat numeroşi dele­gaţi şi invitaţi. Au luat cuvîntul Va­sile Cosma, director al Şcolii ge­nerale din Şieu - Cristur, judeţul Bistriţa-Năsăud, Maria Ciobăcel, preşedintele Consiliului judeţean Argeş al Organizaţiei pionierilor,­­Otto Hints, de la Casa pionierilor din Tîrgu-Mureş, Aurelia Iuga, co­mandant de unitate la Liceul pe­dagogic din Buzău, Ecaterina Ia­­cob, prim-secretar al Comitetului U.T.C. al sectorului 7 din Bucu­reşti, Mareş Tom­a, preşedintele Con­siliului judeţean Constanţa al Or­ganizaţiei pionierilor, Grigore Hon-­ tău, secretar al Comitetului orăşe­nesc — Vişeul de Sus al P.C.R., ju­deţul Maramureş, sc­iitorul Tiberiu Utan, directorul editurii „Ion Crean­gă", Elf­ride Mutschler, comandant de unitate la Şcoala generală din Bencecul de Sus, judeţul Timiş, Ste­­lian Bănescu, comandantul unităţii de pionieri de la Şcoala generală din Stoiceni, judeţul Vîlcea, Gheor­­ghe Dinu, maistru la U.C.M. — Re­şiţa. Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi de numeroşi oaspeţi de peste hotare. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Delegaţia femeilor din Chile, în vizită la Braşov Delegaţia femeilor din Chile, condusă de Nilda Panicucci, mem­bră a Partidului Socialist, director executiv al COCEMA (Centrul de coordonare a mamelor), care face o vizită de prietenie în ţara noastră, a sosit, ieri, la Braşov. Delegaţia, însoţită de Celea Bo­ga, vicepreşedintă a Consiliului Na­ţional al Femeilor, a fost primită, în cursul dimineţii, de Romul Radu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov. La întîl­nire au participat Ana Minzăţeanu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, membre ale Comitetului judeţean al femeilor, reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar şi Direcţiei judeţene sanitare. În aceeaşi zi, au fost vizitate car­tiere de locuinţe, monumente isto­rice şi de artă ale municipiului şi Şcoala generală nr. 5. Deschiderea festivă a anului sportiv şcolar şi universitar Ieri, după-amiaza, pe terenul sportiv al Liceului nr. 2 din Braşov, în prezenţa a numeroşi elevi şi studenţi, a avut loc deschiderea fes­tivă a an­ullui sportiv şcolar şi u­ni­versitar. Manifestarea a fost des­chisă cu defilarea coloanei de sportivi din şcolile şi facultăţile bra­şovene. Cu acest prilej au avut loc de­monstraţii de gimnastică, meciuri de handbal, întreceri de atletism etc. Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România In fiecare an, la 25 octom­brie, poporul nostru sârbă- ----­toreşte Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, prilej de manifestare a dragostei şi în­crederii faţă de fiii săi care au misiunea nobilă şi de onoare de a apăra marile cuceriri socia­liste, independenţa şi suverani­tatea patriei, înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru liber­tate socială şi naţională, a­­ceastă zi are o profundă semni­ficaţie. In urmă cu 27 de ani, la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română şi armata so­vietică, a fost desăvîrşită elibe­rarea întregului teritoriu al Ro­mâniei de sub cotropirea fas­cistă. Tricolorul ce flutura victorios în acea zi în oraşul de la marginea ţarii — Cărei — purta, odată cu acest mesaj în­flăcărat, şi sensul noului drum pe care se angajase armata. Desăvîrşirea eliberării întregu­lui teritoriu al României îşi are geneza în actul insurecţiei ar­mate naţionale victorioase. Răs­­punzînd chemării Partidului Co­munist Român, organizatorul şi conducătorul insurecţiei naţio­nale antifasciste din august 1944, armata română a întors ar­mele împotriva Germaniei hitle­­riste, alăturîndu-se în totalitate luptei poporului. A rămas înscrisă la loc de cinste în filele istoriei noastre vitejia trupelor române în lup­tele de pe Mureş, în zona Ara­dului, la Oradea şi Cărei, în bătăliile din Ungaria, în luptele purtate pe viforniţele din munţii Cehoslovaciei. Pentru vitejia şi spiritul lor de sacrificiu, unităţile şi marile unităţi au fost citate prin numeroase ordine ale Co­mandamentului român, precum şi ale Comandamentului suprem sovietic şi comandamentelor marilor unităţi sovietice cu care au cooperat trupele române. Prin lupta comună împotri­va fascismului s-a pecetluit pentru totdeauna prietenia şi frăţia dintre popoarele român şi sovietic, care s-a dezvoltat şi se dezvoltă continuu sub soarele socialismului biruitor. Intre bătăliile purtate de-a lungul vremii de poporul nostru pentru apărarea fiinţei sale na­ţionale şi cele de acum 27 de ani se întinde arcul de triumf al virtuţilor ostăşeşti, sub care atî­­ţia fii ai gliei stămoşeşti şi-au dobîndit nemurirea. Spiritul de sacrificiu, vitejia şi abnegaţia luptătorilor români au trecut ca o flacără vie în inimile ostaşi­lor de azi. „In anii construcţiei socialiste — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — partidul nostru a făurit şi educat o armată de tip nou, care nu cunoaşte alte in­terese decit slujirea fără margini a naţiunii, o armată devotată nemărginit cauzei socialismului şi păcii — pavăză de neînfrînt a independenţei şi libertăţii patriei. Spre mândria întregii ţări, armata noastră de astăzi este trup din trupul poporului, formată din fii de muncitori, ţă­rani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi prin devotamentul lor faţă de partid şi popor, prin hotărîrea lor de a fi demni apărători a tot ceea ce au cucerit cu atîta sacrificiu părinţii şi fraţii lor în lupta pen­tru făurirea României socialiste. ... Partidul nostru dă o nuantă apreciere nivelului de pregătire a ofiţerilor şi soldaţilor, capa­cităţii de luptă a unităţilor şi marilor unităţi din toate genu­rile de armă, disciplinei şi spi­ritului de răspundere cu care personalul militar îşi îndepli­neşte sarcinile sate". Legată indisolubil de desti­nele revoluţiei şi construcţiei so­cialiste, armata noastră populară datorează noua ei fiinţă partidu­lui comunist, clasei muncitoare, fiind pătrunsă de menirea ei şi justeţea cauzei pe care o ser­veşte, îngrijindu-se să o înzes­treze cu tot ce-i necesar pentru instruire şi luptă, cu mijloace moderne, partidul a format şi călit cadre cu înaltă pregătire militară şi politică, demne de epoca luminoasă pe care o tră­ieşte societatea românească. Partidul acordă totodată cea mai mare atenţie dezvoltării conştiinţei socialiste a militari­lor, le cultivă înaltele sentiment® ale patriotismului socialist, mîndria glorioaselor tradiţii de luptă ale înaintaşilor, ale cla­sei muncitoare, dragostea în­flăcărată faţă de prezentul lu­minos al României socialiste şi de viitorul ei comunist. Prin succesele obţinute în pro­cesul de instrucţie şi educaţie, în întărirea ordinii şi discipli­nei militare, prin entuziasmul şi răspunderea cu care ostaşii ţării sunt prezenţi pe marile şan­tiere ale construcţiei socialiste, durînd obiective de cea mai ma­ (Continuare în pag. a 5-a) General-maior Marin DRAGU Pe strada Zizinului, din Braşov, un nou bloc cu zece nivele (400 de apartamente), își va primi, în curând, noii locatari. Foto: GH. BĂNUȚ* „Noroc și voie bună în casă no­uă !" Multă lume se bucură mutîn­­du-se în propriul apartament, înzes­trat modern. Dar mai sînt cazuri cînd, după bucuria din primele luni, atmosfera senină se atunecă deodată. Motivele sînt multe și di­ferite : pe timp de ploaie, apa pă­trunde fie prin cerceveaua feres­trelor, care e fisurată sau nu e prin­să etanş în zidărie, fie prin zidul cu defecte de construcţie ; în mijlocul unei odăi, parchetul refuză „alinie­rea" şi... „rupe rin­du­rile” ; în baie, faianţa începe să cadă de pe pe­reţi ; caloriferele nu reuşesc să dea căldură. Oamenii merg personal şi reclamă, dar fără rezultat. Apoi depun reclamaţii scrise la Oficiul­­ pentru construcţii de locuinţe pro­prietate personală (O.C.L.P.P.). Aici sunt înregistrate, predate serviciu­lui tehnic, iar ce urmează vom ve­dea mai jos. Luăm o reclamaţie oarecare, şi încercăm să aflăm cum a fost re­zolvată. Nu e posibil, deoarece la serviciul tehnic nu se ţine o eviden­ţă. „Reclamaţiile, ne spune ing. Elena Zaharescu, şeful serviciului, sînt predate diriginţilor de şantier. Ei sunt evidenţa. Ce-i urgent, se exe­cută imediat , ce nu e de presantă urgenţă, se va executa după expi­rarea anului de garanţie". D Intr-adevăr, la expirarea terme­nului de garanţie se întocmeşte o situaţie, pe care o semnează şi be­n­eficianul direct, proprietarul apar­tamentului recepţionat. Dacă con­structorul nu execută prompt reme­dierile, drept „sancţiune" se refuză recepţia definitivă... in acest caz, cel care trage ponoasele e tot bene­ficiarul, pentru că, aşa cum consta­tă netulburat personalul tehnic al O.C.L.P.P., prin tărăgănarea lucră­­rilor „anul de recepţie poate dura şi doi ani şi mai mult". In atare condiţii, nu poate exista garanţia că reclamaţia depusă a fost solu­ţionată. Şeful serviciului tehnic ve­de însă lucrurile cit se poate de simplu. „Dacă mai vine o a doua sau a treia reclamaţie, le dăm din nou la diriginte. Dacă nu vine, în­seamnă că totu-i in ordine, că s-a făcut ce trebuie". Am stăruit totuşi, nefiind convinşi că probleme atît de serioase pot rămîne doar pe seama situaţiei în­tocmite şi a... memoriei diriginţilor de şantier. Ni se face o concesie. „Nu zic, ar fi bună şi evidenţa, da­că n-am avea şi altele de făcut”. Reţinem acest rabat în favoarea u­­nei evidenţe şi mergem mai depar­te. Ziarul nostru, în numărul din 17 octombrie a.c., publica sesizarea ce­tăţeanului Paul Chiriacescu, pro­prietarul unui apartament situat în blocul de pe bulevardul Victoriei nr. 7, care de la 15 august 1970 tot depune reclamaţii la O.C.L.P.P., fă­ră să ajungă la un rezultat. Ne in­teresăm de soarta sesizării. Prin Ancheta noastră scrutarea memoriei, vine şi răspun­sul : s-a intervenit la constructor şi... „constructorul trebuie să repare". (E vorba de infiltraţii de apă în­ pereţi). Ne interesăm dacă în acest scop s-a fixat vreun termen. Răs­puns : „E de prisos să vorbim de „termen", pentru că remedierile se fac cînd se poate". Dacă cei cinci tehnicieni de la serviciul tehnic, cu inginerul şase, nu-şi văd capul de treburi, avînd „şi altele de făcut" (de ajutat la verificarea documentaţiilor, contact cu băncile etc.) să vedem şi sub a­­cest aspect rezultatele practice ale străduinţelor lor. Luăm, tot la în­­tîmplare, cîteva sesizări. Boriceanu Suzana (cu nr. 595 , din 16 februarie 1971), Dan Constantin (cu nr. 1870 din 2 iunie, Adam Iosif (cu nr. 1879 din 16 iunie 1971), se plîng de de­ficienţele sistemului de încălzire. Sunt reveniri la reclamaţii făcute şi anul trecut. „Ce să le facem ? Lucrarea este executată după planul întocmit de „Proiect" Braşov". Se vede totuşi că plănul are lacune, iar oamenii cer să se ia măsuri din timp, ca să nu tremure de frig şi la iarna viitoare. „Ar trebui mărit numărul de ele­menţi, dar proiectanţii susţin că ceea ce există este suficient". Şi atunci ce va fi ? „Să suplimentăm. Dar pe cheltuiala cui ?" Te întrebi, cit de amănunţite sunt verificările preliminare ale documentaţiilor, din partea serviciului tehnic al O.C.L.P.P., cit de energie intervin tehnicienii acestui serviciu, pentru prevenirea neajunsurilor, dacă ele se fructifică în asemenea rezultate ? Pe firul constatărilor făcute mai sus, ne oprim la reclamaţia lui Pet­­culescu Marius,­­nr. 1430 din 29 a­­prilie 1971, revenire la altă recla­mație, depusă cu nr. 2990 la 14 de­cembrie 1970). A cerut să se con­state că are igrasie în dormitor, dar nu s-a deplasat nimeni să vadă ce măsuri sunt de luat. Roagă încă o­­dată, să se ia măsuri. „De ce nu s-a verificat și răspuns la prima se­sizare ?“, sună parafa directorului O.C.L.P.P. Nu se vede nici un răs­puns, dar la 12 mai 1971, cu nr. 1458, O.C.L.P.P. informează Între­prinderea de construcţii locale Bra­şov (I.C.L.) că unitatea sa, şantierul 3, refuză remedierea dacă nu se constituie o comisie care să stabi­lească cauzele defecţiunii. I.C.L. cu nr. 11494 din 21 mai 1971 răspunde că la 24 mai, ora 10, se vor întîlni Sandu PLUGARU (Continuare in pag. a 5-a) APARTAMENT NOU- reclamaţii îmbătrînite

Next