Drum Nou, octombrie 1971 (Anul 28, nr. 8314-8340)
1971-10-24 / nr. 8334
w Drum nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al B.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8334 Duminică, 24 octombrie 1971 6 pagini 30 bani Proletari din toate tarile, uniţi-vii Pentru terminarea imediată a insăminţărilor ZI DE ZI, CEAS DE CEAS TOATE SEMĂNĂTORII! SA FUNCŢIONEZE IN BRAZDĂ NEÎNTRERUPT! O secţie de mecanizare codaşă, lipsită de sprijinul eficient al S.M.A. Făgăraş Brigadierii de cîmp stau în.. .sat, în timp ce semănatul n-are spor 20 de tractoare au încremenit în brazdă, din lipsă de... combustibil Vineri, la cooperativa agricolă din Mindra nu s-a lucrat cu toate semănătorile. Faptul pare cu atit mai ciudat, cu cit unitatea nu duce lipsă de teren eliberat pentru pregătirea in avans a patului germinativ. ,,Faţă de alte unităţi din zonă, avem o încărcătură mult prea mare pe tractor" — obişnuiesc să se scuze conducătorii unităţii. Nu acesta este, însă, principalul neajuns care a determinat ca unitatea să semene cu griu-secară mai puţin de jumătate din cele 875 ha. prevăzute. Adevărata cauză a răsminerii în urmă o constituie neregulile existente în activitatea secţiei de mecanizare, comoditatea şi inerţia de care dau dovadă unii mecanizatori şi, respectiv, brigadierii de cîmp ai cooperativei. Despre contribuţia nesatisfăcătoare pe care secţia de mecanizare o aduce la îndeplinirea sarcinilor de producţie ale unităţii, am mai scris şi cu alte prilejuri. Ca urmare, conducerea S.M.A. Făgăraş a instalat la conducerea secţiei de mecanizare pe Nicolae Popa, unul dintre cei mai vechi mecanizatori. Din păcate, această măsură n-a putut împiedica să nu se defecteze zilnic trei pină la cinci tractoare. în această situaţie, singura soluţie de accelerare a vitezei zilnice de semănat a fost orientarea spre pregătirea patului germinativ în schimb prelungit. Tractorişti ca Mihai Lup, Bucur Stoicănea, Vasile Demian, Gh. Hantig, Gavrilă Baias şi Gh. Andreescu n-au pregetat să-şi continue munca în brazdă şi la lumina farurilor. Insă, din comoditate, alţi colegi de-ai lor, printre care Ion Birig, Helmuth Wagner, Gh. Folea şi Matei Drăghici, nu le-au urmat exemplul. Ba, mai mult, conducerea S.M.A. Făgăraş n-a luat măsuri ca tractoarele cu sistemul de iluminat defect, reprezentînd circa jumătate din totalul celor cu care este dotată secţia de mecanizare de la Mindre, să fie echipate şi pentru lucrul pe timp de noapte. Timp preţios de lucru se iroseşte la semănat şi din cauza deficienţelor de organizare a muncii. Aşa, de pildă, la brigada din Toderiţa, într-una din zilele trecute, au staţionat o întreagă după-amiază trei semănători, datorită faptului că atelajierul însărcinat cu transportarea seminţei în cîmp n-a mai aşteptat sosirea de la Mindra a agregatelor respective, ci s-a grăbit să plece în sat pentru a lucra pe lotul personal. Primii vinovaţi de executarea sarcinilor zilnice după bunul plac al fiecăruia sunt, fără îndoială, brigadierii de cîmp Jugan Emilian şi, respectiv, Paiş Emilian. Aceasta însă nu exclude cu nimic răspunderea ce-i revine conducerii cooperativei pentru deficienţele organizatorice întîlnite la tot pasul. Făcind această afirmaţie, avem în vedere şi faptul că, miercuri, 20 octombrie, în jurul orei 9, brigadierii de cimp de la Şona, ca şi tractoriştii Ion Raita şi Ion Orzea, încă nu erau plecaţi din sat la munca cîmpului. Tovarăşul Ion Ovesea, secretarul comitetului comunal de partid, ne-a informat că pentru îndreptarea lipsurilor au fost luate măsuri politice şi organizatorice corespunzătoare. Aşteptăm ca măcar acum, în ultimul ceas, acestea să-şi arate din plin roadele. Printre unităţile din zona Făgăraşului rămase în urmă cu semănatul griului şi secarei se numără şi cooperativa agricolă din Lisa. Trecînd peste alte lipsuri care au frînat bunul mers al treburilor, ne vom mărgini să arătăm că ieri, înainte de amiază, 20 de tractoare n-au putut f utilizate la munca cimpului, lipsindu-le motorina. Gh. Constantin, şeful secţiei de mecanizare, conducătorii cooperativei, susţin că au solicitat cantităţile necesare de la S.M.A. Voita, cu o zi sau două înainte. De asemenea, cer cu insistenţă să li se înapoieze cele două maşini de recoltat cartofi dirijate de conducerea S.M.A. la C.A.P. din Voila, în timp ce la brigada de cîmp din Pojorta, unde mai sunt de recoltat cartofi pe suprafeţe însemnate, oamenii n-au după ce aduna. Primul care trebuie să asigure ca tractoarele şi maşinile agricole să funcţioneze neîntrerupt, în toate unităţile din raza de activitate a S.M.A. Voila, este ing. Gh. Grecu, directorul acestei unităţi. Dacă pînă acum nu s-a achitat mulţumitor de îndatoririle ce-i revin, din necunoaşterea exactă a situaţiei existente în teren, graba solicitată de încheierea însâmânţărilor de toamnă îi impune să ia măsuri în consecinţă. „SĂPTĂMlNA ECONOMIEI’’ CE.C.-ul în permanent al Pe măsură ce cresc veniturile băneşti ale populaţiei, pe măsură ce se ridică nivelul de trai al celor ce muncesc, apar pe ____ sibilităţi şi necesităţi noi, a căror punere in valoare solicită folosirea cit mai chibzuită a bugetului fiecărei familii. Utilizarea veniturilor băneşti ale unei familii dă naştere nu numai la simple relaţii băneşti legate de încasarea şi cheltuirea numerarului, ci şi la importante relaţii de credit, obţinerea unor fonduri de la instituţiile specializate de stat sau încredinţarea economiilor băneşti ale populaţiei spre păstrare statului. Lărgirea continuă a relaţiilor de credit este în atenţia permanentă a organelor financiare ale statului nostru socialist, deoarece prin aceasta sunt satisfăcute o serie de cerinţe ale populaţiei, contribuind, totodată, la întărirea monedei naţionale, la consolidarea finanţelor ţării. In acest cadru se înscriu şi manifestările legate de „Săptămîna economiei", care în acest an se desfăşoară între 25 şi 31 octombrie. Devenită tradiţională, „Săptămîna economiei" capătă şi semnificaţia unui prilej de bilanţ gospodăresc, de apreciere a hărniciei şi chibzuinţei, a vredniciei şi spiritului de economie. Pentru C.E.C., această săptămînâ înseamnă o perioadă de intensificare a muncii de cultivare a spiritului de economie, în timp ce pentru noi, depunătorii, care beneficiem de serviciile unităţilor C.E.C., „Săptămîna economiei" este un nou prilej de a medita asupra importanţei folosirii cu simţ de prevedere a veniturilor personale, asupra multiplelor avantaje pe care le avem economisind prin C.E.C. Depunînd la C.E.C. o parte din economiile băneşti înseamnă că pe lingă posibilitatea de a dobindi mai uşor unele bunuri de valoare mare — cerinţe ale unui nivel de viaţă tot mai ridicat - contribuim totodată şi la dezvoltarea economiei naţionale. Casa de Economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România asigură prin lege garanţia asupra sumelor depuse, a dobînzilor şi cîştigurilor, păstrarea secretului privind numele depunătorilor şi p un mijloc eficient pe raţiunile efectuate, dreptul de a dispune de sumele depuse, scutite de orice fel de impozit. Economisirea la C.E.C. constituie de păstrare a economiilor băneşti personale, la îndemîna oricărui cetăţean din ţara noastră, deoarece in afara avantajelor enunţate se atribuie depunătorilor importante sume de bani sub formă de dobînzi şi cîştiguri. Astfel, din cele 739 cîştiguri în autoturisme acordate de Casa de Economii şi Consemnaţiuni, în primele două trimestre ale acestui an, 43, cu o valoare de peste 2.300.000 lei, au fost acordate depunătorilor din judeţul Braşov. Tot în acest an au fost acordate importante cîştiguri depunătorilor care au economii pe librete cu cîştiguri, cu dobîndă şi cîştiguri, obligaţiuni C.E.C., valoarea acestora ridicîndu-se pînă la 30 septembrie, la peste 900.000 lei. în afara acestor importante sume acordate depunătorilor sub formă de cîştiguri, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă anual sute de milioane de lei sub formă de dobîndă depunătorilor care economisesc pe instrumentele de economisire cu dobîndă. Alături de întregul popor, oamenii muncii din judeţul Braşov obţin succese remarcabile în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Ne aflăm acum în ultimul pătrar din acest an şi rezultatele obţinute atit în întreaga ţară cit şi în judeţul nostru sunt îmbucurătoare, fapt ce contribuie în mod direct şi la dezvoltarea acţiunii de economisire la C.E.C. în judeţul Braşov, soldul general al economiilor băneşti ale populaţiei, depuse la C.E.C., la 30 septembrie, era cu 10 la sută mai mare faţă de cel înregistrat la sfîrşitul anului trecut şi de peste 2,5 ori mai mare faţă de cel înregistrat la începutul anului 1966. Peste 274.000 de locuitori ai judeţului nostru sunt în prezent depunători la C.E.C., ceea ce înseamnă un libret la aproape doi locuitori. Ne este tuturor binecunoscut faptul că, an de an, Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a sporit activi (Continuare în pag. a 5-a) sprijinul populaţiei VICTOR NEGOESCU, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Braşov, preşedintele Comisiei judeţene pentru sprijinirea acţiunii de economisire Vizita la Braşov a delegaţiei Partidului Socialist Popular din Norvegia Delegaţia Partidului Socialist Popular din Norvegia, condusă de tovarăşul Finn Gustavsen, preşedintele partidului, care la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită în ţara noastră, a sosit, sîmbătă, la Braşov. La sosire, oaspeţii norvegieni au fost salutaţi de tovarăşul Ştefan Antanta, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. în cursul zilei de ieri, delegaţia Partidului Socialist Popular din Norvegia a vizitat Fabrica de tricotaje, noile cartiere ale Braşovului, şi a avut o întîlnire cu membri ai Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. 2 la pag-2-3-4-S Legea cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat LUCRĂRILE RAŢIONALE A CONFERINŢEI ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR La Palatul Marii Adunări Naţionale au fost reluate, sîmbătă, în şedinţă plenară, lucrările celei de-a doua Conferinţe naţionale a Organizaţiei pionierilor. La lucrări iau parte tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., muncitori din mari întreprinderi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. La dezbateri participă comandanţi de unităţi şi de detaşamente pioniereşti, reprezentanţi ai caselor de cultură ale pionierilor, cadre didactice, părinţi şi elevi. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţări socialiste frăţeşti, precum şi delegaţi ai unor organizaţii internaţionale. Forumul naţional al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mişcării pioniereşti. El urmează să stabilească, pe baza programului de educaţie comunistă a poporului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, obiectivele activităţii Organizaţiei pe următorii ani, analizînd totodată posibilităţile de intensificare şi adîncire a caracterului politic al muncii desfăşurate în rîndul pionierilor, a îmbogăţirii şi diversificării formelor şi mijloacelor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul măreţelor idei ale socialismului, al dragostei fierbinţi faţă de partid, patrie şi popor. Preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Consiliului Naţional al Organizaţiei pionierilor privind activitatea desfăşurată în perioada noiembrie 1966 — octombrie 1971. Participanţii au ascultat, apoi, o informare asupra lucrărilor Secţiunii pentru pionieri, care a avut loc în aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de delegaţii la Conferinţa acestei Secţiuni. In continuare, Silvestru Patila, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei pionierilor, a expus Raportul privind îmbunătăţirile ce se propun a fi aduse Statutului unităţilor şi detaşamentelor de pionieri şi Regulamentului consiliilor Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România. Mişcarea pionierească, a relevat, printre altele, în cuvintul său, ministrul învăţămîntului, Mircea Malija, furnizează vastului proces educaţional ce se desfăşoară în ţara noastră unul din pivoţii săi cei mai de seamă, conlucrînd în mod foarte strîns cu şcoala, dar şi completînd-o, împlinind-o. Şcoala şi mişcarea pionierească sînt chemate să meargă mîna în mînă, într-o perfectă comunitate de spirit şi obiective în opera nobilă de educare a tinerei generaţii, în spiritul dragostei faţă de partid, de patria socialistă. Au început, apoi, discuţiile, la care au participat numeroşi delegaţi şi invitaţi. Au luat cuvîntul Vasile Cosma, director al Şcolii generale din Şieu - Cristur, judeţul Bistriţa-Năsăud, Maria Ciobăcel, preşedintele Consiliului judeţean Argeş al Organizaţiei pionierilor,Otto Hints, de la Casa pionierilor din Tîrgu-Mureş, Aurelia Iuga, comandant de unitate la Liceul pedagogic din Buzău, Ecaterina Iacob, prim-secretar al Comitetului U.T.C. al sectorului 7 din Bucureşti, Mareş Toma, preşedintele Consiliului judeţean Constanţa al Organizaţiei pionierilor, Grigore Hon- tău, secretar al Comitetului orăşenesc — Vişeul de Sus al P.C.R., judeţul Maramureş, sciitorul Tiberiu Utan, directorul editurii „Ion Creangă", Elfride Mutschler, comandant de unitate la Şcoala generală din Bencecul de Sus, judeţul Timiş, Stelian Bănescu, comandantul unităţii de pionieri de la Şcoala generală din Stoiceni, judeţul Vîlcea, Gheorghe Dinu, maistru la U.C.M. — Reşiţa. Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi de numeroşi oaspeţi de peste hotare. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Delegaţia femeilor din Chile, în vizită la Braşov Delegaţia femeilor din Chile, condusă de Nilda Panicucci, membră a Partidului Socialist, director executiv al COCEMA (Centrul de coordonare a mamelor), care face o vizită de prietenie în ţara noastră, a sosit, ieri, la Braşov. Delegaţia, însoţită de Celea Boga, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, a fost primită, în cursul dimineţii, de Romul Radu, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Braşov. La întîlnire au participat Ana Minzăţeanu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, membre ale Comitetului judeţean al femeilor, reprezentanţi ai Inspectoratului şcolar şi Direcţiei judeţene sanitare. În aceeaşi zi, au fost vizitate cartiere de locuinţe, monumente istorice şi de artă ale municipiului şi Şcoala generală nr. 5. Deschiderea festivă a anului sportiv şcolar şi universitar Ieri, după-amiaza, pe terenul sportiv al Liceului nr. 2 din Braşov, în prezenţa a numeroşi elevi şi studenţi, a avut loc deschiderea festivă a anullui sportiv şcolar şi universitar. Manifestarea a fost deschisă cu defilarea coloanei de sportivi din şcolile şi facultăţile braşovene. Cu acest prilej au avut loc demonstraţii de gimnastică, meciuri de handbal, întreceri de atletism etc. Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România In fiecare an, la 25 octombrie, poporul nostru sârbă- ----toreşte Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, prilej de manifestare a dragostei şi încrederii faţă de fiii săi care au misiunea nobilă şi de onoare de a apăra marile cuceriri socialiste, independenţa şi suveranitatea patriei, înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate socială şi naţională, această zi are o profundă semnificaţie. In urmă cu 27 de ani, la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română şi armata sovietică, a fost desăvîrşită eliberarea întregului teritoriu al României de sub cotropirea fascistă. Tricolorul ce flutura victorios în acea zi în oraşul de la marginea ţarii — Cărei — purta, odată cu acest mesaj înflăcărat, şi sensul noului drum pe care se angajase armata. Desăvîrşirea eliberării întregului teritoriu al României îşi are geneza în actul insurecţiei armate naţionale victorioase. Răspunzînd chemării Partidului Comunist Român, organizatorul şi conducătorul insurecţiei naţionale antifasciste din august 1944, armata română a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, alăturîndu-se în totalitate luptei poporului. A rămas înscrisă la loc de cinste în filele istoriei noastre vitejia trupelor române în luptele de pe Mureş, în zona Aradului, la Oradea şi Cărei, în bătăliile din Ungaria, în luptele purtate pe viforniţele din munţii Cehoslovaciei. Pentru vitejia şi spiritul lor de sacrificiu, unităţile şi marile unităţi au fost citate prin numeroase ordine ale Comandamentului român, precum şi ale Comandamentului suprem sovietic şi comandamentelor marilor unităţi sovietice cu care au cooperat trupele române. Prin lupta comună împotriva fascismului s-a pecetluit pentru totdeauna prietenia şi frăţia dintre popoarele român şi sovietic, care s-a dezvoltat şi se dezvoltă continuu sub soarele socialismului biruitor. Intre bătăliile purtate de-a lungul vremii de poporul nostru pentru apărarea fiinţei sale naţionale şi cele de acum 27 de ani se întinde arcul de triumf al virtuţilor ostăşeşti, sub care atîţia fii ai gliei stămoşeşti şi-au dobîndit nemurirea. Spiritul de sacrificiu, vitejia şi abnegaţia luptătorilor români au trecut ca o flacără vie în inimile ostaşilor de azi. „In anii construcţiei socialiste — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — partidul nostru a făurit şi educat o armată de tip nou, care nu cunoaşte alte interese decit slujirea fără margini a naţiunii, o armată devotată nemărginit cauzei socialismului şi păcii — pavăză de neînfrînt a independenţei şi libertăţii patriei. Spre mândria întregii ţări, armata noastră de astăzi este trup din trupul poporului, formată din fii de muncitori, ţărani, intelectuali, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi prin devotamentul lor faţă de partid şi popor, prin hotărîrea lor de a fi demni apărători a tot ceea ce au cucerit cu atîta sacrificiu părinţii şi fraţii lor în lupta pentru făurirea României socialiste. ... Partidul nostru dă o nuantă apreciere nivelului de pregătire a ofiţerilor şi soldaţilor, capacităţii de luptă a unităţilor şi marilor unităţi din toate genurile de armă, disciplinei şi spiritului de răspundere cu care personalul militar îşi îndeplineşte sarcinile sate". Legată indisolubil de destinele revoluţiei şi construcţiei socialiste, armata noastră populară datorează noua ei fiinţă partidului comunist, clasei muncitoare, fiind pătrunsă de menirea ei şi justeţea cauzei pe care o serveşte, îngrijindu-se să o înzestreze cu tot ce-i necesar pentru instruire şi luptă, cu mijloace moderne, partidul a format şi călit cadre cu înaltă pregătire militară şi politică, demne de epoca luminoasă pe care o trăieşte societatea românească. Partidul acordă totodată cea mai mare atenţie dezvoltării conştiinţei socialiste a militarilor, le cultivă înaltele sentiment® ale patriotismului socialist, mîndria glorioaselor tradiţii de luptă ale înaintaşilor, ale clasei muncitoare, dragostea înflăcărată faţă de prezentul luminos al României socialiste şi de viitorul ei comunist. Prin succesele obţinute în procesul de instrucţie şi educaţie, în întărirea ordinii şi disciplinei militare, prin entuziasmul şi răspunderea cu care ostaşii ţării sunt prezenţi pe marile şantiere ale construcţiei socialiste, durînd obiective de cea mai ma (Continuare în pag. a 5-a) General-maior Marin DRAGU Pe strada Zizinului, din Braşov, un nou bloc cu zece nivele (400 de apartamente), își va primi, în curând, noii locatari. Foto: GH. BĂNUȚ* „Noroc și voie bună în casă nouă !" Multă lume se bucură mutîndu-se în propriul apartament, înzestrat modern. Dar mai sînt cazuri cînd, după bucuria din primele luni, atmosfera senină se atunecă deodată. Motivele sînt multe și diferite : pe timp de ploaie, apa pătrunde fie prin cerceveaua ferestrelor, care e fisurată sau nu e prinsă etanş în zidărie, fie prin zidul cu defecte de construcţie ; în mijlocul unei odăi, parchetul refuză „alinierea" şi... „rupe rindurile” ; în baie, faianţa începe să cadă de pe pereţi ; caloriferele nu reuşesc să dea căldură. Oamenii merg personal şi reclamă, dar fără rezultat. Apoi depun reclamaţii scrise la Oficiul pentru construcţii de locuinţe proprietate personală (O.C.L.P.P.). Aici sunt înregistrate, predate serviciului tehnic, iar ce urmează vom vedea mai jos. Luăm o reclamaţie oarecare, şi încercăm să aflăm cum a fost rezolvată. Nu e posibil, deoarece la serviciul tehnic nu se ţine o evidenţă. „Reclamaţiile, ne spune ing. Elena Zaharescu, şeful serviciului, sînt predate diriginţilor de şantier. Ei sunt evidenţa. Ce-i urgent, se execută imediat , ce nu e de presantă urgenţă, se va executa după expirarea anului de garanţie". D Intr-adevăr, la expirarea termenului de garanţie se întocmeşte o situaţie, pe care o semnează şi beneficianul direct, proprietarul apartamentului recepţionat. Dacă constructorul nu execută prompt remedierile, drept „sancţiune" se refuză recepţia definitivă... in acest caz, cel care trage ponoasele e tot beneficiarul, pentru că, aşa cum constată netulburat personalul tehnic al O.C.L.P.P., prin tărăgănarea lucrărilor „anul de recepţie poate dura şi doi ani şi mai mult". In atare condiţii, nu poate exista garanţia că reclamaţia depusă a fost soluţionată. Şeful serviciului tehnic vede însă lucrurile cit se poate de simplu. „Dacă mai vine o a doua sau a treia reclamaţie, le dăm din nou la diriginte. Dacă nu vine, înseamnă că totu-i in ordine, că s-a făcut ce trebuie". Am stăruit totuşi, nefiind convinşi că probleme atît de serioase pot rămîne doar pe seama situaţiei întocmite şi a... memoriei diriginţilor de şantier. Ni se face o concesie. „Nu zic, ar fi bună şi evidenţa, dacă n-am avea şi altele de făcut”. Reţinem acest rabat în favoarea unei evidenţe şi mergem mai departe. Ziarul nostru, în numărul din 17 octombrie a.c., publica sesizarea cetăţeanului Paul Chiriacescu, proprietarul unui apartament situat în blocul de pe bulevardul Victoriei nr. 7, care de la 15 august 1970 tot depune reclamaţii la O.C.L.P.P., fără să ajungă la un rezultat. Ne interesăm de soarta sesizării. Prin Ancheta noastră scrutarea memoriei, vine şi răspunsul : s-a intervenit la constructor şi... „constructorul trebuie să repare". (E vorba de infiltraţii de apă în pereţi). Ne interesăm dacă în acest scop s-a fixat vreun termen. Răspuns : „E de prisos să vorbim de „termen", pentru că remedierile se fac cînd se poate". Dacă cei cinci tehnicieni de la serviciul tehnic, cu inginerul şase, nu-şi văd capul de treburi, avînd „şi altele de făcut" (de ajutat la verificarea documentaţiilor, contact cu băncile etc.) să vedem şi sub acest aspect rezultatele practice ale străduinţelor lor. Luăm, tot la întîmplare, cîteva sesizări. Boriceanu Suzana (cu nr. 595 , din 16 februarie 1971), Dan Constantin (cu nr. 1870 din 2 iunie, Adam Iosif (cu nr. 1879 din 16 iunie 1971), se plîng de deficienţele sistemului de încălzire. Sunt reveniri la reclamaţii făcute şi anul trecut. „Ce să le facem ? Lucrarea este executată după planul întocmit de „Proiect" Braşov". Se vede totuşi că plănul are lacune, iar oamenii cer să se ia măsuri din timp, ca să nu tremure de frig şi la iarna viitoare. „Ar trebui mărit numărul de elemenţi, dar proiectanţii susţin că ceea ce există este suficient". Şi atunci ce va fi ? „Să suplimentăm. Dar pe cheltuiala cui ?" Te întrebi, cit de amănunţite sunt verificările preliminare ale documentaţiilor, din partea serviciului tehnic al O.C.L.P.P., cit de energie intervin tehnicienii acestui serviciu, pentru prevenirea neajunsurilor, dacă ele se fructifică în asemenea rezultate ? Pe firul constatărilor făcute mai sus, ne oprim la reclamaţia lui Petculescu Marius,nr. 1430 din 29 aprilie 1971, revenire la altă reclamație, depusă cu nr. 2990 la 14 decembrie 1970). A cerut să se constate că are igrasie în dormitor, dar nu s-a deplasat nimeni să vadă ce măsuri sunt de luat. Roagă încă odată, să se ia măsuri. „De ce nu s-a verificat și răspuns la prima sesizare ?“, sună parafa directorului O.C.L.P.P. Nu se vede nici un răspuns, dar la 12 mai 1971, cu nr. 1458, O.C.L.P.P. informează Întreprinderea de construcţii locale Braşov (I.C.L.) că unitatea sa, şantierul 3, refuză remedierea dacă nu se constituie o comisie care să stabilească cauzele defecţiunii. I.C.L. cu nr. 11494 din 21 mai 1971 răspunde că la 24 mai, ora 10, se vor întîlni Sandu PLUGARU (Continuare in pag. a 5-a) APARTAMENT NOU- reclamaţii îmbătrînite