Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)
1971-11-25 / nr. 8361
- * i 1/ rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P..CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8361 Joi, 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţârile, uniţi-vi! TOATE TRACTOARELE ÎN BRAZDĂ, FIECARE ORĂ SĂ FIE PREŞEDINTELE IOSIP BROZ TITO FOLOSITA DIN PUN! ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN ŢARA NOASTRĂ. încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-1 petreceţi în România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folosîtoare. în primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi (Continuare in pag. o 4-a) (Continuare în pag. a 4-a) Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune. Plecarea oaspeţilor spre patrie pinat cu căldura şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului s® aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara, în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Grigorie (Continuare în pag. a 4-a) Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au intim- (Continuare în pag. a 4-a) MAI AVEM DE ARAT 10.000 ha ÎN CÂTEVA ZILE TREBUIE ELIBERATĂ ÎNTREAGA SUPRAFAȚA DE TEREN • ZILNIC, O VITEZĂ DE MINIMUM 1.300 HA • DE BUNA ORGANIZARE A MUNCII MECANIZATORILOR RĂSPUNDE PERSONAL INGINERUL-ȘEF AL UNITĂȚII în prezent, cînd marea majoritate a lucrărilor d®, strîngerea recoltei s-a încheiat. CONTINUAREA IN RITM SUSȚINUT A ARĂTURILOR ADÎNCI DE TOAMNA, PINA LA EFECTUAREA LOR PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢA CE URMEAZĂ SĂ FIE INSĂMÎNȚATĂ ÎN PRIMĂVARA VIITOARE, CONSTITUIE O SARCINA NECONDITIONATA a lucrătorilor din agricultura județului nostru. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît starea timpului permite să se lucreze în toate zonele judeţului. înainte însă de a arăta care este stadiul acţiunii şi măsurile ce se impun pentru urgentarea ei, trebuie să amintim că în unele unităţi se mai află încă pe cîmp importante cantităţi de sfeclă de zahăr, porumb, cicoare, legume a căror recoltare şi transportare nu mai suferă nici un fel de intimere. în scopul urgentării acestor două lucrări, la indicaţia biroului comitetului judeţean de partid, organele agricole au luat u- I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) Formă a conştiinţei sociale, morala îndeplineşte un rol activ în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a omului nou. Determinată de relaţiile de producţie socialiste, morala socialistă conţine un sistem complex de norme şi principii elaborate în procesul practicii revoluţionare, în procesul edificării noii societăţi. Aşa cum fiecare formaţiune socială a avut morala ei specifică, determinată de baza economică, fiecare etapă din evoluţia aceleiaşi formaţiuni presupune cristalizarea unor noi norme şi principii corespunzătoare imperativelor social-istorice ale perioadei respective. Cu alte cuvinte, conţinutul moralei nu este imuabil, dat o dată pentru totdeauna, ci într-o continuă evoluţie, care urmează însuşi cursul ascendent al perfecţionării societăţii în ansamblul ei, însuşirea normelor şi principiilor moralei socialiste, transformarea lor în motive interne de acţiune ’ este un obiectiv principal al muncii politice, o sarcină de prim-ordin a organizaţiilor de partid, a tuturor factorilor educaţionali. „întregul sens al măsurilor privind activitatea politico-ideologică, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este de a asigura afirmarea tot mai puternică în viaţă a principiilor comuniste, de a învăţa să muncim şi să trăim în spiritul acestor principii". Exprimînd aprecierea societăţii faţă de actele şi atitudinile membrilor ei luaţi ca entitate individuală, valorile morale încorporează în determinarea lor lăuntrică sinteza idealurilor şi scopurilor fundamentale care stau la baza întregii activităţi social-economice. Cu alte cuvinte, societatea aprobă şi îşi însuşeşte comportamentele ce se manifestă în concordanţă cu aceste idealuri, respingînd sau dezavuînd conduita celor ce încalcă normele şi principiile acceptate şi respectate de imensa majoritate a membrilor ei, principii şi norme elaborate şi perfecţionate în procesul activităţii complexe de edificare a noii societăţi, în procesul practicii revoluţionare. Interacţiunile cu caracter moral dintre membrii societăţii socialiste determină progresiv perfecţionarea morală a fiecărui individ luat în parte şi a societăţii în ansamblul ei, în procesul construcţiei socialismului, ca urmare a acţiunilor educaţionale iniţiate şi conduse de partid, se realizează o continuă valorizare morală a personalităţii umane, o permanentă interiorizare a normelor şi principiilor morale Ştiinţă a fenomenului moral, a principiilor şi normelor ce alcătuiesc substanţa moralei, etica ierarhizează aceste valori şi, surprinzînd dinamica lor interioară, le pune la dispoziţia practicii sub forma codului comportamental în funcţie de care este apreciat fiecare individ Dar, să vedem, pe scurt, care sunt valorile fundamentale ale eticii comuniste. Valoarea primordială a noii morale o constituie ataşamentul faţă de orînduirea socialistă. Unitatea întregului popor în jurul partidului, înfăptuirea neabătută a politicii sale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, îndeplinirea tuturor sarcinilor puse de către partid, fac dovada acestui principiu în viaţa şi activitatea întregului nostru popor. Făurind ei înşişi într-o măsură tot mai mare şi în ritm susţinut valorile materiale şi spirituale ale societăţii, fiind în acelaşi timp producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, membrii societăţii noastre îşi însuşesc tot mai mult acest principiu moral, care devine o convingere, mobilizîndu-i în activitatea lor zilnică de îndeplinire a cerinţelor obiective, de dezvoltare rapidă a societăţii noastre. Ataşamentul faţă de societatea socialistă presupune totodată atitudinea înaintată faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, care constituie alte valori ale moralei socialiste. Munca în societatea socialistă are un profund caracter moral, prin muncă omul realizînd propria sa fericire şi contribuind, totodată, la realizarea fericirii tuturor. Atitudinea înaintată faţă de muncă înseamnă însuşirea şi promovarea în producţie a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, înseamnă efort pentru autodepăşirea permanentă. Atitudinea înaintată faţă de muncă implică, totodată, efort din partea fruntaşilor în producţie pentru a ridica întregul colectiv la nivelul realizărilor obţinute de ei. Orînduirea socialistă creează baze pentru o schimbare radicală a atitudinii faţă de muncă. Munca fiind factorul care-i conferă omului adevărata sa valoare, constituie totodată principalul criteriu de apreciere şi promovare a fiecărui cetăţean. Repartiţia socialistă trebuie, de asemenea, să aibă drept criteriu munca, cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii. Ataşamentul faţă de orînduirea socialistă se reflectă şi în grija pentru avutul obştesc. Lichidînd proprietatea privată capitalistă asupra mijloacelor de producţie, socialismul a instituit între oameni relaţii cu adevărat umane, de colaborare şi întrajutorare tovărăşească. Tot mai mulţi sînt cei care înţeleg că avutul obştesc trebuie dezvoltat, întărit şi apărat, deoarece numai pe această bază ei îşi pot satisface într-o măsură tot mai mare nevoile materiale şi spirituale. In societatea noastră mai avem însă oameni care sustrag bunuri din avutul obştesc, care se înavuţesc pe spi- narea celorlalţi, indivizi avizi după cîştiguri ilicite. Este o datorie morală a fiecărui comunist, a fiecărui cetăţean, să fie intransigent şi să acţioneze hotărlt pentru a stîrpi această mentalitate învechită şi profund imorală. O altă valoare generată de baza societăţii socialiste, o constituie colectivismul, principiu moral opus individualismului burghez. Omul în societatea socialistă îşi afirmă personalitatea în şi prin colectiv. Colectivul de muncă îl apreciează pe om după felul cum munceşte şi se comportă, conferindu-i prin aceasta aprecierea morală de cinstit, bun, curajos etc. Personalitatea individului nu este ruptă de colectiv, nu poate exista în afara colectivului. în societatea socialistă există toate premisele armonizării într-o măsură tot mai mare a intereselor individului cu interesele obşteşti. Colectivismul, ca valoare morală, presupune o înaltă conştiinţă a îndatoririlor obşteşti, un ridicat spirit de responsabilitate nu numai pentru acţiunea personală, dar, mai ales, pentru interesele tuturor oamenilor muncii. Este datoria fiecărei organizaţii de partid să lupte permanent împotriva individualismului şi egoismului care mai persistă în conştiinţa unor oameni, să-i facă să înţeleagă că fericirea lor personală Prof. Corneliu CRISTACHE (Continuare in pag. a 3-a) VALORILE MORALE IN SOCIETATEA SOCIALISTĂ Consultaţie în ajutorul celor care studiază în învăţămîntul de partid Cu planul anual îndeplinit Colectivul întreprinderi de industrie locală din Făgăraş raportează îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ce îi reveneau din prevederile primului an al cincinalului. Succesul va permite realizarea pînă la finele anului a unei producţii suplimentare de 8 milioane lei, constînd din 510.000 cărămizi, mobilă în valoare de 1 milion lei şi presături din mase plastice de 5 milioane lei. Totodată se vor obţine economii peste plan de 2,5 milioane şi beneficii suplimentare de peste 2 milioane lei. Ca urmare, angajamentele anuale vor fi substanțial depășite. MAGAZIN Pagina a 2-a *; M1 * Pagina a 3-a „Surprizele... dulci" pentru noaptea revelionului se pregătesc de pe acum şi in secţia ciocolată a binecunoscutei fabrici braşovene „Dezrobirea". Foto: GH. BĂNUŢĂ Colectarea deşeurilor de metal, textile şi hirtie 17 Cale eficientă de sporire a bazei de materii prime Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, presupune, înainte de toate dezvoltarea intensivă şi multilaterală a tuturor sectoarelor producţiei materiale, sporirea eficienţei activităţii economice. Avantajele unei astfel de opţiuni rezultă cu claritate dacă avem în vedere că prin înfăptuirea ei, aproape un sfert din sporul producţiei industriale din actualul cincinal se va putea obţine pe seama folosirii mai bune a potenţialului productiv existent. în această ordine de idei, importante rezerve îşi aşteaptă valorificarea prin utilizarea judicioasă a resurselor de materii prime. La recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, care a aprobat Legea planului cincinal pe perioada 1971-1975, s-au făcut de altfel numeroase recomandări în acest sens, se atrăgea totodată atenţia producătorilor bunurilor materiale, specialiştilor, nouă tuturor, că „Este necesar. .. să ne preocupăm mult mai serios şi pe o scară mult mai largă de colectarea şi valorificarea deşeurilor de metale, textile, hirtie ş.a. aşa cum se procedează chiar şi în ţări bogate"1. în aceste condiţii, fireşte că problema colectării deşeurilor — domeniu în care judeţul nostru a dobîndit o experienţă de bun început - depăşeşte caracterul unei acţiuni oarecare şi devine o îndatorire civică prin intermediul căreia fiecare cetăţean al ţării îşi poateaduc®, şi este chemat să-şi aducă, contribuţia la asigurarea bazei de materii prime de care are nevoie economia noastră naţională în vederea atingerii obiectivelor îndrăzneţe, dar realiste, pe care ni le-am fixat în actualul cincinal, în urma indicaţiilor conducerii superioare de partid, cu un an şi ceva. în urmă, în judeţul nostru a fost iniţiată o vastă acţiune de colectare a deşeurilor de toate categoriile, în scopul valorificării lor, al reintroducerii în circuitul economic a acestora. Planul unităţilor de colectare C.C.A. şi I.C.M. a fost îndeplinit şi depăşit, dar faţă de actualele cerinţe nu ne putem declara mulţumiţi. Aceasta o dovedesc rezervele existente într-o serie de Ing. Victor BARNA, activist al Comisiei economice a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a) Sesiune ştiinţifică jubiliară Ieri la clubul U.A.Bv., în prezenţa reprezentanţilor organelor locale de partid şi ale sindicatelor, a avut loc o sesiune ştiinţifică jubiliară, închinată apropiatei aniversări a 50 de ani de existenţă a uzinei. Au participat, pe lingă specialişti ai uzinei gazdă, conducători ai unor întreprinderi colaboratoare la fabricaţia de autocamioane şi cadre didactice de la Universitatea din Braşov. După prezentarea comunicărilor ştiinţifice au urmat discuţii şi vizionarea filmului ,,Vîrsta de aur", care înfăţişează momente din biografia uzinei semicentenare. ,,Siguranţă şi măiestrie“ Faza pe Regionala C.F.R. aconcursului profesional „Siguranţă şi măiestrie" a tinerilor feroviari, organizat de Comitetul judeţean U.T.C. şi Direcţia regională C.F.R., a reunit anul acesta 200 de participanţi: mecanici de locomotivă Diesel, ajutori de mecanici şi fochişti. Temeinica pregătire a tinerilor pentru diferitele faze ale concursului a determinat o scădere considerabilă în cursul acestui an, a numărului de evenimente de circulaţie şi o creştere a regularităţii transportului cu 7 la sută. Cu prilejul concursului, mecanicul Gheorghe Bogdan, de la Depoul C.F.R. Brașov, a dovedit o bună pregătire profesională, remarcîndu-se în mod deosebit. 1»