Drum Nou, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8343-8365)

1971-11-25 / nr. 8361

- * i 1/ ­rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P..CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVIII Nr. 8361 Joi, 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Proletari din toate ţâr­ile, uniţi-vi! TOATE TRACTOARELE ÎN BRAZDĂ, FIECARE ORĂ SĂ FIE PREŞEDINTELE IOSIP BROZ TITO FOLOSIT­A DIN PUN! ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA ÎN ŢARA NOASTRĂ­­. încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­deţean Timiş al P.C.R., convor­birile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P­.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea to­varăşului Iosip Broz Tito, pre­şedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedin­tele Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­cu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgă­­nescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte­ persoane ofi­ciale române. Au luat parte tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Du­­şan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­reşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de a­semenea, conducători ai organe­lor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoa­ra, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, nume­roşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o at­mosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-1 pe­­treceţi în România se apropie de sfîrşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folosîtoare. în primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi (Continuare in pag. o 4-a) (Continuare în pag. a 4-a) Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primi­rea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, în aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timi­şoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăi­toare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune. Plecarea oaspeţilor spre patrie pinat cu căldura şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi asemeni întregului popor, senti­mentele de sinceră prietenie ca­re unesc partidele, ţările şi po­poarele noastre, şi-au luat un vi­brant rămas bun de la solii po­porului iugoslav. Pe traseul stră­bătut pînă la gara oraşului s® aflau mii de cetăţeni, care au ţi­nut şi cu acest prilej să-şi ma­nifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vi­zita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fruc­tuoase cu care s-au încheiat con­vorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iu­goslavi au fost conduşi de tova­răşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii ro­mâne în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare econo­mică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducă­tori ai organelor locale de par­tid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinde­rile şi instituţiile municipiului Ti­mişoara, în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de to­varăşii Gemal Biedici, preşedin­tele Consiliului Executiv Fede­ral, Dragoslav Markovici, preşe­dintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iu­goslavia, Stane Dolanţ, preşedin­tele în funcţiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Pre­zidiului U.C.I., Duşan Grigorie­ (Continuare în pag. a 4-a) Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de­ alte naţionalităţi —, care timp de două zile au intim- (Continuare în pag. a 4-a) MAI AVEM DE ARAT 10.000 ha ÎN CÂTEVA ZIL­E TREBUIE ELIBERATĂ ÎNTREAGA SUPRAFAȚA DE TEREN • ZILNIC, O VITEZĂ DE MINIMUM 1.300 HA • DE BUNA ORGANIZARE A MUNCII MECANI­ZATORILOR RĂSPUNDE PERSONAL INGINE­­­RUL-ȘEF AL UNITĂȚII în prezent, cînd marea majo­ritate a lucrărilor d®, strîngere­a recoltei s-a încheiat. CONTINUA­REA IN RITM SUSȚINUT A ARĂ­TURILOR ADÎNCI DE TOAMNA, PINA LA EFECTUAREA LOR PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢA CE UR­MEAZĂ SĂ FIE INSĂMÎNȚATĂ ÎN PRIMĂVARA VIITOARE, CON­STITUIE O SARCINA NECONDI­TIONATA a lucrătorilor din agri­cultura județului nostru. Aceasta, cu atît mai mult, cu cît starea timpului permite să se lucreze în toate zonele judeţului. înainte însă de a arăta care este stadiul acţiunii şi măsurile ce se impun pentru urgentarea ei, trebuie să amintim că în unele unităţi se mai află încă pe cîmp importante cantităţi de sfeclă de zahăr, po­rumb, cicoare, legume a căror re­coltare şi transportare nu mai su­feră nici un fel de intimere. în scopul urgentării acestor două lucrări, la indicaţia birou­lui comitetului judeţean de par­tid, organele agricole au luat u- I. TOCANIE (Continuare în pag. a 3-a) Formă a conştiinţei sociale, morala îndeplineşte un rol ac­tiv în procesul făuririi societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate şi a omului nou. Deter­minată de relaţiile de produc­ţie socialiste, morala socialistă conţine un sistem complex de norme şi principii elaborate în procesul practicii revoluţiona­re, în procesul edificării noii societăţi. Aşa cum fiecare for­maţiune socială a avut morala ei specifică, determinată de ba­za economică, fiecare etapă din evoluţia aceleiaşi formaţiuni presupune cristalizarea unor noi norme şi principii corespunză­toare imperativelor social-isto­­rice ale perioadei respective. Cu alte cuvinte, conţinutul mo­ralei nu este imuabil, dat o da­tă pentru totdeauna, ci într-o continuă evoluţie, care urmea­ză însuşi cursul ascendent al perfecţionării societăţii în an­samblul ei, însuşirea normelor şi princi­piilor moralei socialiste, trans­formarea lor în motive interne de acţiune ’ este un obiectiv principal al muncii politice, o sarcină de prim-ordin a orga­nizaţiilor de partid, a tuturor factorilor educaţionali. „întregul sens al măsurilor privind acti­vitatea politico-ideologică, ară­ta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este de a asigura afirmarea tot mai puternică în viaţă a principiilor comuniste, de a în­văţa să muncim şi să trăim în spiritul acestor principii". Exprimînd aprecierea socie­tăţii faţă de actele şi atitudinile membrilor ei luaţi ca entitate individuală, valorile morale în­corporează în determinarea lor lăuntrică sinteza idealurilor şi scopurilor fundamentale care stau la baza întregii activităţi social-economice. Cu alte cu­vinte, societatea aprobă şi îşi însuşeşte comportamentele ce se manifestă în concordanţă cu aceste idealuri, respingînd sau dezavuînd conduita celor ce în­calcă normele şi principiile ac­ceptate şi respectate de imen­sa majoritate a membrilor ei, principii şi norme elaborate şi perfecţionate în procesul acti­vităţii complexe de edificare a noii societăţi, în procesul prac­ticii revoluţionare. Interacţiuni­le cu caracter moral dintre membrii societăţii socialiste de­termină progresiv perfecţiona­rea morală a fiecărui individ luat în parte şi a societăţii în ansamblul ei, în procesul con­strucţiei socialismului, ca ur­mare a acţiunilor educaţionale iniţiate şi conduse de partid, se realizează o continuă valoriza­re morală a personalităţii uma­ne, o permanentă interiorizare a normelor şi principiilor morale Ştiinţă a fenomenului moral, a principiilor şi normelor ce alcă­tuiesc substanţa moralei, etica ierarhizează aceste valori şi, surprinzînd dinamica lor interi­oară, le pune la dispoziţia prac­ticii sub forma codului compor­tamental în funcţie de care este apreciat fiecare individ Dar, să vedem, pe scurt, care sunt valo­rile fundamentale ale eticii co­muniste. Valoarea primordială a noii morale o constituie ataşamentul faţă de orînduirea socialistă. Unitatea întregului popor în ju­rul partidului, înfăptuirea nea­bătută a politicii sale de edifi­care a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate, îndeplini­rea tuturor sarcinilor puse de către partid, fac dovada aces­tui principiu în viaţa şi activi­tatea întregului nostru popor. Făurind ei înşişi într-o măsură tot mai mare şi în ritm susţinut valorile materiale şi spirituale ale societăţii, fiind în acelaşi timp producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, membrii societăţii noastre îşi însuşesc tot mai mult acest prin­cipiu moral, care devine o con­vingere, mobilizîndu-i în activi­tatea lor zilnică de îndeplinire a cerinţelor obiective, de dez­voltare rapidă a societăţii noa­stre. Ataşamentul faţă de societa­tea socialistă presupune tot­odată atitudinea înaintată fa­ţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, care constituie alte valori ale moralei socialiste. Munca în societatea socialistă are un profund caracter moral, prin muncă omul realizînd pro­pria sa fericire şi contribuind, totodată, la realizarea fericirii tuturor. Atitudinea înaintată fa­ţă de muncă înseamnă însuşi­rea şi promovarea în producţie a celor mai noi cuceriri ale şti­inţei şi tehnicii, înseamnă efort pentru autodepăşirea perma­nentă. Atitudinea înaintată fa­ţă de muncă implică, totodată, efort din partea fruntaşilor în producţie pentru a ridica între­gul colectiv la nivelul realiză­rilor obţinute de ei. Orînduirea socialistă creează baze pentru o schimbare radicală a atitudi­nii faţă de muncă. Munca fiind factorul care-i conferă omului adevărata sa valoare, consti­tuie totodată principalul crite­riu de apreciere şi promovare a fiecărui cetăţean. Repartiţia socialistă trebuie, de asemenea, să aibă drept criteriu mun­ca, cantitatea, calitatea şi im­portanţa socială a muncii. Ata­şamentul faţă de orînduirea so­cialistă se reflectă şi în grija pentru avutul obştesc.­ Lichidînd proprietatea privată capitalistă asupra mijloacelor de produc­ţie, socialismul a institu­it între oameni relaţii cu adevărat u­­mane, de colaborare şi întra­jutorare tovărăşească. Tot mai mulţi sînt cei care înţeleg că avutul obştesc trebuie dezvol­tat, întărit şi apărat, deoarece numai pe această bază ei îşi pot satisface într-o măsură tot mai mare nevoile materiale şi spirituale. In societatea noastră mai avem însă oameni care sustrag bunuri din avutul ob­ştesc, care se înavuţesc pe spi-­ narea celorlalţi, indivizi avizi după cîştiguri ilicite. Este o da­torie morală a fiecărui comu­nist, a fiecărui cetăţean, să fie intransigent şi să acţioneze hotărlt pentru a stîrpi această mentalitate învechită şi profund imorală. O altă valoare generată de baza societăţii socialiste, o con­stituie colectivismul, principiu moral opus individualismului burghez. Omul în societatea so­cialistă îşi afirmă personalita­tea în şi prin colectiv. Colecti­vul de muncă îl apreciează pe om după felul cum munceşte şi se comportă, conferindu-i prin aceasta aprecierea morală de cinstit, bun, curajos etc. Perso­nalitatea individului nu este ruptă de colectiv, nu poate e­­xista în afara colectivului. în societatea socialistă există toa­te premisele armonizării într-o măsură tot mai mare a intere­selor individului cu interesele obşteşti. Colectivismul, ca va­loare morală, presupune o înal­tă conştiinţă a îndatoririlor ob­şteşti, un ridicat spirit de res­ponsabilitate nu numai pentru acţiunea personală, dar, mai ales, pentru interesele tuturor oamenilor muncii. Este datoria fiecărei organizaţii de partid să lupte permanent împotriva indi­vidualismului şi egoismului ca­re mai persistă în conştiinţa u­­nor oameni, să-i facă să înţe­leagă că fericirea lor personală Prof. Corneliu CRISTACHE (Continuare in pag. a 3-a) VALORILE MORALE IN SOCIETATEA SOCIALISTĂ Consultaţie în ajutorul celor care studiază în învăţămîntul de partid Cu planul anual îndeplinit Colectivul întreprinderi de industrie locală din Făgăraş raportează îndeplinirea înain­te de termen a sarcinilor ce îi reveneau din prevederile primului an al cincinalului. Succesul va permite realiza­rea pînă la finele anului a u­­nei producţii suplimentare de 8 milioane lei, constînd din 510.000 cărămizi, mobilă în va­loare de 1 milion lei şi presă­­turi din mase plastice de 5 milioane lei. Totodată se vor obţine economii peste plan de 2,5 milioane şi beneficii supli­mentare de peste 2 milioane lei. Ca urmare, angajamentele anuale vor fi substanțial de­pășite. MAGAZIN Pagina a 2-a *; M1 * Pagina a 3-a „Surprizele... dulci" pentru noaptea revelionului se pregătesc de pe acum şi in secţia ciocolată a binecunoscutei fabrici braşovene „Dezrobirea". Foto: GH. BĂNUŢĂ Colectarea deşeurilor de metal, textile şi hirtie 1­7 Cale eficientă de sporire a bazei de materii prime Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, presupune, înainte de toate dezvoltarea inten­sivă şi multilaterală a tuturor sec­toarelor producţiei materiale, spori­rea eficienţei activităţii economice. Avantajele unei astfel de opţiuni re­zultă cu claritate dacă avem în vedere că prin înfăptuirea ei, a­­proape un sfert din sporul produc­ţiei industriale din actualul cinci­nal se va putea obţine pe seama folosirii mai bune a potenţialului productiv existent. în această ordine de idei, importante rezerve îşi aş­teaptă valorificarea prin utilizarea judicioasă a resurselor de materii prime. La recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale, care a aprobat Legea planului cincinal pe perioada 1971-1975, s-au făcut de altfel nu­meroase recomandări în acest sens, se atrăgea totodată atenţia produ­cătorilor bunurilor materiale, specia­liştilor, nouă tuturor, că „Este nece­sar. .. să ne preocupăm mult mai serios şi pe o scară mult mai largă de colectarea şi valorificarea deşeurilor de metale, textile, hirtie ş.a. aşa cum se procedează chiar şi în ţări bogate"1. în aceste con­diţii, fireşte că problema colectării deşeurilor — domeniu în care ju­deţul nostru a dobîndit o expe­rienţă de bun început - depăşeşte caracterul unei acţiuni oarecare şi devine o îndatorire civică prin intermediul căreia fiecare cetăţean al ţării îşi poate­aduc®, şi este che­mat să-şi aducă, contribuţia la asi­gurarea bazei de materii prime de care are nevoie economia noastră naţională în vederea atingerii obiec­tivelor îndrăzneţe, dar realiste, pe care ni le-am fixat în actualul cin­cinal, în urma indicaţiilor conducerii superioare de partid, cu un an şi ceva. în urmă, în judeţul nostru a fost iniţiată o vastă acţiune de co­lectare a deşeurilor de toate cate­goriile, în scopul valorificării lor, al reintroducerii în circuitul econo­mic a acestora. Planul unităţilor de colectare C.C.A. şi I.C.M. a fost în­deplinit şi depăşit, dar faţă de ac­tualele cerinţe nu ne putem decla­ra mulţumiţi. Aceasta o dovedesc rezervele existente într-o serie de Ing. Victor BARNA, activist al Comisiei economice a Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. (Continuare în pag. a 3-a) Sesiune ştiinţifică jubiliară Ieri la clubul U.A.Bv., în pre­zenţa reprezentanţilor organe­lor locale de partid şi ale sin­dicatelor, a avut loc o sesiu­ne ştiinţifică jubiliară, închi­nată apropiatei aniversări a 50 de ani de existenţă a uzi­nei. Au participat, pe lingă specialişti ai uzinei gazdă, conducători ai unor întreprin­deri colaboratoare la fabrica­ţia de autocamioane şi cadre didactice de la Universitatea din Braşov. După prezentarea comunicărilor ştiinţifice au ur­mat discuţii şi vizionarea fil­mului ,,Vîrsta de aur", care înfăţişează momente din bio­grafia uzinei semicentenare. ,,Siguranţă şi măiestrie“ Faza pe Regionala C.F.R. a­­con­cursului profesional „Siguranţă şi măiestrie" a tinerilor feroviari, orga­nizat de Comitetul judeţean U.T.C. şi Direcţia regională C.F.R., a reunit anul acesta 200 de participanţi: mecanici de locomotivă Diesel, aju­tori de mecanici şi fochişti. Temeinica pregătire a tinerilor pentru diferitele faze ale concursu­lui a determinat o scădere consi­derabilă în cursul acestui an, a nu­mărului de evenimente de circulaţie şi o creştere a regularităţii transpor­tului cu 7 la sută. Cu prilejul con­cursului, mecanicul Gheorghe Bog­dan, de la Depoul C.F.R. Brașov, a dovedit o bună pregătire profesio­nală, remarcîndu-se în mod deo­sebit. 1»

Next