Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)

1972-06-23 / nr. 8539

Proletari din toate ţările, uniţi-va!­mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSIliULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. S539 Vineri, 23 iunie 1972 4 pagini 30 bani L­A HOTARIREA UNANIMA A OAMENILOR MUNCII DIN JUDETUL NOSTRU. Râspunzînd chemării tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU COLECTIVUL COMBINATULUI CHIMIC DIN FĂGĂRAŞ VA REA­LIZA CINCINALUL IN 4 ANI SI 6 LUNI! Am avut marea sa­tisfacţie ca la începu­tul acestei luni, cu pri­lejul aniversării semi­centenarului com­binatului nostru, să-l avem ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ne-au bucurat aprecierile făcute de secretarul general al partidului la adresa chimiştilor făgărăşeni. Ele ne o­­bligă însă să muncim şi mai bine, cu şi mai multă eficienţă. De altfel, imediat după încheierea vizitei,­­ ne-am apucat de ana­lize şi calcule, pentru a transpune cît mai operativ în viaţă pre­ţioasele indicaţii pri­mite. Astăzi sîntem în măsură să răspundem recomandării pe care ne-a făcut-o tovară­şul Nicolae Ceauşes­cu, anunţînd că am găsit rezerve pentru îndeplinirea prevede­rilor actualului cin­cinal în 4 ani şi 6 luni. Astfel,, combina­tul nostru va fi în măsură ca în 1975 să atingă şi nivelul pro­ducţiei indicate de secretarul general al partidului nostru. Acest răspuns-an­gajament poartă girul tuturor chimiştilor, ca urmare a partici­pării lor la identifi­carea rezervelor in­terne, la stabilirea măsurilor ce se im­pun a fi luate pentru îndeplinirea cincina­lului înainte de ter­men, dar mai ales prin trecerea opera­tivă la fapte, la tra­ducerea­ în viaţă a tot ceea ce ne-am anga­jat să înfăptuim. În­treagă această acţiu­ne este coordonată de colectivul de studiu al dezvoltării şi al posibilităţilor de rea­lizare a planului cin­cinal înainte de ter­men. Acest colectiv, la indicaţia comitetu­lui de partid şi a co­mitetului oamenilor muncii, a alcătuit un plan de măsuri-cadru, cu termene şi respon­sabilităţi precise, în vederea îndeplinirii dezideratelor aminti­te. Măsurile au fost dezbătute în toate or­ganizaţiile de bază, în secţiile de fabrica­ţie, colectînd noi pro­puneri pentru funda­mentarea integrală a angajamentelor. Co­lectivul amintit nu şi-a încheiat însă mi­siunea: el are sarcina să urmărească măsu­rile pînă la realiza­rea lor, să coordone­ze această acţiune pînă la finele cinci­nalului. Se ştie că în pre­zent colectivul com­binatului nostru este confruntat cu un am­plu program de in­vestiţii. în 1975 a­­proape jumătate din valoarea actuală a Ing. T. ŞUTEU, director general al Combinatului­­chimic din Făgăraş (Continuare în pag. a 3-a) ♦ Devansarea lucrărilor de investiţii cu 30 pînă la 90 de zile. ♦ Capacităţile de producţie a răşinilor sintetice şi anilinei vor spori de 2—3 ori. La panou­ ­ul lunii iunie cu o zi mai devreme, fruntaşilor în marea întrecere Comunistul MIHAI GUSBETH este cunoscut la I.P.E.C. Bra­şov ca un muncitor vrednic, cu multa experienţa, ca un şef de brigadă cu iniţiativă, care reuşeşte să mobilizeze energia creatoare a colectivului sau de muncă pentru atingerea unor obiective demne de toată lauda. Astfel, recent, el, împreună cu membrii brigăzii pe care o conduce, s-au angajat ca, în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, să realizeze prevederile planului anual cu doua luni mai devreme, în prezent bri­gada comunistului Gusbeth Mihai se află deja în avans faţă de planul la zi cu o lună de zile, fapt concretizat în depăşirea sarcinilor de plan cu 800 m.c. prefabricate din beton armat. CONSTANTIN NEDELCU, fruntaş în întrecerea socialistă la Fabrica de articole tehnice din cauciuc Braşov, desfăşoară în aceste zile o vie activitate pentru creşterea ritmului zilnic de fabricaţie. Comunistul Constantin Nedelcu s-a angajat să întîmpine Conferinţa Naţională a partidului prin depăşi­rea, în fiecare zi, a sarcinilor de plan cu o şarjă de vulca­nizare. Urmînd exemplul lui, al comuniştilor din secţie, în­treg colectivul de muncă de aici şi-a asumat acelaşi anga­jament. Rezultatul acestei întreceri zilnice ? Atingerea obiec­tivului pe care şi l-a propus secţia a ll-a de a realiza pla­ "n — Noutăţi? Pentru între­prinderea noastră un eve­niment inedit se va consu­ma zilele acestea. Este vor­ba de intrarea în producţie de serie a primului lot de încălţăminte destinat ex­portului. — Cine este beneficiarul? — O firmă din Olanda. Un reprezentant al acesteia ne-a vizitat fabrica şi, a­­preciind calitatea produse- CE ESTE NOU LA DUMNEAVOASTRĂ? Azi ne răspunde : ŞTEFAN POGĂCEANU, director adjunct al Fabricii de încălţăminte şi piele „Timpuri noi" lor noastre, ne-a solicitat executarea unui prim lot de 6.000 perechi de pantofi pentru adolescenţi. Contrac­tul a fost semnat şi în 2-3 zile urmează să lansăm co­manda în producţie de se­rie. — Fiind vorba de prima ieşire a produselor între­ D.­RUJAN (Continuare în pag. a 3-a) încheierea vizitei şefului statului Cambodgia, Samdech Norodom Sianuk Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cam­­bodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prin­ţesa Monique Sianuk şi-au în­cheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invita­ţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste, secretar general al Par­tidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Al­teţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sia­nuk, au venit, pînă la Aeropor­tul Internaţional Bucureşti — Oto­­peni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, János Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afa­cerilor externe, Marin Alexie, am­basadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lîngă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul, erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stan­k. Urarea „Trăias­că prietenia şi solidaritatea mi­litantă dintre poporul român şi poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportu­lui. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii: Gheorghe Pană, Gheor­­ghe­ Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpu­lui diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de ar­tilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele ofi­ciale române prezente pe aero­port. Oaspeţii răspund îndelunct aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi sta­tului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tova­răşa Elena Ceauşescu şi prinţesa­­Monique Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buche­­te de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalţii oaspeţi cambod­­gieni decolează îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la fron­tiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate ro­mâne. (Agerpres) ­­i ( în pagina a 4-a ) Declaraţia­­ comună adoptată cu prilejul vizi­tei oficiale în România a şefului statului Cam­bodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Noro­dom Sianuk. t Cum aplicaţi Legea 20? Despre importanţa şi conţinutul Legii nr. 20 cu privire la organi­zarea contribuţiei băneşti şi în muncă a populaţiei, ziarul nostru a mai scris şi cu alte prilejuri. După cum este cunoscut, prin aplicarea acestei legi se urmă­reşte completarea eforturilor sta­tului pentru creşterea gradului de dotări edilitar-gospodăreşti ale localităţilor, prin participarea ce­tăţenilor — în raport de venituri — cu anumite sume şi zile de muncă la construirea unor obiec­tive de interes public. In nume­roase scrisori sosite la redacţie, cetăţenii solicită amănunte sau îşi exprimă nedumeriri asupra modalităţilor concrete în care se aplică Legea nr. 20. Pentru a le da răspuns, ne-am adresat prim-vicepreşedintelui Consiliului popular al municipiului Braşov.­­ Pentru început, vă rugăm să ne spuneţi în ce mod s-a sta­bilit contribuţia bănească a ce­tăţenilor.­­ Sumele pe care locuitorii Braşovului trebuie să le depună în contul nr. 64560103 al Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar municipal au fost stabilite în funcţie de veniturile realizate în fiecare familie cu domiciliul sta­bil în Braşov, după cum urmează: 30 lei pentru familiile cu un ve­nit lunar pînă la 1.000 lei, 75 lei pentru familiile cu un venit lunar de la 1.001 la 1.500 lei, 100 lei pentru familiile cu venit lunar de la 1.501 la 2.000 lei, 150 lei pentru familiile cu un venit la­ Convorbire cu tovarășul MARIN DECU, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Braşov iar de la 2.001 la 2.500 lei, 200 lei pentru cele cu un venit lunar de la 2.501 la 3.000 lei şi 300 lei pentru cele cu un venit lunar peste 3.000 lei. Sumele — aşa du­pă cum se ştie — au fost apro-~ bate în unanimitate de adunările delegaţilor circumscripţiilor elec­torale. — Ce obiective edilitar-gospo­­dăreşti sînt planificate a se rea­liza din contribuţia bănească în anul acesta ? — Un număr de 3 ateliere şco­lare, două grădiniţe de copii cu cîte 112 locuri fiecare şi două săli de gimnastică. — în ce stadiu se află ele în prezent ? — Proiectele pentru construc­ţia lor (unele noi, iar altele adap­tate) au fost deja întocmite prin contribuţia în muncă a proiectan­ţilor. în prezent, se duc tratative cu întreprinderile constructoare din Braşov pentru ca aceste obi­ective să fie atacate şi pe cît posibil terminate în anul acesta. — Deoarece la realizarea obi­ectivelor votate şi a altor lucrări gospodăreşti cetăţenii vor con­tribui şi cu un anumit număr de zile în muncă, vă rugăm să ne spuneţi criteriile care au stat la baza stabilirii cuantumului de zile. — Vîrsta cetăţenilor (între 18 şi 55 de ani la bărbaţi şi 18—50 ani la femei), sexul lor şi numărul de copii minori existenţi în fie­care familie. în funcţie de a­­ceste criterii, contribuţia este ur­mătoarea: 6 zile muncă pentru bărbaţii fără copii minori. 5 zile muncă pentru bărbaţii cu 1-3 co­pii minori şi 4 zile muncă pen­tru bărbaţii cu peste trei copii Rodica BACIULESCU (Continuare în pag. a 3rd) în pag. a 2-a COLOCVIU CETĂȚENESC 9 Legumele să ajungă operativ şi în cantităţi îndestulătoare pe piaţă în aceste zile, la fermele legu­micole ale C.A.P. Stupini, Ghim­­bav, Codlea, Sînpetru, Feldioara şi altele, se desfăşoară o vie şi susţinută activitate. Legumiculto­rii de aici, ca şi toţi oamenii mun­cii din patria noastră, sînt hotă­­rîţi să facă tot ceea ce depinde de ei, să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea şi chiar depăşirea angajamentelor asumate în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Aici se lucrează în paralel atît la praşilele III şi IV (mecanice şi manuale) la morcovi, pătrunjel şi alte culturi cît şi la recoltarea şi livrarea cepei verzi, cartofilor de vară etc., precum şi la pregăti­rea solului eliberat şi însămînţa­­rea lui cu alte culturi legumico­le. „Cooperativa noastră dispu­ne de cea mai mare grădină de legume din jur , spunem tov. Nicolae Ghimbăşan şeful fermei legumicole de la C.A.P. Stupini. Avem cultivate 175 hectare cu legume şi trebuie ştiut că volu­mul de muncă necesar la un hec­tar de grădină este uneori de două şi chiar de trei ori mai ma­re decât la un hectar din cultura mare. Pentru a fi „la zi" cu toate lucrările şi bineînţeles a le exe­cuta numai de calitate, am întoc­mit un plan de muncă detaliat şi am trecut la mobilizarea tuturor cooperatorilor la lucru. Folosim absolut toate mijloacele de care dispunem, începînd de la sapă şi pînă la cea mai modernă ma­şină agricolă aflată în dotaţia S.M.A.". Se poate aprecia că la fel de bine este organizată mun­ca şi la fermele legumicole din Sînpetru, Codlea şi alte unităţi. Ca urmare, aici s-au obţinut re­zultate bune în afară de faptul că lucrările de întreţinere sunt „la zi" şi se desfăşoară opera­tiv, s-au recoltat şi livrat impor­tante cantităţi de legume. Aşa, de exemplu, pînă la data de 20 iunie C.A.P. Stupini a recoltat şi livrat I.L.F. Braşov 45,1 tone cea­pă verde, 28,2 tone ridichi şi alte legume, depăşind graficele sta­bilite. De asemenea în aceeaşi perioadă, C.A.P. Hălchiu a livrat 29,3 tone ceapă verde faţă de 17 tone stabilite, C.A.P. Sînpetru 23,1 tone etc. Sunt însă şi cooperativ© agri­cole care, din cauza unor lacu­ne în organizarea muncii nu şi-au onorat în întregime graficele sta­bilite şi în acelaşi timp contrac­tele încheiate C A.P. Hărman, bunăoară, avea prevăzut, con­form graficului, să recolteze şi să livreze pînă la data de 20 iunie 39 tone de ceapă verde şi a li­vrat numai... 6 tone Rămîneri în urmă faţă de grafic s-au semna­lat şi la C.A.P. Ghimbav. „Pe noi — spunea ing. Ion Mărginieanu, directorul întreprinderii judeţene de valorificare a legumelor şi fructelor — ne interesează deo­potrivă atît executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere cît şi recoltarea şi li­vrarea operativă a legumelor a­ I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 3-a) însemnate cantităţi de lapte livrate peste prevederi Crescătorii de animale din nu­meroase cooperative agricole ale judeţului nostru se străduiesc să îndeplinească zi­­de zi obligaţiile asumate prin contracte, livrînd cantităţi tot mai mari de lapte statului. Cooperatorii din Sînpe­­tru, care s-au menţinut pe primul loc în această privinţă, au livrat în perioada care a trecut din a­­cest an, peste prevederile con­tractuale, aproape 630 hl. de lapte, iar îngrijitorii de animale de la fermele zootehnice ale coo­perativei agricole din Feldioara şi-au depăşit planul la zi cu 572 hl. lapte. Şi la cooperativele a­­gricole din Beia şi Grînari, unde în ultimii ani producţia de lapte nu s-a ridicat la nivelul posibili­tăţilor existente, obligaţiile con­tractuale s-au îndeplinit şi depăşit lună de lună. Cooperatorii din Beia, de exemplu, au livrat peste prevederi 238 hl. de lapte, iar cei din Grînari — care şi-au îndepli­nit în 22 de zile sarcinile de plan stabilite pentru întreaga lună iu­nie — au livrat în plus 150 hl. de lapte. Rezultate demn­e de laudă în această privinţă au obţinut şi crescătorii de animale de la coo­perativele agricole din Veneţia, Drăuşeni, Viscri şi alte unităţi, care au vîndut statului, peste pre­vederile planului la zi, între 60— 200 hl. de lapte. V. D.

Next