Drum Nou, iunie 1972 (Anul 29, nr. 8521-8545)
1972-06-23 / nr. 8539
Proletari din toate ţările, uniţi-va!mim nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSIliULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. S539 Vineri, 23 iunie 1972 4 pagini 30 bani LA HOTARIREA UNANIMA A OAMENILOR MUNCII DIN JUDETUL NOSTRU. Râspunzînd chemării tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU COLECTIVUL COMBINATULUI CHIMIC DIN FĂGĂRAŞ VA REALIZA CINCINALUL IN 4 ANI SI 6 LUNI! Am avut marea satisfacţie ca la începutul acestei luni, cu prilejul aniversării semicentenarului combinatului nostru, să-l avem ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ne-au bucurat aprecierile făcute de secretarul general al partidului la adresa chimiştilor făgărăşeni. Ele ne obligă însă să muncim şi mai bine, cu şi mai multă eficienţă. De altfel, imediat după încheierea vizitei, ne-am apucat de analize şi calcule, pentru a transpune cît mai operativ în viaţă preţioasele indicaţii primite. Astăzi sîntem în măsură să răspundem recomandării pe care ne-a făcut-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu, anunţînd că am găsit rezerve pentru îndeplinirea prevederilor actualului cincinal în 4 ani şi 6 luni. Astfel,, combinatul nostru va fi în măsură ca în 1975 să atingă şi nivelul producţiei indicate de secretarul general al partidului nostru. Acest răspuns-angajament poartă girul tuturor chimiştilor, ca urmare a participării lor la identificarea rezervelor interne, la stabilirea măsurilor ce se impun a fi luate pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen, dar mai ales prin trecerea operativă la fapte, la traducerea în viaţă a tot ceea ce ne-am angajat să înfăptuim. Întreagă această acţiune este coordonată de colectivul de studiu al dezvoltării şi al posibilităţilor de realizare a planului cincinal înainte de termen. Acest colectiv, la indicaţia comitetului de partid şi a comitetului oamenilor muncii, a alcătuit un plan de măsuri-cadru, cu termene şi responsabilităţi precise, în vederea îndeplinirii dezideratelor amintite. Măsurile au fost dezbătute în toate organizaţiile de bază, în secţiile de fabricaţie, colectînd noi propuneri pentru fundamentarea integrală a angajamentelor. Colectivul amintit nu şi-a încheiat însă misiunea: el are sarcina să urmărească măsurile pînă la realizarea lor, să coordoneze această acţiune pînă la finele cincinalului. Se ştie că în prezent colectivul combinatului nostru este confruntat cu un amplu program de investiţii. în 1975 aproape jumătate din valoarea actuală a Ing. T. ŞUTEU, director general al Combinatuluichimic din Făgăraş (Continuare în pag. a 3-a) ♦ Devansarea lucrărilor de investiţii cu 30 pînă la 90 de zile. ♦ Capacităţile de producţie a răşinilor sintetice şi anilinei vor spori de 2—3 ori. La panou ul lunii iunie cu o zi mai devreme, fruntaşilor în marea întrecere Comunistul MIHAI GUSBETH este cunoscut la I.P.E.C. Braşov ca un muncitor vrednic, cu multa experienţa, ca un şef de brigadă cu iniţiativă, care reuşeşte să mobilizeze energia creatoare a colectivului sau de muncă pentru atingerea unor obiective demne de toată lauda. Astfel, recent, el, împreună cu membrii brigăzii pe care o conduce, s-au angajat ca, în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, să realizeze prevederile planului anual cu doua luni mai devreme, în prezent brigada comunistului Gusbeth Mihai se află deja în avans faţă de planul la zi cu o lună de zile, fapt concretizat în depăşirea sarcinilor de plan cu 800 m.c. prefabricate din beton armat. CONSTANTIN NEDELCU, fruntaş în întrecerea socialistă la Fabrica de articole tehnice din cauciuc Braşov, desfăşoară în aceste zile o vie activitate pentru creşterea ritmului zilnic de fabricaţie. Comunistul Constantin Nedelcu s-a angajat să întîmpine Conferinţa Naţională a partidului prin depăşirea, în fiecare zi, a sarcinilor de plan cu o şarjă de vulcanizare. Urmînd exemplul lui, al comuniştilor din secţie, întreg colectivul de muncă de aici şi-a asumat acelaşi angajament. Rezultatul acestei întreceri zilnice ? Atingerea obiectivului pe care şi l-a propus secţia a ll-a de a realiza pla "n — Noutăţi? Pentru întreprinderea noastră un eveniment inedit se va consuma zilele acestea. Este vorba de intrarea în producţie de serie a primului lot de încălţăminte destinat exportului. — Cine este beneficiarul? — O firmă din Olanda. Un reprezentant al acesteia ne-a vizitat fabrica şi, apreciind calitatea produse- CE ESTE NOU LA DUMNEAVOASTRĂ? Azi ne răspunde : ŞTEFAN POGĂCEANU, director adjunct al Fabricii de încălţăminte şi piele „Timpuri noi" lor noastre, ne-a solicitat executarea unui prim lot de 6.000 perechi de pantofi pentru adolescenţi. Contractul a fost semnat şi în 2-3 zile urmează să lansăm comanda în producţie de serie. — Fiind vorba de prima ieşire a produselor între D.RUJAN (Continuare în pag. a 3-a) încheierea vizitei şefului statului Cambodgia, Samdech Norodom Sianuk Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internaţional Bucureşti — Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, János Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii Socialiste România acreditat pe lîngă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca şi aeroportul, erau împodobite cu drapelele de stat ale României şi Cambodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portretele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stank. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian" se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovarăşii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Mihai Gere, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diplomatic. O gardă militară aliniată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răspund îndelunct aclamaţiilor prieteneşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii partidului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesaMonique Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolează îndreptîndu-se spre R. P. Albania. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres) i ( în pagina a 4-a ) Declaraţia comună adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk. t Cum aplicaţi Legea 20? Despre importanţa şi conţinutul Legii nr. 20 cu privire la organizarea contribuţiei băneşti şi în muncă a populaţiei, ziarul nostru a mai scris şi cu alte prilejuri. După cum este cunoscut, prin aplicarea acestei legi se urmăreşte completarea eforturilor statului pentru creşterea gradului de dotări edilitar-gospodăreşti ale localităţilor, prin participarea cetăţenilor — în raport de venituri — cu anumite sume şi zile de muncă la construirea unor obiective de interes public. In numeroase scrisori sosite la redacţie, cetăţenii solicită amănunte sau îşi exprimă nedumeriri asupra modalităţilor concrete în care se aplică Legea nr. 20. Pentru a le da răspuns, ne-am adresat prim-vicepreşedintelui Consiliului popular al municipiului Braşov. Pentru început, vă rugăm să ne spuneţi în ce mod s-a stabilit contribuţia bănească a cetăţenilor. Sumele pe care locuitorii Braşovului trebuie să le depună în contul nr. 64560103 al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal au fost stabilite în funcţie de veniturile realizate în fiecare familie cu domiciliul stabil în Braşov, după cum urmează: 30 lei pentru familiile cu un venit lunar pînă la 1.000 lei, 75 lei pentru familiile cu un venit lunar de la 1.001 la 1.500 lei, 100 lei pentru familiile cu venit lunar de la 1.501 la 2.000 lei, 150 lei pentru familiile cu un venit la Convorbire cu tovarășul MARIN DECU, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Braşov iar de la 2.001 la 2.500 lei, 200 lei pentru cele cu un venit lunar de la 2.501 la 3.000 lei şi 300 lei pentru cele cu un venit lunar peste 3.000 lei. Sumele — aşa după cum se ştie — au fost apro-~ bate în unanimitate de adunările delegaţilor circumscripţiilor electorale. — Ce obiective edilitar-gospodăreşti sînt planificate a se realiza din contribuţia bănească în anul acesta ? — Un număr de 3 ateliere şcolare, două grădiniţe de copii cu cîte 112 locuri fiecare şi două săli de gimnastică. — în ce stadiu se află ele în prezent ? — Proiectele pentru construcţia lor (unele noi, iar altele adaptate) au fost deja întocmite prin contribuţia în muncă a proiectanţilor. în prezent, se duc tratative cu întreprinderile constructoare din Braşov pentru ca aceste obiective să fie atacate şi pe cît posibil terminate în anul acesta. — Deoarece la realizarea obiectivelor votate şi a altor lucrări gospodăreşti cetăţenii vor contribui şi cu un anumit număr de zile în muncă, vă rugăm să ne spuneţi criteriile care au stat la baza stabilirii cuantumului de zile. — Vîrsta cetăţenilor (între 18 şi 55 de ani la bărbaţi şi 18—50 ani la femei), sexul lor şi numărul de copii minori existenţi în fiecare familie. în funcţie de aceste criterii, contribuţia este următoarea: 6 zile muncă pentru bărbaţii fără copii minori. 5 zile muncă pentru bărbaţii cu 1-3 copii minori şi 4 zile muncă pentru bărbaţii cu peste trei copii Rodica BACIULESCU (Continuare în pag. a 3rd) în pag. a 2-a COLOCVIU CETĂȚENESC 9 Legumele să ajungă operativ şi în cantităţi îndestulătoare pe piaţă în aceste zile, la fermele legumicole ale C.A.P. Stupini, Ghimbav, Codlea, Sînpetru, Feldioara şi altele, se desfăşoară o vie şi susţinută activitate. Legumicultorii de aici, ca şi toţi oamenii muncii din patria noastră, sînt hotărîţi să facă tot ceea ce depinde de ei, să nu precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea şi chiar depăşirea angajamentelor asumate în cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. Aici se lucrează în paralel atît la praşilele III şi IV (mecanice şi manuale) la morcovi, pătrunjel şi alte culturi cît şi la recoltarea şi livrarea cepei verzi, cartofilor de vară etc., precum şi la pregătirea solului eliberat şi însămînţarea lui cu alte culturi legumicole. „Cooperativa noastră dispune de cea mai mare grădină de legume din jur , spunem tov. Nicolae Ghimbăşan şeful fermei legumicole de la C.A.P. Stupini. Avem cultivate 175 hectare cu legume şi trebuie ştiut că volumul de muncă necesar la un hectar de grădină este uneori de două şi chiar de trei ori mai mare decât la un hectar din cultura mare. Pentru a fi „la zi" cu toate lucrările şi bineînţeles a le executa numai de calitate, am întocmit un plan de muncă detaliat şi am trecut la mobilizarea tuturor cooperatorilor la lucru. Folosim absolut toate mijloacele de care dispunem, începînd de la sapă şi pînă la cea mai modernă maşină agricolă aflată în dotaţia S.M.A.". Se poate aprecia că la fel de bine este organizată munca şi la fermele legumicole din Sînpetru, Codlea şi alte unităţi. Ca urmare, aici s-au obţinut rezultate bune în afară de faptul că lucrările de întreţinere sunt „la zi" şi se desfăşoară operativ, s-au recoltat şi livrat importante cantităţi de legume. Aşa, de exemplu, pînă la data de 20 iunie C.A.P. Stupini a recoltat şi livrat I.L.F. Braşov 45,1 tone ceapă verde, 28,2 tone ridichi şi alte legume, depăşind graficele stabilite. De asemenea în aceeaşi perioadă, C.A.P. Hălchiu a livrat 29,3 tone ceapă verde faţă de 17 tone stabilite, C.A.P. Sînpetru 23,1 tone etc. Sunt însă şi cooperativ© agricole care, din cauza unor lacune în organizarea muncii nu şi-au onorat în întregime graficele stabilite şi în acelaşi timp contractele încheiate C A.P. Hărman, bunăoară, avea prevăzut, conform graficului, să recolteze şi să livreze pînă la data de 20 iunie 39 tone de ceapă verde şi a livrat numai... 6 tone Rămîneri în urmă faţă de grafic s-au semnalat şi la C.A.P. Ghimbav. „Pe noi — spunea ing. Ion Mărginieanu, directorul întreprinderii judeţene de valorificare a legumelor şi fructelor — ne interesează deopotrivă atît executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de întreţinere cît şi recoltarea şi livrarea operativă a legumelor a I. BRAGHEŞ (Continuare în pag. a 3-a) însemnate cantităţi de lapte livrate peste prevederi Crescătorii de animale din numeroase cooperative agricole ale judeţului nostru se străduiesc să îndeplinească zide zi obligaţiile asumate prin contracte, livrînd cantităţi tot mai mari de lapte statului. Cooperatorii din Sînpetru, care s-au menţinut pe primul loc în această privinţă, au livrat în perioada care a trecut din acest an, peste prevederile contractuale, aproape 630 hl. de lapte, iar îngrijitorii de animale de la fermele zootehnice ale cooperativei agricole din Feldioara şi-au depăşit planul la zi cu 572 hl. lapte. Şi la cooperativele agricole din Beia şi Grînari, unde în ultimii ani producţia de lapte nu s-a ridicat la nivelul posibilităţilor existente, obligaţiile contractuale s-au îndeplinit şi depăşit lună de lună. Cooperatorii din Beia, de exemplu, au livrat peste prevederi 238 hl. de lapte, iar cei din Grînari — care şi-au îndeplinit în 22 de zile sarcinile de plan stabilite pentru întreaga lună iunie — au livrat în plus 150 hl. de lapte. Rezultate demne de laudă în această privinţă au obţinut şi crescătorii de animale de la cooperativele agricole din Veneţia, Drăuşeni, Viscri şi alte unităţi, care au vîndut statului, peste prevederile planului la zi, între 60— 200 hl. de lapte. V. D.