Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)
1974-04-20 / nr. 9104
ZIARUL „DRUM 11201 OFICIUL P.LIE- '(~ /. DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR Hotărîrea unanimă a oamenilor muncii din judeţul Braşov LA 1 MAI, TOATE SARCINILE DE PLAN, TOATE ANGAJAMENTELE, LA TOŢI INDICATORII SĂ FIE ÎNDEPLINITE întreprinderea de autocamioane Intr-un singur trimestru: 230 tone utilaje Combinatul chimic Făgăraş 700 tone săruri anorganice în devans La întreprinderea de autocamioane activitatea de autoutilare a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent, secţia respectivă satisfăcînd nu numai necesităţile de maşini agregate ale întreprinderii, ci şi ale altor unităţi din cadrul C.I.A.T. După ce anul trecut s-au realizat aici circa 100 de maşini-agregate, în 1974, numai în primul trimestru s-au construit 33 de maşini-agregate, cu o greutate totală de 230 tone, destinate procesului tehnologic al autovehiculelor ce se fabrică aici, in special al celor după licenţa MAN. In prezent, harnicul colectiv al secţiei, depune eforturi susţinute pentru terminarea liniei automate pentru prelucrarea bloc-motorului la motorul Diesel de 215 C.P. Colectivul secţiei I din cadrul Combinatului chimic Făgăraş — secţie fruntaşă pe întreprindere în întrecerea socialistă — raportează în preajma zilei de 1 Mai un nou succes in muncă: îndeplinirea angajamentului anual la producţia de săruri anorganice, care însumează o cantitate de 700 tone. Astfel, au fost îndeplinite în avans şi sarcinile la export la acest produs pentru perioada primelor patru luni ale anului. La acest succes au contribuit construcţia unei noi instalaţii de absorbţie alcalină pentru fabricarea azotatului de sodiu şi a unei instalaţii de dizolvare a carbonatului de sodiu — instalaţii care, pe lngă creşterea productivităţii muncii, contribuie la reducerea completă a efortului fizic. Prin munca depusă la realizarea acestor instalaţii s-au evidenţiat muncitorii Petre Popescu, Gheorghe Niţu, Vasile Baboia, Aurel Avram şi inginerii Tudor Chiriţă şi Ioan Labu, Agleia SORCA, coresp. V . Pentru realizarea angajamentelor asumate în întrecere, la „Hidromecanica“ se desfăşoară o largă acţiune de reutilare. Astfel, de curînd în secţia a ii-a a fost amplasată noua şi moderna linie de rectificat roţile dinţate ce realizează o productivitate mai mare cu 20 la sută decit vechile utilaje. Foto: P. POPOVICI Cuvîntul de ordine al constructorilor : în semestrul I - 50 la sută din planul anual Graficele de execuţie se întocmesc pentru a se respecta, nu ca să fie... refăcute In lunile februarie şi martie ziarul nostru a susţinut o anchetă sub genericul „Trei întrebări adresate factorilor de răspundere din investiţii“, în care au fost invitaţi să-şi spună opinia directori de întreprinderi, ingineri şefi şi alţi salariaţi cu munci de răspundere din domeniul investiţiilor, asupra greutăţilor întîmpinate în realizarea ritmică a programului de construcţii şi montaj de utilaje, asupra colaborării cu în- (M1 Intreprinderile de construcţii şi furnizoare de utilaje, asupra sprijinului pe care-l aşteaptă de la forul tutelar şi, în final, asupra posibilităţilor reale de a se executa în trimestrul I un volum cit mai mare de lucrări din planul anual. Iată motivele pentru care în aceste zile am întreprins un raid pe şantierele întreprinderilor beneficiare, ai căror conducători au răspuns întrebărilor cuprinse în ancheta noastră, pentru a vedea în ce măsură au fost respectate graficele de execuţie pe baza cărora s-au stabilit şi „angajamentele" asumate cu acel prilej. O „PATĂ" NEAGRĂ PE FONDUL UNEI ACTIVITĂŢI BUNE O primă constatare îmbucurătoare am făcut-o la „Rulmentul", unde s-a realizat 25 la sută din planul anual la construcţii-montaj şi 17 la sută la totalul activităţii de investiţii, deci cu mici diferenţe, în plus sau în minus, faţă de ceea ce ing. Otto Wengritzki, şeful serviciului investiţii din C.I.R.O.A., preconizase în răspunsul său pe baza graficelor întocmite cu I.C.I.M. Am scris „îmbucurătoare“ gîndindu-ne la volumul mare de investiţii ce urmează a se realiza înt acest an ________________ (situîndu-se din acest punct de vedere pe primele locuri în judeţ), cit şi la importanţa punerii în funcţiune la ter■—111 in—tarmen a capacităţii de 32 milioane rulmenţi pe an, în decembrie 1974. Din păcate, la „Rulmentul“ ’ este prezentă şi o situaţie nedorită! beneficiarul n-a reuşit să predea încă constructorului, pentru hala de cuzineţi, decit proiectele de execuţie pentru structura de rezistenţă. Or, în asemenea condiţii este firesc ca ritmul de lucru să aibă de suferit. NICI 20 LA SUTĂ DIN PLANUL ANUAL NU E O CIFRA MULŢUMITOARE DACĂ... Constatări întrucîtva asemănătoare am avut ocazia să facem şi la Ştefan BANARU (Continuare în pag. a 34 a) DRUM NOU, reveniri la semnalele critice UE TARILE. UNIȚI-Vă! it.b». La capitolul economii, 150.000 litri de benzină şi-a arătat şi în acest început de an roadele. Infruntea întrecerii socialiste se situează secţia autobuze, condusă de ing. Sergiu Dervic, care a înscris la capitolul economii circa 150.000 litri benzină şi peste 18.000 litri motorină. Cele mai bune rezultate le-au obţinut echipajele formate din Constantin Ungureanu şi Dumitru Ungureanu (care au economisit în ultima lună 410 litri benzină), Gheorghe Merluşcă şi Iosif Asztalos (400 litri benzină economii), Florin Răileanu şi Vasile Mititeanu (400 litri motorină economii). Preocuparea pentru utilizarea raţională a carburanţilor se asociază aici, la I.T.Bv., cu grija pentru mai buna folosire a fondului de timp. Cifrele o dovedesc: angajament 94,29 la sută la indicele de utilizare a fondului de timp, realizat 94,81 la sută. Iniţiativa comitetului sindicatului din cadrul întreprinderii de transporturi Braşov, sugestiv intitulată „Litrul, kilowaţii, leul, minutul“. i.C.CF: Braşov Cu 20 de zile mai devreme Colectivul întreprinderii de construcţii căi ferate din Braşov este angajat cu toată energia în marea întrecere pentru realizarea înainte de termen şi la nivel calitativ superior a obiectivelor prevăzute în planul de investiţii pe acest an. Acum, la apropierea zilei de 1 Mai, acest colectiv este în măsură să raporteze realizarea planului de producţie pe primele patru luni ale anului cu 20 de zile mai devreme. Acest remarcabil rezultat s-a concretizat în devansarea mai multor obiective din cadrul lucrărilor de electrificare a liniei pe secţiile Braşov — Ciceu şi Ciceu — Deda, precum şi pe diferite tronsoane de dublare a liniei. Demn de remarcat este şi faptul că avansul obţinut pînă în prezent, ca şi măsurile întreprinse pentru intensificarea întrecerii pe toate şantierele de lucru au asigurat condiţii ca pînă la sfîrşitul acestei luni să se realizeze o producţie suplimentară de aproape 5 milioane de lei, faţă de sarcinile de plan din această perioadă. Z. LUPȘA, coresp. JUDEŢOT. BRAŞOV ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9104 Simbătă, 20 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Decernarea Diplomei de întreprindere evidenţiata pe ramură întreprinderii de construcţii industriale şi montaje Braşov Ieri, a avut loc festivitatea decernării Diplomei de unitate evidenţiată pe ramura construcţiilor de maşini întreprinderii de construcţii industriale şi montaje Braşov, pentru rezultatele bune obţinute în întrecerea, socialistă pe anul 1973. La festivitate au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii sindicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini, ai M.I.C.M.G., ai Consiliului municipal al sindicatelor, reprezentanţi ai colectivului evidenţiat. Cu acest prilej, ing. Emil Moldovan, directorul T.C.I.M., a făcut o scurtă trecere în revistă a rezultatelor obţinute în anul 1973 şi în primul trimestru al acestui an, reafirmînd totodată hotărîrea colectivului de constructori de a face totul pentru îndeplinirea cincinalului în numai patru ani , așa cum este angajamentul asumat de această întreprindere. a Conferinţa judeţeană inginerilor şi tehnicienilor Ieri, după-amiază, s-au desfăşurat lucrările Conferinţei judeţene de dare de seamă şi alegeri a inginerilor şi tehnicienilor. La ordinea de zi a conferinţei ! Darea de seamă cu privire la activitatea desfăşurată de Comisia judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor şi principalele sarcini ce revin cadrelor tehnice şi economice pentru îndeplinirea planului de stat, prezentată de prof. dr. ing. Gherman Drăghici, preşedintele Comisiei judeţene ,a inginerilor şi tehnicienilor, alegerea comisiilor judeţeană şi municipală ale inginerilor şi tehnicienilor. După prezentarea Dării de seamă şi a Proiectului planului de măsuri a luat cuvîntul tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a evidenţiat rolul însemnat al industriei judeţului în cadrul economiei naţionale, subliniind, totodată, efortul şi realizările oamenilor muncii din economia judeţului pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului, în cadrul cărora o contribuţie însemnată şi-au adus cadrele tehnice şi inginereşti. Au fost apoi analizate şi precizate principalele direcţii ale activităţii pe care intelectualitatea tehnică a judeţului trebuie să o desfăşoare în vederea mai pronunţatei ei ancorări în marile probleme care se cer rezolvate. In acest context a fost subliniată necesitatea concentrării eforturilor pentru realizarea integrală a indicatorilor de plan, pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, prin recuperarea încă în acest trimestru a tuturor rămînerilor în urmă. A fost, de asemenea, exprimată convingerea că la nivelul unităţilor economice din judeţ, la nivelul oraşelor, al judeţului, comisiile inginerilor şi tehnicienilor vor înregistra o radicală cotitură în activitate, concentrîndu-şi cu prioritate eforturile spre problemelecheie care-şi aşteaptă rezolvarea. In continuare, pe marginea Dării de seamă şi a Proiectului planului de măsuri au luat cuvîntul tovarăşii Dumitru Nicolae, Adam Nicolae, Bredoi Silvia, Cruţiu Gh., Custura Cornel, Birsan Ion, Coconi Vili, Başca Silvia şi Olaru Virgil. Participanţii au analizat în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată pînă în prezent de comisiile inginerilor şi tehnicienilor, propunînd măsuri concrete, eficiente, menite a facilita o mai mare apropiere a acestor importante forţe creatoare de problemele esenţiale cu care se confruntă întreprinderile judeţului. Din partea Biroului Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, conferinţa a fost salutată de prof. dr. ing. Constantin Pintilie. Participanţii la conferinţă au ales apoi comisiile judeţeană şi municipală ale inginerilor şi tehnicienilor, birourile acestora. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. IN PAGINA A 4-A DECLARAŢIILE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA ai aproape de mecanizatori nu numai la muncă, iar pi în clipele Ior de răgaz ________ RAND-ANCHETĂ _______ De obicei, cind ne referim la stadiul lucrărilor agricole în diferite campanii consemnăm, firesc, marele aport al mecanizatorilor. Faţă de munca lor avem în general numai cuvinte de laudă. Ei, pionierii noului în agricultură, care prin folosirea de utilaje şi maşini tot mai moderne contribuie la sporirea recoltelor şi reducerea substanţială a efortului fizic, îşi fac cu cinste datoria. Cum trăiesc aceşti mecanizatori, care sunt condiţiile lor de viaţă ? Iată o întrebare căreia am căutat să-i dăm răspuns prin efectuarea unui raid-anchetă prin cîteva localităţi în care fiinţează secţii de mecanizare. Ne referim, fireşte, la condiţiile de viaţă ale mecanizatorilor care-şi desfăşoară munca în alte localităţi decît cele de baştină. La Stupini, de exemplu, celor patru mecanizatori nelocalnici cooperativa agricolă le-a pus la dispoziţie un dormitor corespunzător, situat în grupul social al unităţii : masa li se asigură la cantina cooperativei, iar in timpul lucrului li se duce în cîmp. în condiţii bune trăiesc şi-şi desfăşoară activitatea şi tractoriştii din Hoghiz. „Pentru şase băieţi nefamilişti, ne spunea R. Mîndreanu, şeful secţiei, le-am asigurat o cameră curată ca o farmacie, iar alţi 4 şi-au găsit gazde care constituie pentru ei o a doua familie“. Şi asemenea exemple care atestă o preocupare atentă pentru viaţa tinerilor mecanizatori pot fi date încă multe. Pe alocuri, însă, se manifestă încă deficienţe destul de mari, ai căror „beneficiari“ sunt tocmai tinerii mecanizatori nelocalnici. Aşa stau lucrurile, bunăoară, la Caţa. Aici, cinci mecanizatori nelocalnici şi elevii ve- Alin DRUGA (Continuare in pag, o 3-a) in pagina a 2-a Pe lungimea de undă A TINEREJIi .Studentul şi strungul sau, altfel spus, fiecărui student lui loc stabil de muncă cu sarcini de producţie concrete. Aceasta e performanţa realizată pe linia de strunguri din atelierul de prelucrări metalice. De douăzeci de ani se schimbă... adrese, însă spaţiile comerciale tot blocate rămân ! Refrenul este de acum arhicunoscut: „Spaţiile comerciale blocate de inerţie“, „Vechile vaduri comerciale au nevoie de oxigenul măsurilor eficiente, operative“, „Din nou despre spaţiile comerciale“ etc. etc. Cititorii s-au plictisit, redactorii dau din colţ în colţ cînd li se propune această temă. Din cei 3.300 de metri pătraţi (ceea ce ar însemna pentru Braşov 84 de noi unităţi comerciale), foarte puţini au fost redaţi circuitului comercial începînd din... 1954, data apariţiei H.C.M. nr. 739/954. Ce au făcut în acest timp (care din păcate se măsoară în ani) cei datori să aducă o rezolvare grabnică a acestei probleme deosebit de spinoase, respectiv Consiliul popular municipal si Direcţia comercială? In mod precis, următoarele: au trecut la „realizări“ fiecare inaugurare a cîte unei unităţi comerciale nou construite şi acum stau şi aşteaptă, ca pe un colac salvator, magazinul universal de pe locul vechii pieţe, care însă abia a început să răsară... de sub pămînt. Şi au mai făcut ceva. Adrese, situaţii, planuri, intr-un cuvînt multe, multe hîrtii, menite să acopere, să justifice incapacitatea de a răspunde, în spiritul legii, dorinţei legitime a fiecărui cetăţean al acestui municipiu de a fi beneficiarul unui comerţ modern, civilizat. S-au plimbat aceste hîrtie între Direcţia comercială judeţeană şi Consiliul popular municipal, între cele două şi întreprinderile sau ocupanţii particulari de spaţii, care la rîndul lor au emis alte acte şi scrisori, şi toate burduşesc la această oră diverse dosare prăfuite, în cine ştie ce birouri. Am văzut şi un desfăşurător elegant liniar şi citeţ scris, imens ca un cearşaf, pe care, în dreptul fiecărui spaţiu ce urmează a fi eliberat (CMD?), este trecut profilul în care va fi destinat pentru utilizare. Intenţii frumoase, generoase chiar, care au stimulat intens imaginaţia celor ce le-au pus pe hîrtie dar, din păcate, rămase în stadiul, deloc de invidiat, de maculatură. Am putea să înşirăm din nou spaţiile comerciale blocate, multe din ele depistate de noi, a- Ed. HUIDAN (Continuare în pag. a 3-a) Ieri, s-au încheiat la Braşov manifestările omagiale „Lauri '74", dedicate celor care in cursul anului 1973 au obţinut înalte titluri şi distincţii naţionale şi internaţionale pentru merite deosebite în muncă şi creaţie, pentru succese în tehnică, ştiinţă, artă, cultură şi sport Opt Eroi ai Muncii Socialiste, trei cadre didactice emerite, 35 de inventatori, un ansamblu artistic şi trei sportivi campioni mondiali înscriu în cronica anului care s-a încheiat un bogatpalmares de fapte. Pusă sub semnul de majore semnificaţii al aniversării celor trei decenii de la eliberarea patriei de sub dominaţia fascistă, a cincea ediţie a „Laurilor" a devenit un bun prilej de cunoaştere şi afirmare a muncii şi creaţiei braşovene, de conturare a unor noi posibilităţi pentru reînnoirea şi îmbunătăţirea performanţelor realizate. Precedată de un bogat program de manifes „LAURI ’74" încheierea suitei de manifestări omagiale dedicate muncii şi creaţiei tari la cluburi şi aşezăminte culturale, întîlniri ale tineretului cu Eroii Muncii Socialiste şi inventatorii, cu cadre de conducere ale vieţii politice, economice şi culturale din judeţ. „Lauri ’74“ se înscrie, prin simpozioanele, dezbaterile fructuoase şi întâlnirile pe care le-a prilejuit, printre evenimentele cu reală valoare educativă şi stimulativă formarea unei atitudini de participare conştientă şi creatoare a oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor de plan. Ultima zi a suitei de manifestări a fost marcată de întîlniri ale Eroilor Muncii Socialiste cu tineri din întreprinderea „Metrom", Depoul C.F.R. şi întreprinderea de stofe. Ieri după-amiază, laureaţii, împreună cu numeroşi ingineri, tehnicieni, inovatori, muncitori fruntaşi din întreprinderile braşovene, oameni de cultură şi artă, au participat la un simpozion intitulat „Muncă şi creaţie în împlinirea marilor idealuri". Simpozionul s-a bucurat de colaborarea unor ilustre personalităţi ale vieţii culturale din Capitala patriei. Despre rolul muncii şi creaţiei în afirmarea, pe diverse planuri de activitate, a personalităţii umane, au vorbit acad. Ştefan Milcu, acad. Remus Raduleţ, prof. dr. docent Alexandru Bălăci, membru corespondent al Academiei R.S.R., actriţa Silvia Popovici, de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale", şi scriitorul Ion Chirilă. Simpozionul s-a bucurat de un deosebit succes, constituind un veritabil acord final la o suită de manifestări, impresionantă prin amploarea şi bogăţia semnificaţiilor sale. JL