Drum Nou, aprilie 1974 (Anul 31, nr. 9088-9112)

1974-04-20 / nr. 9104

ZIAR­UL „D­R­UM 11201 OFICIUL P.­L­I­E- '­(~ /. DE ÎNTRECERE DIN ANUL JUBILIAR Hotărîrea unanimă a oamenilor muncii din judeţul Braşov LA 1 MAI, TOATE SARCINILE DE PLAN, TOATE ANGAJAMENTELE, LA TOŢI INDICATORII SĂ FIE ÎNDEPLINITE întreprinderea de autocamioane Intr-un singur trimestru: 230 tone utilaje Combinatul chimic Făgăraş 700 tone săruri anorganice în devans La întreprinderea de autocamioa­ne activitatea de autoutilare a cu­noscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent, secţia respectivă satisfăcînd nu numai necesităţile de maşini­ agregate ale întreprin­derii, ci şi ale altor unităţi din cadrul C.I.A.T. După ce anul tre­cut s-au realizat aici circa 100 de maşini-agregate, în 1974, numai în primul trimestru s-au construit 33 de maşini-agregate, cu o greutate totală de 230 tone, destinate proce­sului tehnologic al autovehiculelor ce se fabrică aici, in special al celor după licenţa MAN. In prezent, harnicul colectiv al secţiei, depune eforturi susţinute pentru terminarea liniei automate pentru prelucrarea bloc-motorului la motorul Diesel de 215 C.P. Colectivul secţiei I din cadrul Combi­natului chimic Făgă­raş — secţie fruntaşă pe întreprindere în întrecerea socialistă — raportează în preajma zilei de 1 Mai un nou succes in muncă: în­deplinirea angajamen­tului anual la pro­ducţia de săruri an­organice, care însu­mează o cantitate de 700 tone. Astfel, au fost îndeplinite în a­­vans şi sarcinile la export la acest pro­dus pentru perioada primelor patru luni­ ale anului. La acest­ succes au contribuit construcţia unei noi instalaţii de ab­sorbţie alcalină pentru fabricarea azotatului de sodiu şi a unei in­stalaţii de dizolvare a carbonatului de sodiu — instalaţii care, pe lngă creşterea pro­ductivităţii muncii, contribuie la reduce­rea completă a efor­tului fizic. Prin munca depusă la realizarea acestor instalaţii s-au eviden­ţiat muncitorii Petre Popescu, Gheorghe Ni­­ţu, Vasile Baboia, A­­urel Avram şi ingine­rii Tudor Chiriţă şi Ioan Labu, Agleia SORCA, coresp. V . Pentru realizarea angajamentelor asumate în întrecere, la „Hidro­mecanica“ se desfăşoară o largă acţiune de reutilare. Astfel, de curînd în secţia a ii-a a fost amplasată noua şi moderna linie de rectificat roţile dinţate ce realizează o productivitate mai mare cu 20 la sută decit vechile utilaje. Foto: P. POPOVICI Cuvîntul de ordine al constructorilor : în semestrul I - 50 la sută din planul anual Graficele de execuţie se în­tocmesc pentru a se respecta, nu ca să fie... refăcute In lunile februarie şi martie zia­rul nostru a susţinut o anchetă sub genericul „Trei întrebări adre­sate factorilor de răspundere din investiţii“, în care au fost invitaţi să-şi spună opinia directori de în­treprinderi, ingineri şefi şi alţi sa­lariaţi cu munci de răspundere din domeniul investiţiilor, asupra greu­tăţilor întîmpinate în realizarea ritmică a programului de construc­ţii şi montaj de utilaje, asupra co­laborării cu în- (M1 In­treprinderile de construcţii şi fur­nizoare de utila­je, asupra spriji­nului pe care-l aşteaptă de la fo­rul tutelar şi, în final, asu­pra posibilităţilor reale de a se executa în trimestrul I un volum cit mai mare de lucrări din pla­nul anual. Iată motivele pentru care în a­­ceste zile am întreprins un raid pe şantierele întreprinderilor benefi­ciare, ai căror conducători au răs­puns întrebărilor cuprinse în an­cheta noastră, pentru a vedea în ce măsură au fost respectate graficele de execuţie pe baza cărora s-au stabilit şi „angajamentele" asuma­te cu acel prilej. O „PATĂ" NEAGRĂ PE FON­DUL UNEI ACTIVITĂŢI BUNE O primă constatare îmbucurătoa­re am făcut-o la „Rulmentul", un­de s-a realizat 25 la sută din planul anual la construcţii-montaj şi 17 la sută la totalul activităţii de inves­tiţii, deci cu mici diferenţe, în plus sau în minus, faţă de ceea ce ing. Otto Wengritzki, şeful serviciului investiţii din C.I.R.O.A., preconiza­se în răspunsul său pe baza gra­ficelor întocmite cu I.C.I.M. Am scris „îmbucurătoare“ gîndindu-ne la volumul mare de investiţii ce urmează a se realiza înt acest an ________________ (situîndu-se din acest punct de ve­dere pe primele locuri în judeţ), cit şi la importan­ţa punerii în funcţiune la ter­■—111 in­—tar­men a capacităţii de 32 milioane rulmenţi pe an, în decembrie 1974. Din păcate, la „Rulmen­tul“ ’ este prezentă şi o situaţie nedorită! beneficiarul n-a reuşit să predea încă constructorului, pentru hala de cuzineţi, decit proiectele de execuţie pentru structura de rezis­tenţă. Or, în asemenea condiţii este firesc ca ritmul de lucru să aibă de suferit. NICI 20 LA SUTĂ DIN PLANUL ANUAL NU E O CIFRA MULŢUMITOARE DACĂ... Constatări întrucîtva asemănătoa­re am avut ocazia să facem şi la Ştefan BANARU (Continuare în pag. a 34 a) DRUM NOU, reveniri la semnalele critice UE TARILE. UNIȚI-Vă! i­t.b». La capitolul economii, 150.000 litri de benzină şi-a arătat şi în acest în­cep­ut de an roadele. In­­fruntea întrecerii socialiste se situează secţia autobu­ze, condusă de ing. Sergiu Dervic, care a înscris la capitolul economii circa 150.000 litri benzină şi peste 18.000 litri motorină. Cele mai bu­ne rezultate le-au obţinut echipa­jele formate din Constantin Ungu­­reanu şi Dumitru Ungureanu (care au economisit în ultima lună 410 litri benzină), Gheorghe Merluşcă şi Iosif Asztalos (400 litri benzină economii), Florin Răileanu şi Va­sile Mititeanu (400 litri motorină economii). Preocuparea pentru utilizarea ra­ţională a carburanţilor se asocia­ză aici, la I.T.Bv., cu grija pentru mai buna folosire a fondului de timp. Cifrele o dovedesc: angaja­ment 94,29 la sută la indicele de utilizare a fondului de timp, reali­zat 94,81 la sută. Iniţiativa comitetului sindicatului din cadrul întreprinderii de trans­porturi Braşov, sugestiv intitulată „Litrul, kilowaţii­, leul, minutul“. i.C.CF: Braşov Cu 20 de zile mai devreme Colectivul întreprinderii de construcţii căi ferate din Bra­şov este angajat cu toată ener­gia în marea întrecere pentru realizarea înainte de termen şi la nivel calitativ superior a o­­biectivelor prevăzute în planul de investiţii pe acest an. Acum, la apropierea zilei de 1 Mai, a­­cest colectiv este în măsură să raporteze realizarea planului de producţie pe primele patru luni ale anului cu 20 de zile mai devreme. Acest remarcabil re­zultat s-a concretizat în devan­sarea mai multor obiective din cadrul lucrărilor de electrifica­re a liniei pe secţiile Braşov — Ciceu şi Ciceu — Deda, precum şi pe diferite tronsoane de du­blare a liniei. Demn de remarcat este şi fap­tul că avansul obţinut pînă în prezent, ca şi măsurile între­prinse pentru intensificarea în­trecerii pe toate şantierele de lucru au asigurat condiţii ca pînă la sfîrşitul acestei luni să se realizeze o producţie supli­mentară de aproape 5 milioane de lei, faţă de sarcinile de plan din această perioadă. Z. LUPȘA, coresp. JUDEŢOT. BRAŞOV ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9104 Simbătă, 20 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Decernarea Diplomei de întreprindere evidenţiata pe ramură întreprinderii de construcţii industriale şi montaje Braşov Ieri, a avut loc festivitatea decernării Diplomei de unitate evidenţiată pe­ ramura construc­ţiilor de maşini întreprinderii de construcţii industriale şi montaje Braşov, pentru rezulta­tele bune obţinute în întrecerea, socialistă pe anul 1973. La festivitate au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Uniunii sindicatelor din metalurgie şi construcţii de maşini, ai M.I.C.­­M.G., ai Consiliului municipal al sindicatelor, reprezentanţi ai colectivului evidenţiat. Cu acest prilej, ing. Emil Mol­dovan, directorul T.C.I.M., a fă­cut o scurtă trecere în revistă a rezultatelor obţinute în anul 1973 şi în primul trimestru al a­­cestui an, reafirmînd totodată hotărîrea colectivului de con­structori de a face totul pentru îndeplinirea cincinalului în nu­mai patru ani , așa cum este angajamentul asumat de această întreprindere. a Conferinţa judeţeană inginerilor şi tehnicienilor Ieri, după-amiază, s-au desfăşu­rat lucrările Conferinţei judeţene de dare de seamă şi alegeri a in­ginerilor şi tehnicienilor. La ordinea de zi a conferinţei ! Darea de seamă cu privire la acti­vitatea desfăşurată de Comisia ju­deţeană a inginerilor şi tehnicie­nilor şi principalele sarcini ce revin cadrelor tehnice şi econo­mice pentru îndeplinirea planului de stat, prezentată de prof. dr. ing. Gherman Drăghici, preşedin­tele Comisiei judeţene ,a ingine­rilor şi tehnicienilor, alegerea co­misiilor judeţeană şi municipală ale inginerilor şi tehnicienilor. După prezentarea Dării de sea­mă şi a Proiectului planului de măsuri a luat cuvîntul tovarăşul Virgil Trofin, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, care a evidenţiat ro­lul însemnat al industriei ju­deţului în cadrul economiei na­ţionale, subliniind, totodată, efor­tul şi realizările oamenilor mun­cii din economia judeţului pentru înfăptuirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului, în cadrul că­rora o contribuţie însemnată şi-au adus cadrele tehnice şi ingine­reşti. Au fost apoi analizate şi precizate principalele direcţii ale activităţii pe care intelectualitatea tehnică a judeţului trebuie să o desfăşoare în vederea mai pronun­ţatei ei ancorări în marile proble­me care se cer rezolvate. In acest context a fost subliniată necesita­tea concentrării eforturilor pentru realizarea integrală a indicatori­lor de plan, pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, prin recu­perarea încă în acest trimestru a tuturor rămînerilor în urmă. A fost, de asemenea, exprimată con­vingerea că la nivelul unităţilor economice din judeţ, la nivelul o­­raşelor, al judeţului, comisiile in­­ginerilor şi tehnicienilor vor înre­gistra o radicală cotitură în acti­vitate, concentrîndu-şi cu priori­tate eforturile spre problemele­­cheie care-şi aşteaptă rezolvarea. In continuare, pe marginea Dării de seamă şi a Proiectului planului de măsuri au luat cuvîntul tova­răşii Dumitru Nicolae, Adam Ni­­colae, Bredoi Silvia, Cruţiu Gh., Custura Cornel, Birsan Ion, Co­coni Vili, Başca Silvia şi Olaru Virgil. Participanţii au analizat în spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată pînă în prezent de co­misiile inginerilor şi tehnicienilor­, propunînd măsuri concrete, efi­ciente, menite a facilita o mai mare apropiere a acestor impor­tante forţe creatoare de probleme­le esenţiale cu care se confruntă întreprinderile judeţului. Din partea Biroului Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehni­cienilor, conferinţa a fost salutată de prof. dr. ing. Constantin Pintilie. Participanţii la conferinţă au ales apoi comisiile judeţeană şi municipală ale inginerilor şi teh­nicienilor, birourile acestora. Intr-o atmosferă de puternic en­tuziasm, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresată Co­mitetului Central al P.C.R., tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU. IN PAGINA A 4-A DECLARAŢIILE CONSFĂ­TUIRII COMITETULUI PO­LITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA ­ai aproape de mecanizatori nu numai la muncă, iar pi în clipele Ior de răgaz ________ RAND-AN­CHETĂ _______ De obicei, cind ne referim la stadiul lucrărilor agricole în di­ferite campanii consemnăm, fi­resc, marele aport al mecanizato­rilor. Faţă de munca lor avem în general numai cuvinte de laudă. Ei, pionierii noului în agricultură, care prin folosirea de utilaje şi maşini tot mai moderne contri­buie la sporirea recoltelor şi re­ducerea substanţială a efortului fizic, îşi fac cu cinste datoria. Cum trăiesc aceşti mecanizatori, care sunt condiţiile lor de viaţă ? Iată o întrebare căreia am căutat să-i dăm răspuns prin efectuarea unui raid-anchetă prin cîteva lo­calităţi în care fiinţează secţii de m­ecanizare. Ne referim, fireşte, la condiţiile de viaţă ale mecaniza­torilor care-şi desfăşoară munca în alte localităţi decît cele de baştină. La Stupini, de exemplu, celor patru mecanizatori nelocal­nici cooperativa agricolă le-a pus­ la dispoziţie un dormitor cores­punzător, situat în grupul social al unităţii : masa li se asigură la cantina cooperativei, iar in timpul lucrului li se duce în cîmp. în condiţii bune trăiesc şi-şi des­făşoară activitatea şi tractoriştii din Hoghiz. „Pentru şase băieţi nefamilişti, ne spunea R. Mîn­­dreanu, şeful secţiei, le-am asigu­rat o cameră curată ca o farmacie, iar alţi 4 şi-au găsit gazde care constituie pentru ei o a doua fa­milie“. Şi asemenea exemple care atestă o preocupare atentă pentru viaţa tinerilor mecanizatori pot fi date încă multe. Pe alocuri, însă, se manifestă încă deficienţe destul de mari, ai căror „beneficiari“ sunt tocmai tinerii mecanizatori nelocalnici. Aşa stau lucrurile, bunăoară, la Caţa. Aici, cinci mecaniza­tori nelocalnici şi elevii ve- Alin DRUGA (Continuare in pag, o 3-a) in pagina a 2-a Pe lungimea de undă A TINEREJIi .Studentul şi strungul sau, altfel spus, fiecărui student lui loc stabil de muncă cu sarcini de producţie concrete. Aceasta e performanţa realizată pe linia de strunguri din atelierul de prelucrări metalice. De douăzeci de ani se schimbă... adrese, însă spaţiile comerciale tot blocate rămân ! Refrenul este de acum arhi­cunoscut: „Spaţiile comerciale blocate de inerţie“, „Vechile va­duri comerciale au nevoie de oxigenul măsurilor eficiente, o­­perative“, „Din nou despre spa­ţiile comerciale“ etc. etc. Citi­torii s-au plictisit, redactorii dau din colţ în colţ cînd li se pro­pune această temă. Din cei 3.300 de metri pătraţi (ceea ce ar în­semna pentru Braşov 84 de noi unităţi comerciale), foarte pu­ţini au fost redaţi circuitului comercial începînd din... 1954, data apariţiei H.C.M. nr. 739/954. Ce au făcut în acest timp (ca­re din păcate se măsoară în ani) cei datori să aducă o re­zolvare grabnică a acestei pro­bleme deosebit de spinoase, res­pectiv Consiliul popular muni­cipal si Direcţia comercială? In mod precis, următoarele: au trecut la „realizări“ fiecare ina­ugurare a cîte unei unităţi co­merciale nou construite şi acum stau şi aşteaptă, ca pe un colac salvator, magazinul universal de pe locul vechii pieţe, care însă abia a început să răsară... de sub pămînt. Şi au mai făcut ce­va. Adrese, situaţii, planuri, in­tr-un cuvînt multe, multe hîr­tii, menite să acopere, să justi­fice incapacitatea de a răspun­de, în spiritul legii, dorinţei le­gitime a fiecărui cetăţean al a­­cestui municipiu de a fi bene­ficiarul unui comerţ modern, ci­vilizat. S-au plimbat aceste hîr­­tie între Direcţia comercială ju­deţeană şi Consiliul popular mu­nicipal, între cele două şi în­­treprinderile sau ocupanţii par­ticulari de spaţii, care la rîn­­dul lor au emis alte acte şi scri­sori, şi toate burduşesc la a­­ceastă oră diverse dosare pră­fuite, în cine ştie ce birouri. Am văzut şi un desfăşurător ele­gant liniar şi citeţ scris, imens ca un cearşaf, pe care, în drep­tul fiecărui spaţiu ce urmează a fi eliberat (CM­D?), este tre­cut profilul în care va fi des­tinat pentru utilizare. Intenţii frumoase, generoase chiar, care au stimulat intens imaginaţia celor ce le-au pus pe hîrtie dar, din păcate, rămase în stadiul, deloc de invidiat, de macula­tură. Am putea să înşirăm din nou spaţiile comerciale blocate, mul­te din ele depistate de noi, a- Ed. HUIDAN (Continuare în pag. a 3-a) Ieri, s-au încheiat la Braşov manifestările omagiale „Lauri '74", dedicate celor care in cursul anului 1973 au obţinut înalte titluri şi distincţii naţionale şi internaţionale pentru merite deosebite în muncă şi creaţie, pentru succese în tehnică, ştiin­ţă, artă, cultură şi sport Opt Eroi ai Muncii Socialiste, trei cadre didactice emerite, 35 de inventatori, un ansamblu artistic şi trei sportivi campioni mondiali înscriu în cronica anului care s-a încheiat un bogat­­palmares de fapte. Pusă sub semnul de majore semnificaţii al aniversării celor trei decenii de la eliberarea pa­triei de sub dominaţia fascistă, a cincea ediţie a „Laurilor" a devenit un bun prilej de cunoaş­tere şi afirmare a muncii şi crea­ţiei­ braşovene, de conturare a unor noi posibilităţi pentru reîn­noirea şi îmbunătăţirea perfor­manţelor realizate. Precedată de un bogat program de manifes­ „LAURI ’74" încheierea suitei de manifestări omagiale dedicate mun­cii şi creaţiei tari la cluburi şi aşezăminte cul­turale, întîlniri ale tineretului cu Eroii Muncii Socialiste şi inven­tatorii, cu cadre de conducere ale vieţii politice, economice şi culturale din judeţ. „Lauri ’74“ se înscrie, prin simpozioanele, dezbaterile fructuoase şi întâlni­rile pe care le-a prilejuit, printre evenimentele cu reală valoare educativă şi stimulativă for­­marea unei atitudini de partici­pare conştientă şi creatoare a oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară şi înainte de termen a sarcinilor de plan. Ultima zi a suitei de manifes­tări a fost marcată de întîlniri ale Eroilor Muncii Socialiste cu tineri din întreprinderea „Me­trom", Depoul C.F.R. şi întreprin­derea de stofe. Ieri după-amiază, laureaţii, împreună cu numeroşi ingineri, tehnicieni, inovatori, muncitori fruntaşi din întreprin­derile braşovene, oameni de cul­tură şi artă, au participat la un simpozion intitulat „Muncă şi creaţie în împlinirea marilor idealuri". Simpozionul s-a bucu­rat de colaborarea unor ilustre personalităţi ale vieţii culturale din Capitala patriei. Despre ro­lul muncii şi creaţiei în afirma­rea, pe diverse planuri de acti­vitate, a personalităţii umane, au vorbit acad. Ştefan Milcu, acad. Remus Raduleţ, prof. dr. docent Alexandru Bălăci, mem­bru corespondent al Academiei R.S.R., actriţa Silvia Popovici, de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale", şi scriitorul Ion Chi­­rilă. Simpozionul s-a bucurat de un deosebit succes, constituind un veritabil acord final la o sui­tă de manifestări, impresionantă prin amploarea şi bogăţia sem­nificaţiilor sale. JL

Next