Drum Nou, mai 1974 (Anul 31, nr. 9114-9116)

1974-05-02 / nr. 9114

^ * A­R­U­L „D­R­U _tyj no U" OFICIUL P. T. T. R. y /c /'O­/ tuziaste * * \ • •% • . . / . JUDEȚUL ARQNIA VIFMTF . /IM/VM/ POPULARE oamenii MUMII DIN UNIREADA IAR AU ADUS UN ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI Nr. 9114 Joi, 2 mai 1974 4 pagini 30 bani FIERBINTE OMAGIU ZILEI DE 1 MAI N CAPITALĂ În atmosfera muncii creatoare ca­re domneşte de la un capăt la altul al ţării şi a puternicului a­­viot politic ce însufleţeşte întregul popor în acest an jubiliar al pa­triei noastre socialiste, în cadrul unei entuziaste adunări populare, onorată de prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, mii de locuitori ai Capi­talei au adus, miercuri după amia­ză, un fierbinte omagiu zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc. .. .Pavilionul Expoziţiei Econo­miei Naţionale, locul de desfăşura­re a adunării populare organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. Sosirea secretarului general al partidului este întâmpinată cu mul­tă căldură, numeroşi bucureşteni — aflaţi pe platoul din faţa pavilio­nului — aplaudîndu-1 şi ovaţionln­­du-1 îndelung, scandînd cu înflă­cărare „Ceauşescu—P.C.R.“, „Ceau­­şescu şi poporul“, „Stima noastră şi mândria, Partidul — Ceauşescu — România“. Membri ai gărzilor patriotice, ai formaţiunilor de pre­gătire a tineretului pentru apăra­rea patriei prezintă onorul. Pio­nieri oferă cu dragoste fiori tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu. întîlnirea cu secretarul general al partidului, în acest cadru săr­bătoresc, constituie un nou şi fe­ricit prilej pentru reani­marea de­plinei satisfacţii pe care locuitorii Capitalei, împreună cu ţara întrea­gă, au trăit-o, în memorabila zi de 28 martie, cînd Marea Adunare Naţională, dînd expresie voinţei întregului popor, a ales lu iaalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu — omul care în­truchipează virtuţile cele mai înalte ale conducătorului de partid şi de stat, ale patriotului consecvent, simţămintele nobile ale militantu­lui înflăcărat pentru cauza socia­lismului şi comunismului, pentru libertatea şi neatârnarea ţării, pen­tru promovarea unui spirit nou în relaţiile dintre popoare, pentru triumful prieteniei şi al păcii in lume. Sărbătoarea Întâiului de Mal — de aproape trei decenii mereu ace­laşi moment solemn, iradiind bu­curia marilor împliniri pe drumul revoluţiei socialiste, mereu acelaşi anotimp al revărsării nesecatelor energii pentru apropierea viitoru­lui comunist şi, in acelaşi timp, mereu mai bogat în semnificaţii — a avut loc anul acesta sub semnul succeselor deosebite cu care oa­­menii muncii de la oraşe şi sate, fără deosebire de naţionalitate, lr. tim­pml a XXX-a aniversare a eli­berării patriei de sub dominaţia fascistă şi cei de-al XI-lea Con­gres a­ partidului. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită a­­nul trecut, la cea de-a 83-a aniver­sare a­ acestui eveniment, „Ziua de l Mai — măreaţă sărbătoare a pri­măverii şi a muficii — a intrat la cunştiinţa popoarelor ca un simbol al uriaşei energii revoluţionare şi a forţei înnoitoare a proletariatu­lui, a milioanelor de făuritori ai bunurilor materiale, ai progresului şi civilizaţiei umane, a cărei mi­siune istorică este aceea de a dez­robi popoarele de sub jugul ex­ploatării şi asupririi, de a asi­gura clădirea societăţii noi — a egalităţii, ech­ităţii şi justiţiei so­ciale, a demnităţii şi fericirii omu­lui — la care au visat, de-a lungul secolelor, minţile cele mai lumi­nate". Bilanţurile acestei prime etape a marii întreceri socialiste, pe care întregul nostru popor muncitor o desfăşoară cu înalt simţ patriotic, arată că cincinalul se îndeplineşte în ritmurile înscrise în angajamen­tele asumate pe întreg cuprinsul ţării. Pornind cu hotărîre la lucru, încă din prima zi a cincinalului, oamenii muncii din unele între­prinderi industriale au­ îndeplinit, integral prevederile perioadei 1971—1975. Alte colective lucrează în contul ultimului an al cincina­lului. Că o expresie fidelă a devota­mentului fără margini față de cau­za socialismului, ca rezultat al hăr­niciei întregului nostru popor care înfăptuieşte, cu abnegaţie, în toate domeniile, politica partidului nos­tru, România este astăzi de 28 de ori mai puternică din punct de ve­dere economic decât acum trei de­cenii şi cu totul alta, fundamental schimbată, sub raport, spiritual. Animaţi de nobila năzuinţă de a conferi dimensiuni tot mai mari realizărilor de pînă acum, dornici de a se manifesta în fiece clipă ca făuritori activi ai României socia­liste, oamenii muncii din patria noastră au hotărît ca anul acesta întîiul de Mai să fie sărbătorit de fiecare la locul său de producţie , în uzine şi pe şantiere, pe ogoa­re, în laboratoare, acolo unde se făuresc bunurile materiale şi spiri­tuale ale societăţii noastre. Cin­stind în acest mod ziua de 1 Mai, întregul nostru popor a împlinit adevăratele valenţe ale marii săr­bători a omenirii muncitoare şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat, prin­­tr-un m­ait simbol, dragostea fier­binte faţă de Partidul Comunist Romăn — cel care a dat muncii un sens şi un conţinut nou, elibe­­rînd-o de exploatare şi transfor­­mînd-o într-o condiţie a existenţei umane demne, al formării şi afir­mării personalităţii umane. .. .în sala Pavilionului Expoziţiei Economiei Naţionale şi-au dat în­­tîlnire, miercuri după-amiază, re­prezentanţi ai oamenilor muncii­­ din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. Marea rotondă era împodobită sărbătoreşte. Deasupra tribunei ofi­ciale străluceşte în reflexe a­urii stema partidului, precum şi urarea „Trăiască Partidul Comunist Ro­mân, forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste“, pre­cum şi mari steaguri roşii şi trico­lore. De partea cealaltă a sălii — un imens glob pământesc pe ale cărui meridiane se află înscrişi 1 Mai; acest simbolic ansamblu decorativ este însoţit de tradiţionala urare ! „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni!“ In dreapta tribunei oficiale se află portretul conducătorului iubit al partidului şi statului nostru, în­cadrat de drapele roşii şi tricolore şi de urarea întregului popor: „Tră­iască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu!“. De cealaltă parte străjuieşte un panou cu chipurile lui Marx, En­gels, Lenin, iar pe pancarta care le însoţeşte este înscrisă urarea! „Trăiască unitatea mişcării comu­niste şi muncitoreşti internaţiona­le!“ La înălţimea cupolei se poate citi îndemnul mobilizator adresat oamenilor muncii din întreprinderi pentru a-şi spori eforturile în ve­derea realizării exemplare a sarci­nilor economice şi sociale înscrise în planul pe 1974, pentru sporirea eficienţei economice, ridicarea ca­lităţii produselor, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Pe mari pancarte sunt înscrise u­­rări exprimînd năzuinţele, senti­mentele internaţionaliste de care poporul nostru este?­animat în în­treaga sa activitate, prietenia fră­ţească ce-i leagă de celelalte po­poare care construiesc socialismul: „Trăiască pacea şi prietenia intre popoare!“, „Trăiască prietenia, co­laborarea frăţească şi unitatea ţări­lor socialiste!“ Ora 16:00. Sosirea la tribuna ofi­cială a tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, anunţată prin semnal de trompetă, face ca din tribune să erupă, entuziasm şi bu­curie fără margini., Crainicul rosteşte, solemn: „Bine aţi venit tovarăşe secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România!“ — urare reluată şi am­plificată prin glasurile miilor de demonstranţi. Sintetizînd aceste simţăminte, sub înalta cupolă răsună versurilei Ne bate inima din piept, fierbinte. Se îndreaptă fata noastră luminată Spre întîiul României ■ preşedinte, Spre cel ce viitorul ni-l arată. Spre cel ce din prezent ne face treaptă, Spre cel ce întăreşte Al patriei trecut Bărbat de stat cu vrere înţeleaptă, Şi peste mări şi ţări recunoscut, împreună cu secretarul general al partidului, în tribuna oficială au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianiu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgănescu. (Continuare în pag. a 3-a) in întreprinderi , pe şantiere, intensă activitate creatoare Ziua întîi de Mai - sărbătoarea muncii - a găsit oamenii muncii din judeţul nostru, în fabrici, pe şan­tiere, pe ogoare, pretutindeni in plină activitate crea­toare. Prezenţi la datorie din primele ore ale dimi­­neţii, ei au început nu numai o nouă lună în acest al patrulea an al cincinalului, dar au ţinut să onoreze prin fapte de muncă deosebite această zi a muncii. O însufleţită întrecere între secţii La Combinatul chimic Făgăraş, în cursul zilei de ieri, uriaşele in­stalaţii de sinteză n-au cunoscut nici o clipă de odihnă. Fiecare sec­ţie, fiecare colectiv s-a angrenat într-o însufleţitoare întrecere so­cialistă vizînd realizarea unei pro­­ducţii-record. Iată, de pildă, colectivul fabricii de anilină a înregistrat ieri un suc­ces de prestigiu: elaborarea celei de-a 160-a tonă de anilină produsă peste plan de la începutul anului. Pînă la sfîrșitul zilei de muncă alte 5 tone de anilină peste plan s-au adăugat realizărilor anterioare, ca­re au înregistrat încă de la sfîrși­tul lunii martie un prim succes: îndeplinirea angajamentului anual, care a fost de 100 tone. La aceste rezultate, amplificate de faptul că această producţie peste plan, dato­rită calităţii superioare, este desti­nată în întregime exportului, o contribuţie deosebită au adus-o maistrul Vichentie Pică, Erou al Muncii Socialiste, operatorii chi­­mişti I. Ciovică şi A. Beleaua, ingi­nerul A. Ciupe şi alţii. Aceleaşi bune rezultate le-am putut consemna şi în alte secţii. Dar pentru că spaţiul nu ne per­mite să le cităm pe toate, ne-am adresat şefului colectivului de căi ferate uzinare al combinatului, Ia­­cob Stînea, prin „mina“ căruia tre­ce toată producţia întreprinderii, care ne-a declarat: „ Planul de transport pe ziua de 1 Mai a fost depăşit cu 100 de tone, cantitate ce este egală cu volumul produselor fabricate suplimentar in toate secţiile combinatului. Tot as­tăzi de pe rampa de încărcare vor pleca 5 vagoane cu azotit de­ sodiu pentru Franţa şi nitrocalcar pentru R.F.G., toate fiind livrate peste prevederile contractuale. Ziua de 1 Mai n-a însemnat nu­mai o zi de producţie-racord. Ea a constituit şi prilejul pentru a con­semna realizări remarcabile şi în domeniul întreţinerilor şi reviziilor planificate ale instalaţiilor. De pil­dă, la instalaţia de sulfat de amo­niu (secţia 1), s-a terminat ieri re­vizia anuală cu 17 zile mai devre­me, ceea ce va permite obţinerea unei producţii suplimentare de 160 tone de nitrat de amoniu. In frun­tea celor ce au realizat această „performanţă“ se numără comuniş­tii: Gh. Niţu, V. Baboia şi ing. T. Chiriţă. Lucrări în devans au mai fost executate ieri la fabrica de a­­moniac şi la instalaţia de acid azo­tic concentrat, din cadrul grupului azot Sunt numai cîteva din faptele de muncă cu care chimiştii din Făgă­raş au ţinut să onoreze sărbătoarea muncii. Fruntaşi între fruntaşi La „Rulmentul“, fruntaşii între fruntaşi pot fi foarte uşor cunos­cuţi. Un panou, situat la nici o sută de metri de la intrare, pre­zintă situaţia întrecerii socialiste pe secţii şi zile. Aşa am aflat că secţia strungărie şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe luna aprilie în ziua de 26, succes care a permis colectivului de aici să realizeze şi importante depăşiri. Primul om­ pe care-l cunosc în secţia strungărie, Nicolae Pleşca, secretarul comitetului de partid pe secţie, aduce utile completări la ceea ce aflasem cu cîteva minute mai înainte. „De trei ani — îmi spune — secţia noastră se situează în frunte. Ceea ce, evident, ne dă reale satisfacţii, dar ne şi obligă la mereu mai mult“. Şeful secţiei, ing. Nicolae Găină — îmi prezintă situaţia la zi, rugîndu-mă să notez cîteva cifre. Aşadar: 104 la sută procent de realizare a planului fi­zic, 95,1 la sută indice de utilizare a maşinilor, 96,4 la sută, la folosi­rea fondului de timp al oamenilor. Şoi, toate acestea referindu-se la primele patru luni ale acestui an, toate acestea exprimând entuzias­mul şi dăruirea cu care strungarii, regiorii, maiştrii, inginerii secţiei au înţeles să întâmpine ziua de 1 Mai. In această zi, sărbătorită de În­tregul nostru popor prin semnifi­cative fapte de muncă, in această zi, cînd drapelele împodobesc săr­bătoreşte ţara de la un capăt la al­tul, şi aici, la strungărie, ca pretu­tindeni, e o zi obişnuită de lucru. Obişnuită, daca consemnăm doar ştiuta muzică a maşinilor, cotidiana prezenţă a oamenilor lingă pupitre­le de comandă, cu ochii aţintiţi spre propria muncă. Ziua aceasta nu mai este însă o zi ca celelalte, dacă amintim de h­otărîrea unanimă a colectivului de la „Rulmentul“ de a obţine rezultate pe măsura an­gajamentelor lor de a realiza sar­cinile actualului cincinal în numai patru ani şi jumătate. De aceea fie­care zi — şi mai cu seamă aceasta — e o zi deosebită, o zi mai „plină“ decit precedenta. Prezent la post, şeful de atelier, Viorel Cenţiu, mă surprinde nou­în­­du-mi numele maiştrilor Niţu Paul şi Ion Toader, aflate la loc de cin­ste la panoul fruntaşilor. Mă inte­resez­ şi de alţi fruntaşi. Peste câ­teva clipe îl am in faţă pe strun­garul Ion Mitea. „Eşti mulţumit de ceea ce ai realizat pînă acum?“, îl întreb. Mă priveşte puţin mustră­tor, parcă. Şi-mi spune: „La vîrsta mea să fii mulţumit? Nicidecum. Cînd cauţi mereu să realizezi mai m­ult, dar şi mai bine, se cheamă că nu uiţi să fii om. Altfel. . .“ I se pare că spune vorbe prea mari şi tace. Viorel Cenţiu continuă însă discuţia: „Să nu uitaţi să consem­naţi că, în cazul lui, iniţiativa, „Eu produc, eu controlez, eu răs­pund“ trebuie îmbunătăţită adău­­gându-i-se şi „eu reglez“, el fiind printre cei care­ au demonstrat că n-au nevoie de intervenţia regloru­­lui“. Pus în faţa unei astfel de si­tuaţii, mai rar întâlnite, îl rog pe Viorel Cenţiu să mi-l prezinte pe Aglaia SORCA. Ioan POPA Ştefan BANARU (Continuare in pag. a 3-a) LA BRAŞOV Ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost sărbătorită, la Braşov, prin­­tr-o entuziastă adunare populară. In sala Teatrului dramatic, unde a avut loc adunarea, erau prezenţi activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, deputaţi, sute de oameni ai muncii români, maghiari şi germani din întreprinderile şi instituţiile bra­şovene, lucrători ai ogoarelor, veniţi aici să aducă un fierbinte omagiu partidului şi statului nostru socia­list, sărbătorii­ internaţionale a muncitorilor de pretutindeni. La masa prezidiului, au luat loc tovarăşul Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, alţi membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, militanţi din ilegalitate ai partidu­lui, Eroi ai muncii socialiste, oa­meni de cultură, ştiinţă şi artă, conducători ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ofiţeri. Adunarea populară a fost des­chisă de tovarăşul Constantin Cîr­­ţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., pre­şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. Despre importanţa şi, semnifica­ţia zilei de 1 Mai, despre uriaşul efort creator în care s-au angajat plenar, cu dăruire comunistă, oa­menii muncii braşoveni, alături de cei din întreaga ţară, pentru a în­făptui înainte de termen sarcinile actualului cincinal, a vorbit tova­răşul Pavel Aron, secretar al Co­mitetului judeţean­ Braşov al P.C.R., vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean. Oamenii muncii din judeţul Bra­şov — a arătat vorbitorul — îm­preună cu toată ţara, sărbătoresc, în fiecare primăvară, ziua de 1 Mai, intrată în conştiinţa omenirii ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei lor în lupta pentru libertate şi progres, pentru pace şi prietenie între po­poare. Constituind un moment de bilanţ al muncii pline de abnegaţie pe care o desfăşoară întregul nostru popor pentru edificarea pe pămân­tul românesc a orânduirii socialiste şi comuniste, ziua de 1 Mai ne ofe­ră, totodată, prilejul­ să evocăm cu respect şi veneraţie glorioasele bă­tălii purtate de-a lungul veacuri­lor, pentru eliberarea socială şi naţională, tradiţiile eroice, revolu­ţionare ale proletariatului nostru şi ale Partidului Comunist Român în lupta pentru înfăptuirea idealuri­lor sacre de independenţă socială, de civilizaţie şi progres. După ce a trecut în revistă mo­­mentele cele mai semnificative din istoria mişcării muncitoreşti din România, bogatele sale tradiţii in­ternaţionaliste, vorbitorul a spus: In cele trei decenii care au tre­cut de la eliberarea patriei, parti­ (Continuare în pag. a 3-a) T­ELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu Bucureşti in aceste momente sărbătoreşti, închiriate zilei de 1 Mai, cetăţenii Braşovului, întruniţi într-o entuziasta adunare festivă, îşi exprimă cele mai alese simţăminte de dragoste şi stimă faţă de conducerea­ parti­dului şi statului, faţă de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, primul preşedinte al României, exponentul consecvent şi fidel al înaltelor sentimente patriotice şi internaţionaliste care animă întreaga noastră naţiune socialistă. Cinstind ziua de 1 Mai sub semnul marilor evenimente ale anului jubiliar, care marchează cea de-a XXX-a aniversare a eliberării pa­triei şi Congresul al XI-lea al partidului, oamenii muncii din judeţul Braşov, angajaţi plenar în întrecerea patriotică pentru îndeplinirea cin­cinalului înainte de termen şi transpunînd în fapte hotărîrile C.C. al P.C.R., preţioasele indicaţii pe care le-aţi dat cu prilejul vizitei făcute în judeţul nostru la începutul acestui an, vă raportează cu bucurie că au obţinut realizări importante în toate domeniile de activitate. Pe pri­mele patru luni ale acestui an, planul producţiei marfă a­ industriei judeţului a fost depăşit cu 125 milioane lei, livrîndu-se suplimentar eco­nomiei -naţionale 600 tractoare, 500 autocamioane, 20.000 bucăţi rul­menţi, 8.000 kW. motoare electrice, 800 tone mase plastice şi răşini sintetice, 1.000 tone ciment, 40.000 m.p. ţesături, importante cantităţi de tricotaje, mobilă şi alte bunuri de larg consum; s-au obţinut bene­ficii suplimentare de aproape 17­ milioane lei, însufleţiţi de hotărîrile Conferinţei pe ţară a cadrelor de condu­cere din agricultură, lucrătorii de pe ogoarele judeţului au muncit cu multă dăruire pentru executarea la timp şi în condiţii calitativ superi­oare a însămînţărilor de primăvară, ceea ce va asigura obţinerea unor recolte bogate. Cu realizări de seamă a întîmpinat ziua de 1 Mai şi intelectualita­tea braşoveană, al cărei talent şi hărnicie s-au concretizat în afirmarea mai amplă a creaţiei tehnico-ştiinţifice, în perfecţionarea învăţămîntului şi legarea acestuia de producţie, în contribuţia adusă la înflorirea artei şi culturii naţionale. Oamenii muncii din judeţul nostru îşi manifestă şi cu acest prilej adeziunea deplină şi ataşamentul profund faţă de politica marxist-leni­­nistă a partidului şi statului nostru, hotărîrea neclintită de a nu precu­peţi nici un efort pentru transpunerea ei în viaţă. In această zi de sărbătoare a celor ce muncesc din întreaga lume, ne exprimăm, totodată, deplina aprobare faţă de politica externă a României socialiste, poli­tică profund internaţionalistă, îndreptată spre cimentarea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, cu toate popoarele care luptă pentru eliberarea naţională şi socială, împotriva imperialismului, pentru pace şi progres social. Asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe dum­neavoastră, iubită tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că strips uniţi sub stea­gul glorios şi invincibil al Partidului Comunist Romăn, comuniştii, toţi oamenii muncii români, maghiari şi germani din judeţul Braşov îşi vor dărui întreaga capacitate creatoare înălţării scumpei noastre patrii socialiste pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, creşterii pres­tigiului ei în lume. Braşov, 1 Mai 1974. PARTICIPANŢII LA ADUNAREA FESTIVA CON­SACRATĂ SĂRBĂTORIRII ZILEI DE 1 MAI Prezidiul adunării populare

Next