Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)
1893-01-14 / nr. 61
ANUL No. 61-NUMERUL 25 BANI ZIARSEPTAMARAL ABONAMENTUL Pr. un an..............................................Lei no. 12 « 6 lunî..............................................» » 6 Pentru străiniitate se adaugă: portul: DOVEI Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU ,( REDACȚIA SI ADMINISTRATIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN- STR. GOLIA No. 54. A N U N CIU EI ; Rândul in pagina III...............................Ifcml-25 » » I.......................... . » 15 Iaserţiuni şi reclame 1 leu linia. )( / 7 V O lămurire In minierul trecut dând informaţiunea, cu titlul o spărtură, am aratat ca la curtea de apel din Iaşi a fost numit ca consilier, în locul rămas vacant prin moartea lui Mihail Mircea, dl. Hina cetăţan de dincolo de Milcov. Această observaţiunu o făcurăm dealtmintrelea fără nici un cuget rou asupra noului consilier numit, care pote fi o persoană forte agreată camarazilor sei şi despre a căruia destonicie nu ne permitem de a ne îndoi; totuşi ceia ce ne a interesat şi ne interesează încă, este numirea sa—ca muntean—la această curte, numire pe care noi o considerăm ca un pas mai mult a elementului de peste Milcov făcut şi în ramura justiţei, în paguba moldovenilor. Acelora carii nu cunosc sistemul fraţilor prin care tind de a acapara totul şi a se folosi de tot, li s’ar părea la prima dată că în magistratură, cel puţin, există o proporţie între ambele elemente şi care e respectată cu o deosebită atenţiune. Iii bine, aceasta este o greşală provenită poate din faptul că în această ramură s’a observat mai puţin ca în oricare alta năzuinţa frăţască de a se întinde prin eliminarea treptată a elementului moldovenesc. Când cineva însă urmăreşte cu băgare de seamă sistemul aşa zis de muntenizare a totului, se convinge că nici această ramură nu a rămas neatacată şi că progresul ce l-au făcut fraţii noştri de peste Milcov e simţitor ; nu avem decât să urmărim Monitorul Oficial şi vom vedea zi cu zi lăţirea elementului muntenesc în magistratură şi care să operează fara îndoială prin înlăturarea moldovenilor. Ni se va obiecta poate că la Curtea de Casaţie sunt destui moldoveni, ceia ce noi nu putem să tăgăduim, decât numai ne facem datoria de a observa că ei şi la această înaltă Curte au început a se înpuţina ; ni se va pune înainte aflarea d- lui I. Duca la curtea de apel din capitală, fapt ce iarăş nu tăgăduim dar avem dreptul să respundem că pentru un consilier moldovai la o curte de apel din Valahia s’a brodit aşa feliu că întreaga curte de la Galaţi, să fie reprezentată numai de munteni, afară de unul singur care e moldovan. In sfârşit, dacă se aflu rătăciţi doi sau trei moldoveni pe la tribunalile din Valahia, în schimb fraţii de peste Milcov abundă pe cele din Moldova şi putem da ca exemplu judeţile Covurlui şi Tecuci, în prima linie unde, dacă nu sunt ca magistraţi în majoritate cel puţin egali în număr cu moldovenii. Am relevat chestiunea aceasta pentru o lămurire şi nici cum din un punct de vedere de obstrucţionism, căci la urma urmei români suntem cu toţii şi uniţi suntem, dar după cum scopul nostru este de a urmări şi arata nedreptăţile ce ni se fac, deconsiderarea la care ne condamnă guvernul fraţilor de peste Milcov, foloasele mari ce le trag din tovărăşie şi care pentru noi nu sunt tocmai zimbitoare, punem în vedere faptul îndeplinit prin aşazarea I)-lui Hina în scaunul de consilier la Curtea iaşană, scaun ce l’ar fi putut ocupa foarte bine şi un moldovai!. Joi 14 Ianuarie 18932. mnihmnadmir Resultatul alegerilor pentru consiliul comunal din Galaţi, a fost favorabil guvernamentalilor, carii au avut la îndămână şi pe faţă tot aparatul administrativ, spre a scoate din urnă lista candidaţilor lor. ro Viscolele mari băntuind din nou în partea de jos a ţârei şi Muntenia au avut de resultat iarăşi o întrerupere a circulărei trenurilor pe cea mai mare parte a liniilor, şi o întindere de 8 şi 2 oare pentru rest. Astă-zi circulaţîunea se anunţă ca restabilită. Ziarul «Voacea Botoşanilor» ne dă ştirea că în ciua de 29 Decembrie 1892, cercul de domnişoare pentru ajutarea copiilor seraci, au împărţit un număr însemnat de haine la elevii de prin şcolile publice din acel oraş. Fapta ci-relor botoşenene este din cele mai frumoase şi ar fi de dorit că cercuri cu aşa menire să formeze d-rele din toate oraşele ţărei. ^1 Citim cu o deosebită plăcere în ziarele botoşinene anunţarea despre proectul de căsătorie a concetăţeanului nostru, d-l Alex. Cantacuzin — Paşcanii cu d-ra Lucia Callimachi, fiica d-lui Th. Callimachi. Felicitările noastre. j1.IV Ziarul bârlădean «Paloda» ne vesteşce că preoţii de mir din acel judeţ au ţinut două mari întruniri în vederea proectului guvernului relativ la aşa clisa înbunătăţire a soartei clerului. în ambele întruniri s’au luat hotărîrî de a se cere modificarea mai multor articole în sens mai omenesc şi mai demn pentru cleroaie. Din cauza stricăciunilor ce le fac în vite potele de lupi, ni se comunică că prin mai multe judeţe s’au organizat goane mari de cătră proprietari şi săteni. ctc. Ni se comunică că elevul Petroni din clasa 4 de la şcoala militari, fiul d-lui d-l Petroni din Folticeni la 9 a. c., pe când venea cu trenul spre Iaşi, pentru a reintra în şcoală, vroind a trece din un vagon în altul, căzu intre vagoane. Nenorocitul tînăr fu cu desăvârşire sfărâmat, aşa că de abia s’a putut stabili indentitatea. .. Ziarele de el află din Cluj că s’a respins de cătră camera avocaţilor, darea în judecată disciplinară a d-lui dr. Raţiu. ■ Telegramele străine, spun că împăcarea între ex-regale Milan cu regina Natalia este eminentă. Pentru această împăcare mijloceşte însuşi fiul lor, regele Alexandru. In acest scop Milan a intreprins o călătorie la Biarritz de unde s’a intors imedit la Paris. La Belgrad se consideră această impacare ca şi efectuată şi la 21 a. c. st. n. oraşul a fost iluminat. Ziarele relatează că la Severin desgheţându-se Dunărea, a cauzat mari pagube şlepurilor şi vapoarelor ce staţionează acolo prin presiunea mare a blocurilor de ghiaţă care, dacă nu s’ar fi făcut mai curând drum ar fi periclitat toate vapoarele şi şlepurile româneşti. Au fost sfărâmate şase şlepuri austriace ; vaporul Tissa a fost sfărâmat complect, mai multe şlepuri greceşti încărcate cu cereale au fost aruncate pe uscat cum şi două şlepuri ruseşti încărcate cu petroliu. 4° Procesul milionelor familiei Principelui Sturza, s-a amânat de curtea de Apel, secţia l-a din Bucureşti, până la 22 Aprilie a. c. pentru motivul că procedura nu era ndeplinită. De peste Munţi Atitudinea Românilor de peste munţi continuă a supără mult pe Maghiari din cauza stăruinţei ce o pun în revendicarea drepturilor lor şi egala tratare în stat. Activitatea partidului naţional pentru aducerea la îndeplinire legitime aspiraţiuni este mare şi a reuşit după cum vedem din ziarele transilvănene, să străbată în toată întinderea ţărei unde bate o inimă românească.