Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63)

1893-01-14 / nr. 61

ANUL No. 61-NUMERUL 25 BANI ZIARSEPTAMARAL ABONAMENTUL Pr. un an..............................................Lei no. 12 « 6 lunî..............................................» » 6 Pentru străiniitate se adaugă: portul: DOVEI Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU ,( REDACȚIA SI ADMINISTRATIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN- STR. GOLIA No. 54. A N U N CIU EI ; Rândul in pagina III...............................Ifcml-25 » » I­.......................... . » 15 Iaserţiuni şi reclame 1 leu linia. )( / 7 V O lămurire In minierul trecut dând in­­formaţiunea, cu titlul o spărtu­ră, am aratat ca la curtea de apel din Iaşi a fost numit ca consilier, în locul rămas vacant prin moartea lui Mihail Mir­­cea, dl. Hina cetăţan de din­colo de Milcov. Această observaţiunu o fă­curăm dealtmintrelea fără nici un cuget rou­ asupra noului consilier numit, care pote fi o persoană forte agreată cama­razilor sei şi despre a căruia destonicie nu ne permitem de a ne îndoi; totuşi ceia ce ne a interesat şi ne interesează în­că, este numirea sa—ca mun­tean—la această curte, numi­re pe care noi o considerăm ca un pas mai mult a elementu­lui de peste Milcov făcut şi în ramura justiţei, în paguba moldovenilor. Acelora carii nu cunosc sis­temul fraţilor prin care tind de a acapara totul şi a se fo­losi de tot, li s’ar părea la prima dată că în magistratură, cel puţin, există o proporţie între ambele elemente şi care e respectată cu o deosebită a­­tenţiune. Iii bine, aceasta este o greşală provenită poate din faptul că în această ramură s’a observat mai puţin ca în ori­care alta năzuinţa frăţască de a se întinde prin eliminarea treptată a elementului moldo­venesc. Când cine­va însă ur­măreşte cu băgare de seamă sistemul aşa zis de munteni­­zare a totului, se convinge că nici această ramură nu a rămas neatacată şi că progre­sul ce l-au făcut fraţii noştri de peste Milcov e simţitor ; nu avem decât să urmărim Mo­nitorul Oficial şi vom vedea zi cu zi lăţirea elementului mun­tenesc în magistratură şi care să operează fara îndoială prin înlăturarea moldovenilor. Ni se va obiecta poate că la Curtea de Casaţie sunt destui moldoveni, ceia ce noi nu pu­tem să tăgăduim, decât numai ne facem datoria de a observa că ei şi la această înaltă Curte au început a se înpuţina ; ni se va pune înainte aflarea d- l­ui I. Duca la curtea de apel din capitală, fapt ce iarăş nu tăgăduim dar avem dreptul să respundem că pentru un con­silier moldovai­ la o curte de apel din Valahia s’a brodit aşa feliu că întreaga curte de la Ga­laţi, să fie reprezentată numai de munteni, afară de unul sin­gur care e moldo­van. In sfârşit, dacă se aflu ră­tăciţi doi sau trei moldoveni pe la tribunalile din Valahia, în schimb fraţii de peste Mil­cov abundă pe cele din Moldo­va şi putem da ca exemplu judeţile Covurlui şi Tecuci, în prima linie unde, dacă nu sunt ca magistraţi în majoritate cel puţin egali în număr cu mol­dovenii. Am relevat chestiunea a­­ceasta pentru o lămurire şi nici cum din un punct de ve­dere de obstrucţionism, căci la urma urmei români suntem cu toţii şi uniţi suntem, dar du­pă cum scopul nostru este de a urmări şi arata nedreptăţile ce ni se fac, deconsiderarea la care ne condamnă guvernul fraţilor de peste Milcov, fo­loasele mari ce le trag din to­vărăşie şi care pentru noi nu sunt tocmai zimbitoare, punem în vedere faptul îndeplinit prin aşazarea I)-lui Hina în scau­nul de consilier la Curtea ia­­şană, scaun ce l’ar fi putut o­­cupa foarte bine şi un mol­dovai!. Joi 14 Ianuarie 18932. mnihmnadmir Resultatul alegerilor pentru con­siliul comunal din Galaţi, a fost favorabil guvernamentalilor, carii au avut la îndămână şi pe faţă tot aparatul administrativ, spre a scoate din urnă lista candidaţilor lor. r­o Viscolele mari băntuind din nou în partea de jos a ţârei şi Mun­tenia au avut de resultat iarăşi o întrerupere a circulărei trenurilor pe cea mai mare parte a liniilor, şi o întindere de 8 şi 2 oare pen­­tru rest. Astă-zi circulaţîunea se anunţă ca restabilită. Ziarul «Voacea Botoşanilor» ne dă ştirea că în c­iua de 29 Decem­brie 1892, cercul de domnişoare pentru ajutarea copiilor seraci, au împărţit un număr însemnat de haine la elevii de prin şcolile publice din acel oraş. Fapta ci-relor botoşenene este din cele mai frumoase şi ar fi de dorit că cercuri cu aşa menire să formeze d-rele din toate oraşe­le ţărei. ^1 Citim cu o deosebită plăcere în ziarele botoşinene anunţarea despre proectul de căsătorie a concetăţeanului nostru, d-l Alex. Cantacuzin — Paşcanii cu d-ra Lu­cia Callimachi, fiica d-lui Th. Ca­­llimachi. Felicitările noastre. j1.IV Ziarul bârlădean «Paloda» ne vesteşce că preoţii de mir din acel judeţ au ţinut două mari în­truniri în vederea proectului gu­vernului relativ la aşa clisa înbu­­nătăţire a soartei clerului. în am­bele întruniri s’au luat hotărîrî de a se cere modificarea mai multor articole în sens mai omenesc şi mai demn pentru cler­­oai­e. Din cauza stricăciunilor ce le fac în vite pot­ele de lupi, ni se comunică că prin mai multe ju­deţe s’au organizat goane mari de cătră proprietari şi săteni. ctc. Ni se comunică că elevul Pe­­troni din clasa 4 de la şcoala mi­litari, fiul d-lui d-l Petroni din Folticeni la 9 a. c., pe când venea cu trenul spre Iaşi, pentru a re­intra în şcoală, vroind a trece din un vagon în altul, căzu intre va­goane. Nenorocitul tînăr fu cu de­săvârşire sfărâmat, aşa că de abia s’a putut stabili indentitatea. .. Ziarele de e­l află din Cluj că s’a respins de cătră camera avo­caţilor, darea în judecată discipli­nară a d-lui dr. Raţiu. ■ Telegramele străine, spun că îm­păcarea între ex-regale Milan cu regina Natalia este eminentă. Pen­tru această împăcare mijloceşte în­­suş­i fiul lor, regele Alexandru. In acest scop Milan a intreprins o călătorie la Biarritz de unde s’a i­ntors imedit la Paris. La Belgrad se consideră această impacare ca şi efectuată şi la 21 a. c. st. n. oraşul a fost iluminat. Ziarele relatează că la Severin desgheţându-se Dunărea, a cauzat mari pagube şlepurilor şi vapoa­relor ce staţionează acolo prin pre­siunea mare a blocurilor de ghiaţă care, dacă nu s’ar fi făcut mai curând drum ar fi periclitat toate vapoa­rele şi şlepurile româneşti. Au fost sfărâmate şase şlepuri austriace ; vaporul Tissa a fost sfărâmat complect, mai multe şle­puri greceşti încărcate cu cereale au fost aruncate pe uscat cum şi două şlepuri ruseşti încărcate cu petroliu. 4° Procesul milionelor familiei Prin­cipelui Sturza, s-a amânat de cur­tea de Apel, secţia l-a din Bucu­reşti, până la 22 Aprilie a. c. pen­tru motivul că procedura nu era ndeplinită. De peste Munţi Atitudinea Românilor de pes­te munţi continuă a supără mult pe Maghiari din cauza stăruinţei ce o pun în revendicarea dreptu­rilor lor şi egala tratare în stat. Activitatea partidului naţional pentru aducerea la îndeplinire legitim­e aspiraţiuni este mare şi a reuşit după cum vedem din zi­arele transilvănene, să stră­bată în toată întinderea ţărei unde bate o inimă românească.

Next