Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)

1893-10-14 / nr. 14

ANUL III No. 14. JOI 14 OCTOMBRIE 1893. UN NUMER 20 BANI ABONAMENTUL Pe un an...................................................Lei : 6 luni... .................................... Pentru străinătate se adaugă portul. ZIAR SAPTAMÂNAL ]( Redactor-proprietar: Em. Al. M­­ANOLIU­­( noi 12 Y » 6 )( REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. M­ANUNCIURI Rondul în pagina 111 . X * * * IV Inserţiuul şi reclame­­­le­ linia Bani »0 » 16 Linia Dorohoi - Nona - Suliţa E netăgăduit că luptând pen­tru revendicarea drepturilor a­­cestei părţi a ţerei, am reuşit după multe greutăţi se vedem realizându-se o parte din in­teresele economice mari ce le are ea, mai cu seamă în ce priveşte câte­va linii de drum de fer, cum de ex. sunt lini­ile Galaţi-Bărlad şi Dorohoi- Iaşi, astăzi în cor­strucţiune, şi alte câte­va ce deja sunt luate şi consideraţiune şi su­puse studiilor prealabile. Acestea sunt un căştig des­pre a căror valoare nu ne în­doim şi pe care le va putea aprecia ori­cine după câţi­va ani, când va vedea foloasele reale ce le vor aduce, nu nu­mai pentru localităţile ce le parcurg, dar chiar pentru în­treaga ţară. Linia Dorohoi-Iaşi, fiind me­nită de a crea o scurgere les­­nicicioasă a tuturor bogăţiilor agricole, ce le dă regiunea de nord a Moldovei, ea va avan­taja pe de o parte Iaşul, ca cel ce va fi centrul principal de unde să se poată îndruma o parte cătră portul Odesa din Rusia, iar alta cătră Galaţi şi Brăila prin linia Galaţî-Bârlad şi apoi alte părţi fie direct din aceste două porturi, fie urmând calea pe uscat, tot pe liniile ferate, în legătură cu acea ce va trece D­­unărea mai departe pe podul de la Feteşti, ce se află acuma în con­strucţie. Dar dacă acest câştig este în sfârşit pe cale de a se rea­liza în parte pentru Moldova, nu putem spune că s’a urnit cu mult marea chestiune pri­vitoare la ridicarea starei sale economice. După cum am aratat de mai multe ori prin coloanele acestui ziar, ea are nevoe de un immer de chilometri de cale ferată, care se lege loca­lităţile de munte cu artera principală, cum şi pentru unele din partea câmpiilor care se servească de debuşeu al regi­­unelor înbelşugate, cătră linia ce va străbate în lungul ţărei de la Dorohoi prin Iaşi şi a­­poi pănă la Galaţi. Ca să se ajungă însă la un resultat în adevăr satisfăcător pentru re­giunile câmpeneşti a­le ei, e de neapărată nevoe să se con­struiască de aseminea şi linia Dorohoi spre Noua­ Sulîţa, ca­re este punctul de întreţiere a graniţei ţerei noastre cu a­­cea a Austriei şi a Rusiei. Un aseminea punct de a­­tingere cu graniţele a două state fără îndoială că prezintă un avantaj destul de mare pentru al nostru, din punctul de vedere economic , căci are perspectiva se devie staţiunea de întâlnire cu linia ferată a Rusiei, ce se construeşte în susul Basarabiei şi care deja a ajuns pănă la Lipcani, cum şi cu prelungirea liniei Austri­­ace cu câţî­va chilometri de la Cernăuţi spre Noua­ Suliţa, ce desigur că nu va neglija sta­tul austriac de a o face. Aceasta după părerea noas­tră ar fi meritat din partea guvernului o deosebită aten­ţiune şi o silinţă cu mult mai mare de a o aduce la îndep­linire, de cât aceia ce’şî dă ca să facă lucrări care la urma urmei puteau fi amânate, cum de ex. gara centrală din ca­pitală, ori catedrala ce se pro­­ectează tot acolo, şi care vor înghiţi sume enorme, în loc ca ele să se întrebuinţeze la construcţii de linii ca aceasta, destinată prin forţa lucrurilor se aducă foloase reale statului cu avăntul ce desigur ar da desvoltăre­ economice. Dat fiind­că este vorba de interese moldoveneşti în prima linie, şi despre care fraţilor noştri de peste Milcov, puţin le pasă, şi avănd toate mijloa­cele la dispoziţie prin majori­tatea din guvern şi parlament, fac tot ce poftesc pentru el şi resping ori lasă în o vecinică aşteptare tot ce e de nevoe pentru Moldova. Informaţiuni Moartea mareşalului Mac-Ma­­hon a produs o vie im­presiune în Franţa. Telegrame de condoleanţe au fost trimise veduvei ilustrului defunct din toate părţile Europei, între care se semnălează a împă­rătesei Eugenia, a regelui Italiei şi a împăraţilor Rusiei şi Ger­maniei. Corpul mareşalului a fost de­pus in biserica Madelena. Vestea despre moartea mare­şalului a derutat foarte mult ser­bările oferite escadrei ruse, şi a amînat multe din petrecerile pre­văzute in program cum bună oră reprezentaţia de la operă şi ilu­minaţiile. %* Anghina a străbătut şi in judeţul Botoşani. E de dorit ca să se fie măsuri pentru abaterea flanelului. pH: ^ * Escadra engleză a plecat din Tarento la 20 a. c. st. n. în mijlocul unei ovaţiunî din cele mai mari din partea Italienilor. Salve de tunuri s’au preschim­bat ca semn de salutare intre va­sele italiene şi cele engleze. Pe când mulţimea de pe cele două Borduri a­le canalului aclamau, ofiţerii şi marineriî englezi aşa­­zaţî în rînduri pe corăbiile lor salutau milităreşte în sunetul mu­zicilor, care căutau imnurile, ita­lian şi englez. * Peaţa Botoşanilor care’î cea mai de seamă din nordul Mol­dovei să află în o stagnaţie cum de mulţi ani n’a fost. Acesta se înţelege că nu e de loc înbucurător pentru agricul­torii noştri, care au atâtea chel­­tueli pentru acoperirea nevoelor muncelor pe anul viitor. ♦ Ziarile publică programul pentru d­esve­li­rea la Galaţi a trustului lui M. Kogăălniceanu. In ziua de 24 octombre va avea loc, în parcul municipal din oraşul Galaţi, desvelirea bustului marelui băr­bat de Stat, M. Kogălniceanu. Această serbare se va face dupe următorul program publicat în ziarul Galaţii: # ( 1 ). Solmenitatea va avea loc la ore­le 1 p­­m. în presenţa autorităţilor bisericeşti, administrative, comunale, a corpului didactic, a represen­tanţilor Presei, al Universităţilor şi a diver­selor delegaţiuni şi a persoanelor spe­cial invitate. 2) . P.S. S. Episcopul Dunărea-de-Jos, Parthenie, va deschide solemitatea prin Bine­cuvântarea Monumentului. 3) . D. V. A. Urechiă va citi actele de fundaţiune a Monumentului şi ’l va încredinţa d-lui primar. 4) . Desvelirea monumentului în su­netul musicel. 5) . Cuvântarea d-nului primar Po­­enaru, prin care va răspunde d-lui Ureche de primirea monumentului în grija eternă a comunei Galaţilor. b). Cuvântările deferitelor delegaţi,­uni mai înainte înscrise la comitetul serbărei, compus din d-nul primar, ca preşedinte, Niculescu, directorul lice­ului, ca secretar, şi Hagi Nicola, Mi­­hăilescu Gh., Plesnilă, senator, Pacu şi Teodorescu, comercianţi, ca mem­bri. 7). Procesiunea sculelor în sunetul musicel, în faţa bustului, va termina serbarea. Aflăm că în Botoșani va avea loc Duminică 17 Octombre, că­­sătoriea amicului nostru Mihail Vasiliu, fabricant de tiracotă, cu gentila d-ră Isabella. Chiriac. Cu­nunia religioasă se va face în Catredala Ospenia oarele 2 p.m. Adresăm tinerei pereche felici­tările noastre. J?»«'iC Ziarul ’’Tribuna,, din Sibiu a­­flă că jandarmii din Dolova au înpuşcat pe doi ciobani Români, fraţii Maxim şi Antonia Albu­ ca­rii au murit imediat. Faptul se înţelege că este destul de grav, însă autorităţile ungureşti vor şti se deie şi acestuia aşa formă­­că se cadă invinovățirea asupra victimelor, după cum s’a întîm­­plat pănă acum cu atatea asasi­nate. Cu demisionarea d-luî Cost. Stroici din postul de prefect al jud. Dorohoi, aflăm că s’a pro­dus o desagregare între membrii partidului conservator din acea localitate. Situația a devenit de așa grea în cât nici un prefect ce s’ar numi nu ar pute strînge rândurile, mai ales că e ştiut că Dorohoe­­nilor le place se aibă în fruntea judeţului un om simpatic lor fără să ţie socoteală dacă este şi centrului. Singurii simpaticii cari ar pu­tea ocupa acest post după d-l C. Stroici, sunt d-nui Stoianovici și Eugen Vă­sescu, însă și el toc-

Next