Ecoul Moldovei, 1893-1894 (Anul 3, nr. 1-51)
1893-10-14 / nr. 14
ANUL III No. 14. JOI 14 OCTOMBRIE 1893. UN NUMER 20 BANI ABONAMENTUL Pe un an...................................................Lei : 6 luni... .................................... Pentru străinătate se adaugă portul. ZIAR SAPTAMÂNAL ]( Redactor-proprietar: Em. Al. MANOLIU( noi 12 Y » 6 )( REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA IN STABILIMENTUL GRAFIC „MIRON COSTIN" STR. GOLIA No. 54. MANUNCIURI Rondul în pagina 111 . X * * * IV Inserţiuul şi reclamele linia Bani »0 » 16 Linia Dorohoi - Nona - Suliţa E netăgăduit că luptând pentru revendicarea drepturilor acestei părţi a ţerei, am reuşit după multe greutăţi se vedem realizându-se o parte din interesele economice mari ce le are ea, mai cu seamă în ce priveşte câteva linii de drum de fer, cum de ex. sunt liniile Galaţi-Bărlad şi Dorohoi- Iaşi, astăzi în corstrucţiune, şi alte câteva ce deja sunt luate şi consideraţiune şi supuse studiilor prealabile. Acestea sunt un căştig despre a căror valoare nu ne îndoim şi pe care le va putea aprecia oricine după câţiva ani, când va vedea foloasele reale ce le vor aduce, nu numai pentru localităţile ce le parcurg, dar chiar pentru întreaga ţară. Linia Dorohoi-Iaşi, fiind menită de a crea o scurgere lesnicicioasă a tuturor bogăţiilor agricole, ce le dă regiunea de nord a Moldovei, ea va avantaja pe de o parte Iaşul, ca cel ce va fi centrul principal de unde să se poată îndruma o parte cătră portul Odesa din Rusia, iar alta cătră Galaţi şi Brăila prin linia Galaţî-Bârlad şi apoi alte părţi fie direct din aceste două porturi, fie urmând calea pe uscat, tot pe liniile ferate, în legătură cu acea ce va trece Dunărea mai departe pe podul de la Feteşti, ce se află acuma în construcţie. Dar dacă acest câştig este în sfârşit pe cale de a se realiza în parte pentru Moldova, nu putem spune că s’a urnit cu mult marea chestiune privitoare la ridicarea starei sale economice. După cum am aratat de mai multe ori prin coloanele acestui ziar, ea are nevoe de un immer de chilometri de cale ferată, care se lege localităţile de munte cu artera principală, cum şi pentru unele din partea câmpiilor care se servească de debuşeu al regiunelor înbelşugate, cătră linia ce va străbate în lungul ţărei de la Dorohoi prin Iaşi şi apoi pănă la Galaţi. Ca să se ajungă însă la un resultat în adevăr satisfăcător pentru regiunile câmpeneşti ale ei, e de neapărată nevoe să se construiască de aseminea şi linia Dorohoi spre Noua Sulîţa, care este punctul de întreţiere a graniţei ţerei noastre cu acea a Austriei şi a Rusiei. Un aseminea punct de atingere cu graniţele a două state fără îndoială că prezintă un avantaj destul de mare pentru al nostru, din punctul de vedere economic , căci are perspectiva se devie staţiunea de întâlnire cu linia ferată a Rusiei, ce se construeşte în susul Basarabiei şi care deja a ajuns pănă la Lipcani, cum şi cu prelungirea liniei Austriace cu câţîva chilometri de la Cernăuţi spre Noua Suliţa, ce desigur că nu va neglija statul austriac de a o face. Aceasta după părerea noastră ar fi meritat din partea guvernului o deosebită atenţiune şi o silinţă cu mult mai mare de a o aduce la îndeplinire, de cât aceia ce’şî dă ca să facă lucrări care la urma urmei puteau fi amânate, cum de ex. gara centrală din capitală, ori catedrala ce se proectează tot acolo, şi care vor înghiţi sume enorme, în loc ca ele să se întrebuinţeze la construcţii de linii ca aceasta, destinată prin forţa lucrurilor se aducă foloase reale statului cu avăntul ce desigur ar da desvoltăre economice. Dat fiindcă este vorba de interese moldoveneşti în prima linie, şi despre care fraţilor noştri de peste Milcov, puţin le pasă, şi avănd toate mijloacele la dispoziţie prin majoritatea din guvern şi parlament, fac tot ce poftesc pentru el şi resping ori lasă în o vecinică aşteptare tot ce e de nevoe pentru Moldova. Informaţiuni Moartea mareşalului Mac-Mahon a produs o vie impresiune în Franţa. Telegrame de condoleanţe au fost trimise veduvei ilustrului defunct din toate părţile Europei, între care se semnălează a împărătesei Eugenia, a regelui Italiei şi a împăraţilor Rusiei şi Germaniei. Corpul mareşalului a fost depus in biserica Madelena. Vestea despre moartea mareşalului a derutat foarte mult serbările oferite escadrei ruse, şi a amînat multe din petrecerile prevăzute in program cum bună oră reprezentaţia de la operă şi iluminaţiile. %* Anghina a străbătut şi in judeţul Botoşani. E de dorit ca să se fie măsuri pentru abaterea flanelului. pH: ^ * Escadra engleză a plecat din Tarento la 20 a. c. st. n. în mijlocul unei ovaţiunî din cele mai mari din partea Italienilor. Salve de tunuri s’au preschimbat ca semn de salutare intre vasele italiene şi cele engleze. Pe când mulţimea de pe cele două Borduri ale canalului aclamau, ofiţerii şi marineriî englezi aşazaţî în rînduri pe corăbiile lor salutau milităreşte în sunetul muzicilor, care căutau imnurile, italian şi englez. * Peaţa Botoşanilor care’î cea mai de seamă din nordul Moldovei să află în o stagnaţie cum de mulţi ani n’a fost. Acesta se înţelege că nu e de loc înbucurător pentru agricultorii noştri, care au atâtea cheltueli pentru acoperirea nevoelor muncelor pe anul viitor. ♦ Ziarile publică programul pentru desvelirea la Galaţi a trustului lui M. Kogăălniceanu. In ziua de 24 octombre va avea loc, în parcul municipal din oraşul Galaţi, desvelirea bustului marelui bărbat de Stat, M. Kogălniceanu. Această serbare se va face dupe următorul program publicat în ziarul Galaţii: # ( 1 ). Solmenitatea va avea loc la orele 1 pm. în presenţa autorităţilor bisericeşti, administrative, comunale, a corpului didactic, a representanţilor Presei, al Universităţilor şi a diverselor delegaţiuni şi a persoanelor special invitate. 2) . P.S. S. Episcopul Dunărea-de-Jos, Parthenie, va deschide solemitatea prin Binecuvântarea Monumentului. 3) . D. V. A. Urechiă va citi actele de fundaţiune a Monumentului şi ’l va încredinţa d-lui primar. 4) . Desvelirea monumentului în sunetul musicel. 5) . Cuvântarea d-nului primar Poenaru, prin care va răspunde d-lui Ureche de primirea monumentului în grija eternă a comunei Galaţilor. b). Cuvântările deferitelor delegaţi,uni mai înainte înscrise la comitetul serbărei, compus din d-nul primar, ca preşedinte, Niculescu, directorul liceului, ca secretar, şi Hagi Nicola, Mihăilescu Gh., Plesnilă, senator, Pacu şi Teodorescu, comercianţi, ca membri. 7). Procesiunea sculelor în sunetul musicel, în faţa bustului, va termina serbarea. Aflăm că în Botoșani va avea loc Duminică 17 Octombre, căsătoriea amicului nostru Mihail Vasiliu, fabricant de tiracotă, cu gentila d-ră Isabella. Chiriac. Cununia religioasă se va face în Catredala Ospenia oarele 2 p.m. Adresăm tinerei pereche felicitările noastre. J?»«'iC Ziarul ’’Tribuna,, din Sibiu află că jandarmii din Dolova au înpuşcat pe doi ciobani Români, fraţii Maxim şi Antonia Albu carii au murit imediat. Faptul se înţelege că este destul de grav, însă autorităţile ungureşti vor şti se deie şi acestuia aşa formăcă se cadă invinovățirea asupra victimelor, după cum s’a întîmplat pănă acum cu atatea asasinate. Cu demisionarea d-luî Cost. Stroici din postul de prefect al jud. Dorohoi, aflăm că s’a produs o desagregare între membrii partidului conservator din acea localitate. Situația a devenit de așa grea în cât nici un prefect ce s’ar numi nu ar pute strînge rândurile, mai ales că e ştiut că Dorohoenilor le place se aibă în fruntea judeţului un om simpatic lor fără să ţie socoteală dacă este şi centrului. Singurii simpaticii cari ar putea ocupa acest post după d-l C. Stroici, sunt d-nui Stoianovici și Eugen Văsescu, însă și el toc-