Ecoul Moldovei, 1896-1897 (Anul 6, nr. 1-51)

1896-07-11 / nr. 1

ANUL YI. No. 1 Pe un an ........................................... . 6 luni ................................................. Pentru străinătate se adaugă portul. UN NUMER 25 BANI ZIAE S­A­.E’T­.A.Ivc.A.UIT.A.Xj Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. )jt )!( __________ Lel REDACŢIA ŞI ADMINISTRA )( La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. JOI 11 IULIE 1896. )i( í )( Hindu' în pagina 111 )k - - iv )( ANUNCIUltl Inserţiuni şi reclame 1 leu linia. Bani u „ 26 BILANŢUL NOSTRU Cu acest numer r Ecoul Mol­dovei“ intrând în al şeselea an al existenţei sale, credem că ne îndeplinim o datorie de a arata în câte­va cuvinte rezultatele ob­ţinute, în tot timpul duratei aces­tei existenţi, pe arena publicităţei. Aparînd în 1891, în baza unui program, brodat pe anumite che­stiuni privitoare la interesele Mol­dovei, nu a încetat un singur mo­ment de a fi în acelaş timp şi a­­părător fervent al principiilor de care e călăuzit marele partid Na­­ţional-Liberal, care prin fruntaşii săi a conlucrat nu numai la uni­rea ce­­lor surori, dar şi la ridi­carea României pe treapta care se găseşte astă­zi în concertul statelor europiene, însufleţit dar de principiile a­­cestui partid, El­ilL Moldivn, a dus o luptă destul de serioasă în contra celor adverse, şi fără­­mă­gulire credem că a contribuit la revenirea lui la cârma ţerei. In ce privesc interesele Mol­dovei, avem convingerea deplină că acest ziar s’a făcut pană as­tă­zi pe deplin datoria, arătând rînd pe rînd nevoile ce are ea, nedreptăţile îndurate, faţă cu par­tea ţărei de dincolo de Milcov, şi nu arare ori din cauza perse­verenţei sale în revendicarea ega­­lităţei drepturilor ce le au Mol­dovenii în stat, a fost acuzat de separatist, acuzaţie pe cât de ne­meritată pe atât şi de jignitoare, a­­runcată cu scop fără îndoială de al descredita în opinia publică. Timpul şi împrejurările au dove­dit şi vor mai dovedi încă drep­tatea cauzei pe care am luat-o în aparare prin coloanele lui ; ceia ce este îmbucurător pentru noi, e de­o­cam­dată câte­va rezulta­te obţinute, mulţumită fără îndo­ială atitudinei acestui ziar şi cu­rentului ce l-a for­mat încetul cu încetul în Moldova în favoarea ce­rinţelor formulate prin el. Din a­­ceste rezultate putem cita : pune­rea în construcţie a căilor ferate Galaţi-Bârlad, Iaşi-Dorohoi, T. Oc­­na-Moineşi, cum şi alte câte­va mici ramuri în stare de proect deja. Afară de acestea, Iaşul, vechea capitală a Moldovei, a fost înzes­trat în sfîrşit, în urma numai a insistenţilor noastre, cu câte­va clădiri monumentale ca: palatul universităţei, liceul internat, sala de anatomie, liceul externat, tea­tru, cum şi cu un palat regal, ce va avea negreşit cu timpul o în­­râurire bine­făcătoare asupra soar­­tei oraşului acestuia, iar atelierele căilor ferate sunt pe cale de a-şi lua fiinţa pe locul de lângă Fru­moasa. Aceste şi alte câte­va instituţii de cultură şi mijloace economice, ce s’au dat Moldovei, se dato­­resc existenţei ziarului acestuia şi sperăm că în viitorul cel mai a­­propiat vom putea obţine pentru ea, insistân­d necontenit, încă o se­rie de înbunătăţiri de o însemna­­tate capitală. Cetitorii Ecoului Moldovei ştiu de asemenea cu cât devotament am sprijinit lupta fraţilor de peste munţi în contra asuprirei popo­rului unguresc*, cum şi hotârîrea cu care ne am angajat în potriva ele­mentului evreesc, ce a devenit — după părerea adevăraţilor ro­mâni — un pericol eminent pen­tru ţară. Convinşi că acest ziar aduce servicii reale naţiunei noastre şi că lupta ce o susţinem prin el nu e decât în interesul consolidă­­rei şi a înălţări­ei, avem speranţă că va fi înbrăţoşat cu toată căl­dura ce merită şi sprijinit pentru a şi continua şi de azi înainte ca­lea ce s’a desemnat-o, pană la re­alizarea în totul a pr­ogramului ce şi l’a dat. Calmii dm Organul tinerilor conservatori—am numit • hfocfí*­— ne m­ai ştiind cum se atace şi se învălue în glod pe oa­menii din fruntea partidului Ma Re­nai— Liberal, s’a hotărît de a sco­toci până şi în veaţa lor privată şi a da publicităţei unele amănunte ce nu pot interesa întru nimic opinia publică. Aşa de ex. în o serie de vre­o şep­te articole se ocupă de viaţa parti­culară a d-lui Anastasie Stopojanu, ministru de interne, plămădind felin de feliu de infamii pe socoteala sa, şi ca motiv invoacă afacerea bijute­­riilor d­nei Eufmia Coran, afirmând cu cinism revoltător că dl. Stolojan s-ar fi apropiat suma de 8oo lei, pen­tru care erau amanetate la Muntele de pietate din Paris. Indignat de atâta infamie a celor de la Epoca, El Stolojan, a publi­cat în fac­simil toată corespondenţa ce o avu cu d-na Opran în această afacere şi de unde se vede clar că ziarul de scandal a înscenat o ca­lo­mnie din cele m­ai editase asupra trecutului distinsului barbat de stat, ca se s î ponegrească în faţa opinii nei publice Ne­având îndestule cuvinte pentru a nnfera purtarea nedemnă a domni­şorilor de la murdara­­foca­ le a­­runcăm despreţul nostru pentru aşa arme cu care vor să susţie lupta inpo­­triva oamenilor din guvernul liberal. Lucrările privite la indesliflarea laşilor cu apă VII In numărul precedent terminând schiţarea lucrărilor urmate dela 1872 și până în present pentru aducere de apă, am pr­omis a da părerea noas­tră în această privire, cea ce și fa­cem acum, lăsînd vise la o parte lu­crările urmate în trecut, pentru mo­tivul că critica meritată, ce le poate face, acum după împrejurări nu mai presintă nici un interes, fiind în­des­tul de a spune că ele ca combinaţi­uni financiare ţinteau la adevarate gheşefturi, bine ţesute şi bine mas­cate, de Monnier şi comp., de Cas­e şi comp. şi de alţii de felul lor. Mărginind dar observaţiunile noas­tre numai la concesiunea din urmă, dată d-lui Paeanu, şi încă şi aces­tea nu­mai la câteva cazuri, ne pu­­tându-ne întinde la o minuţioasă cri­tică, găsim : 1) . Că s'a făcut o ne­ertată gre­­şală, ca se nu zicem mai mult,—fără macar a se pune înainte oare-care motive plausibile,— de a nu se ţinea samă de însemnatul şir de studii ce s’a urmat în curs de 24 ani, aproape continuu, de către inginerii Monnier, Lindley Berkley, Daste, Tonea, Bo­­guş, Vârni­v, Bechmann, şi alţii, de chimiştii Foni, Conya, Şvtener, Şum­­leanu, de geologii Cobâlcescu şi Se­­vastos, de bacteriologul Lebel, etc. în cea mai mare parte oameni recu­noscuţi de competenţi, şi care toţi se complectau unul prin altul, pre­cum aceasta ne o spune specialistul Bechmann, câne afirmă, precum sa văzut, că studiile urmate sunt sufi­ciente de a servi de bază la forma­rea unui caiet de sarcini definitiv pen­tru o concesiune ; cu toate că el este în contra a ori ce concesiune, care poate se atragă asupra comunei mari ne­ajunsuri, pe care uşor le-ar putea înlătura dacă ar drena ea însuşi po­dişurile de la Aroneanu şi de la Şep­­te-Oameni după metoda propusă de el, şi care s’a confirmat de bună prin lucrarea făcută in interesul aba­torului, şi prin însuşi decisiunea con­­sil com­. din 17 Maiu trecut, de a se cheltui 240,00o lei pentru a se face galerii în aratatele podişuri după sis­temul propus de Bechmann pentru captarea a 2,cco metri cubi de apă. 2) . Teama consil. comunal, când a înlăturat studiile urmate şi a încu­viinţat altele din nou se pare a fi fost că aceste studii n’ar fi îndestule, lipsind planul şi studiul geologic, pla­nul şi studiul ideologic şi altele, din care să se convingă despre seriosi­­tatea lucrării; se vedem dar dacă prin concesiunea acordată d-lui Pa­eanu, comuna le va putea avea pe tote acestea; iată dar ce zice articolul în­tăi din contract în privirea aceasta: se acoardă d-lui inginer Paeanu drep­tul de a face «studii sondaje pla­­­nuri de distribuţiune în oraş, devi­­­se, etc., cu’n cuvînt un proiect com­­­«plect pentru punerea în esecuţiune «a aducerei apei de isvor şi distri­­buţiunea ei în urba Iaşii».— Vra zică totul îi lasat la faculta­te? di lui Paeanu, de a face ceva, de va găsi cu cale, sau de nu a face ni­­mică, şi de a se mulţămi cu cea ce va găsi făcut de alţii, şi a zice apoi: iată gata lucrarea la care m’am­ angajat, pe care trebue se o primeşti de bu­nă, şi pe temeiul ei se’mi dai sau con­cesiunea aducerei apei, sau 80.000 lei, la care te-ai obligat, fără ca comu­na se­­ poată face vre o obiecţiune bazată pe vr’un articol de contract că’i lipseşte cutare sau cutare lucra­re, din care se’şi poată face o depli­nă convingere—care acum se pare că ’i lipseşte—,că nu se înşală adoptând mesura ce i se propune întrebări dar la aseminea caz—şi care este cel, mai probabil—întru cât comuna ar fi mai luminată în chestiunea ape! decât ea este acum, când s’a decis a perde încă cel puţin doi ani de aştep­­tare şi 80.000 lei ? Ce e drept în art. 8, care tratează despre admiterea lucr­ă­­rei, se zice «că consil technic, servi­­­­ciul sanitar comunal al comunei Iaşii, «şi consil technic superior vor avea «dreptul se aducă (lucrărilor depus­e) «modificările ce ar crede necesariî», dar pentru ca se poţi usa de acest­­drept, treble se ai faţă toate ele­men­tele adunate, şi întru cât d-nul Paeanu, sau acel cătră care d-sa işi va trece dreptul pe bani gheaţă ca se scape de batae de cap (vezi finele art. I.) nu sunt obligaţi prin contract de a le face, cu drept cuvent se pot opune de a le da.—Se ne se spună dar ce au de făcut la aseminea caz ? 3) . Comuna își reserva dreptul de a face și ea studii paralele cu ace­lea a­le d-lui Paeanu ; dar pentru care folos ? căci ea nu’și reservă nici un drept de a le utiliza pe comptul ei; poate nu­mai ca se le facă peş­cheș d-lui Paeanu ? și pentru ca oare n ar face-o şi această ? 4) . Comuna se obligă de a pune la disposiţiunea d-le Paeanu terenurile ce ar fi a­le sale pentru sondaje, şi altele ; iar dacă unele terenuri ar fi a­le statului sau a­le particularilor, comuna se obligă a interveni cătră aceştia pentru ca se permită facerea lucrărilor, şi mai departe se zice că în caz când va găsi că isvoarele întrunesc condiţiunile cerute, atuncea va căuta se obţină libertatea studiilor, de unde urmează alternativa pentru comună, la caz de ne­isbutire, sau de a aler­ga cu căciula în mână după acei ce posedă terenuri aquifere, precum de exemplu Epurenul, şi a le rescumpa­­ra cu cel puţin 360.000 lei, precât s'a cerut atuncea, pe când ea nu se arata amatoare, pentru ca se se poată face studiile, sau de a da o armă în mâna d-lui Paeanu, ca se pretindă resiliarea contract, şi cele 80.00 lei, pe motiv că nu i s’a înlesnit facerea stu­diilor întru­n loc găsit de d-lui foar­te propriu.( 5 ). Din discuțiunile urm­ate se ve­de că cea ce a captivat mai mult pe consiliu de a primi cu o bucurie puerilă propunerea d-lui Paeanu a fost miragiul mirific că are se obţi­nă un studiu serios fără se costeze ceva pe comună, pentru că din două una, ori d nul Paeanu devine adjudi­­cătar şi atuncea ei nu pretinde nimică, ori devine un altul adjudicatar şi a­­tuncea ii plăteşte acesta—sub garan­ţia comunei — suma de 80.000 lei, cos­tul studiilor, şi numai la caz când comuna nu se va ţinea de contract, atuncea va plăti ea acest cose—Ce crudă mistificare­­ de a­n.Ce , că sunt în câştig pentru că nu plătesc eu, ce un altul, când se ştie că de­şi a­­cel un altul plăteşte, vise tot în com­ptul meu, pentru că fie dl Paeanu sau fie un altul adjudicatar, el de si­gur că are se-şi majorizeze preţul, dacă nu cu mai mult, dar cel puţin cu cele 8o,coo lei, despre care este vorba, în comptul comunei.—Unde este clar gratuitatea lucrului despre care se face un aşa mare caz, şi se caută a se astupa gurile necredin­cioşilor ? 6­. Se ştie că comuna posedă deja câteva sute de metri cubi de apă , că ea a votat acum de cur­­d suma de 240.000 lei pentru saparea unui număr de metri de gălerii la Septe­­oameni pentru captarea a 2.000 me­tri cubi de apă, și că de aseminea ea a votat prelungirea galeriilor de la Ciric, care s’au sfredilit în intere­

Next