Ecoul Moldovei, 1896-1897 (Anul 6, nr. 1-51)
1896-07-11 / nr. 1
ANUL YI. No. 1 Pe un an ........................................... . 6 luni ................................................. Pentru străinătate se adaugă portul. UN NUMER 25 BANI ZIAE SA.E’T.A.Ivc.A.UIT.A.Xj Redactor-proprietar : Em. Al. MANOLIU. )jt )!( __________ Lel REDACŢIA ŞI ADMINISTRA )( La Tipografia P. C. POPOVICI strada Veche No. 84. JOI 11 IULIE 1896. )i( í )( Hindu' în pagina 111 )k - - iv )( ANUNCIUltl Inserţiuni şi reclame 1 leu linia. Bani u „ 26 BILANŢUL NOSTRU Cu acest numer r Ecoul Moldovei“ intrând în al şeselea an al existenţei sale, credem că ne îndeplinim o datorie de a arata în câteva cuvinte rezultatele obţinute, în tot timpul duratei acestei existenţi, pe arena publicităţei. Aparînd în 1891, în baza unui program, brodat pe anumite chestiuni privitoare la interesele Moldovei, nu a încetat un singur moment de a fi în acelaş timp şi apărător fervent al principiilor de care e călăuzit marele partid Naţional-Liberal, care prin fruntaşii săi a conlucrat nu numai la unirea celor surori, dar şi la ridicarea României pe treapta care se găseşte astăzi în concertul statelor europiene, însufleţit dar de principiile acestui partid, ElilL Moldivn, a dus o luptă destul de serioasă în contra celor adverse, şi fărămăgulire credem că a contribuit la revenirea lui la cârma ţerei. In ce privesc interesele Moldovei, avem convingerea deplină că acest ziar s’a făcut pană astăzi pe deplin datoria, arătând rînd pe rînd nevoile ce are ea, nedreptăţile îndurate, faţă cu partea ţărei de dincolo de Milcov, şi nu arare ori din cauza perseverenţei sale în revendicarea egalităţei drepturilor ce le au Moldovenii în stat, a fost acuzat de separatist, acuzaţie pe cât de nemeritată pe atât şi de jignitoare, aruncată cu scop fără îndoială de al descredita în opinia publică. Timpul şi împrejurările au dovedit şi vor mai dovedi încă dreptatea cauzei pe care am luat-o în aparare prin coloanele lui ; ceia ce este îmbucurător pentru noi, e deocamdată câteva rezultate obţinute, mulţumită fără îndoială atitudinei acestui ziar şi curentului ce l-a format încetul cu încetul în Moldova în favoarea cerinţelor formulate prin el. Din aceste rezultate putem cita : punerea în construcţie a căilor ferate Galaţi-Bârlad, Iaşi-Dorohoi, T. Ocna-Moineşi, cum şi alte câteva mici ramuri în stare de proect deja. Afară de acestea, Iaşul, vechea capitală a Moldovei, a fost înzestrat în sfîrşit, în urma numai a insistenţilor noastre, cu câteva clădiri monumentale ca: palatul universităţei, liceul internat, sala de anatomie, liceul externat, teatru, cum şi cu un palat regal, ce va avea negreşit cu timpul o înrâurire binefăcătoare asupra soartei oraşului acestuia, iar atelierele căilor ferate sunt pe cale de a-şi lua fiinţa pe locul de lângă Frumoasa. Aceste şi alte câteva instituţii de cultură şi mijloace economice, ce s’au dat Moldovei, se datoresc existenţei ziarului acestuia şi sperăm că în viitorul cel mai apropiat vom putea obţine pentru ea, insistând necontenit, încă o serie de înbunătăţiri de o însemnatate capitală. Cetitorii Ecoului Moldovei ştiu de asemenea cu cât devotament am sprijinit lupta fraţilor de peste munţi în contra asuprirei poporului unguresc*, cum şi hotârîrea cu care ne am angajat în potriva elementului evreesc, ce a devenit — după părerea adevăraţilor români — un pericol eminent pentru ţară. Convinşi că acest ziar aduce servicii reale naţiunei noastre şi că lupta ce o susţinem prin el nu e decât în interesul consolidărei şi a înălţăriei, avem speranţă că va fi înbrăţoşat cu toată căldura ce merită şi sprijinit pentru a şi continua şi de azi înainte calea ce s’a desemnat-o, pană la realizarea în totul a programului ce şi l’a dat. Calmii dm Organul tinerilor conservatori—am numit • hfocfí*— ne mai ştiind cum se atace şi se învălue în glod pe oamenii din fruntea partidului Ma Renai— Liberal, s’a hotărît de a scotoci până şi în veaţa lor privată şi a da publicităţei unele amănunte ce nu pot interesa întru nimic opinia publică. Aşa de ex. în o serie de vreo şepte articole se ocupă de viaţa particulară a d-lui Anastasie Stopojanu, ministru de interne, plămădind felin de feliu de infamii pe socoteala sa, şi ca motiv invoacă afacerea bijuteriilor dnei Eufmia Coran, afirmând cu cinism revoltător că dl. Stolojan s-ar fi apropiat suma de 8oo lei, pentru care erau amanetate la Muntele de pietate din Paris. Indignat de atâta infamie a celor de la Epoca, El Stolojan, a publicat în facsimil toată corespondenţa ce o avu cu d-na Opran în această afacere şi de unde se vede clar că ziarul de scandal a înscenat o calomnie din cele mai editase asupra trecutului distinsului barbat de stat, ca se s î ponegrească în faţa opinii nei publice Neavând îndestule cuvinte pentru a nnfera purtarea nedemnă a domnişorilor de la murdarafoca le aruncăm despreţul nostru pentru aşa arme cu care vor să susţie lupta inpotriva oamenilor din guvernul liberal. Lucrările privite la indesliflarea laşilor cu apă VII In numărul precedent terminând schiţarea lucrărilor urmate dela 1872 și până în present pentru aducere de apă, am promis a da părerea noastră în această privire, cea ce și facem acum, lăsînd vise la o parte lucrările urmate în trecut, pentru motivul că critica meritată, ce le poate face, acum după împrejurări nu mai presintă nici un interes, fiind îndestul de a spune că ele ca combinaţiuni financiare ţinteau la adevarate gheşefturi, bine ţesute şi bine mascate, de Monnier şi comp., de Case şi comp. şi de alţii de felul lor. Mărginind dar observaţiunile noastre numai la concesiunea din urmă, dată d-lui Paeanu, şi încă şi acestea numai la câteva cazuri, ne putându-ne întinde la o minuţioasă critică, găsim : 1) . Că s'a făcut o neertată greşală, ca se nu zicem mai mult,—fără macar a se pune înainte oare-care motive plausibile,— de a nu se ţinea samă de însemnatul şir de studii ce s’a urmat în curs de 24 ani, aproape continuu, de către inginerii Monnier, Lindley Berkley, Daste, Tonea, Boguş, Vârniv, Bechmann, şi alţii, de chimiştii Foni, Conya, Şvtener, Şumleanu, de geologii Cobâlcescu şi Sevastos, de bacteriologul Lebel, etc. în cea mai mare parte oameni recunoscuţi de competenţi, şi care toţi se complectau unul prin altul, precum aceasta ne o spune specialistul Bechmann, câne afirmă, precum sa văzut, că studiile urmate sunt suficiente de a servi de bază la formarea unui caiet de sarcini definitiv pentru o concesiune ; cu toate că el este în contra a ori ce concesiune, care poate se atragă asupra comunei mari neajunsuri, pe care uşor le-ar putea înlătura dacă ar drena ea însuşi podişurile de la Aroneanu şi de la Şepte-Oameni după metoda propusă de el, şi care s’a confirmat de bună prin lucrarea făcută in interesul abatorului, şi prin însuşi decisiunea consil com. din 17 Maiu trecut, de a se cheltui 240,00o lei pentru a se face galerii în aratatele podişuri după sistemul propus de Bechmann pentru captarea a 2,cco metri cubi de apă. 2) . Teama consil. comunal, când a înlăturat studiile urmate şi a încuviinţat altele din nou se pare a fi fost că aceste studii n’ar fi îndestule, lipsind planul şi studiul geologic, planul şi studiul ideologic şi altele, din care să se convingă despre seriositatea lucrării; se vedem dar dacă prin concesiunea acordată d-lui Paeanu, comuna le va putea avea pe tote acestea; iată dar ce zice articolul întăi din contract în privirea aceasta: se acoardă d-lui inginer Paeanu dreptul de a face «studii sondaje planuri de distribuţiune în oraş, devise, etc., cu’n cuvînt un proiect com«plect pentru punerea în esecuţiune «a aducerei apei de isvor şi distribuţiunea ei în urba Iaşii».— Vra zică totul îi lasat la facultate? di lui Paeanu, de a face ceva, de va găsi cu cale, sau de nu a face nimică, şi de a se mulţămi cu cea ce va găsi făcut de alţii, şi a zice apoi: iată gata lucrarea la care m’am angajat, pe care trebue se o primeşti de bună, şi pe temeiul ei se’mi dai sau concesiunea aducerei apei, sau 80.000 lei, la care te-ai obligat, fără ca comuna se poată face vre o obiecţiune bazată pe vr’un articol de contract că’i lipseşte cutare sau cutare lucrare, din care se’şi poată face o deplină convingere—care acum se pare că ’i lipseşte—,că nu se înşală adoptând mesura ce i se propune întrebări dar la aseminea caz—şi care este cel, mai probabil—întru cât comuna ar fi mai luminată în chestiunea ape! decât ea este acum, când s’a decis a perde încă cel puţin doi ani de aşteptare şi 80.000 lei ? Ce e drept în art. 8, care tratează despre admiterea lucrărei, se zice «că consil technic, serviciul sanitar comunal al comunei Iaşii, «şi consil technic superior vor avea «dreptul se aducă (lucrărilor depuse) «modificările ce ar crede necesariî», dar pentru ca se poţi usa de acestdrept, treble se ai faţă toate elementele adunate, şi întru cât d-nul Paeanu, sau acel cătră care d-sa işi va trece dreptul pe bani gheaţă ca se scape de batae de cap (vezi finele art. I.) nu sunt obligaţi prin contract de a le face, cu drept cuvent se pot opune de a le da.—Se ne se spună dar ce au de făcut la aseminea caz ? 3) . Comuna își reserva dreptul de a face și ea studii paralele cu acelea ale d-lui Paeanu ; dar pentru care folos ? căci ea nu’și reservă nici un drept de a le utiliza pe comptul ei; poate numai ca se le facă peşcheș d-lui Paeanu ? și pentru ca oare n ar face-o şi această ? 4) . Comuna se obligă de a pune la disposiţiunea d-le Paeanu terenurile ce ar fi ale sale pentru sondaje, şi altele ; iar dacă unele terenuri ar fi ale statului sau ale particularilor, comuna se obligă a interveni cătră aceştia pentru ca se permită facerea lucrărilor, şi mai departe se zice că în caz când va găsi că isvoarele întrunesc condiţiunile cerute, atuncea va căuta se obţină libertatea studiilor, de unde urmează alternativa pentru comună, la caz de neisbutire, sau de a alerga cu căciula în mână după acei ce posedă terenuri aquifere, precum de exemplu Epurenul, şi a le rescumpara cu cel puţin 360.000 lei, precât s'a cerut atuncea, pe când ea nu se arata amatoare, pentru ca se se poată face studiile, sau de a da o armă în mâna d-lui Paeanu, ca se pretindă resiliarea contract, şi cele 80.00 lei, pe motiv că nu i s’a înlesnit facerea studiilor întrun loc găsit de d-lui foarte propriu.( 5 ). Din discuțiunile urmate se vede că cea ce a captivat mai mult pe consiliu de a primi cu o bucurie puerilă propunerea d-lui Paeanu a fost miragiul mirific că are se obţină un studiu serios fără se costeze ceva pe comună, pentru că din două una, ori d nul Paeanu devine adjudicătar şi atuncea ei nu pretinde nimică, ori devine un altul adjudicatar şi atuncea ii plăteşte acesta—sub garanţia comunei — suma de 80.000 lei, costul studiilor, şi numai la caz când comuna nu se va ţinea de contract, atuncea va plăti ea acest cose—Ce crudă mistificare de an.Ce , că sunt în câştig pentru că nu plătesc eu, ce un altul, când se ştie că deşi acel un altul plăteşte, vise tot în comptul meu, pentru că fie dl Paeanu sau fie un altul adjudicatar, el de sigur că are se-şi majorizeze preţul, dacă nu cu mai mult, dar cel puţin cu cele 8o,coo lei, despre care este vorba, în comptul comunei.—Unde este clar gratuitatea lucrului despre care se face un aşa mare caz, şi se caută a se astupa gurile necredincioşilor ? 6. Se ştie că comuna posedă deja câteva sute de metri cubi de apă , că ea a votat acum de curd suma de 240.000 lei pentru saparea unui număr de metri de gălerii la Septeoameni pentru captarea a 2.000 metri cubi de apă, și că de aseminea ea a votat prelungirea galeriilor de la Ciric, care s’au sfredilit în intere