Ecoul Moldovei, 1897-1898 (Anul 7, nr. 1-141)
1898-06-11 / nr. 131
părerea unui mare rabin, care într’o întrunire secretă se pronunţă în modul următor asupra convertirilor. „ Se zice că mulţi dintre fraţii în Israel se convertesc şi primesc botezul creştinesc... Ce are a face ? Botezaţi pot să ne servească perfect, şi pot deveni pentru noi ajutoare pentru a pătrunde la noi horizonturi, care astăzi ne sunt încă necunoscute, căci neofiţii tot mai ţin la noi şi cu tot botezul corpului (apatrece) sufletele şi inimele lor rămân totdeauna fidele lui Israel. Peste un secol nu vor mai fi fii lui Israel, care vor cere să se facă creştini ci creştinii se vor ataşa la sfânta noastră credinţă, dar atunci israelii va respinge cu dispreţ Biserica creştină fiind dintre cei mai periculoşi duşmani ai noştri, tehat să lucrăm cu per sever enid spre a-i slăbi influenţa» *). Ce prospecte ademenitoare avem noi pentru secolul viitor. O cireadă de „animale“ flămânde şi istovite, prosternate in genunchi in faţa trufaşului Israel, cerşind acordarea graţiei de a se circumcide, iar mândrul Israel tratându-le cu dispreţul, ce-i merită nişte fiinţe necuvâatătoare. Ce tablou ! Şi dacă mă gândesc mai bine, nu ştiu zeu dacă teoria Talmuduluidespre animale nu se potriveşte de minune la mulţi dintre noi, cari incrucişându-şi braţele cu o răbdare vrednică de cel mai răbdător animal, declară că in faţa şuhoiului murdar, «nu mai putem face nimica. Alia alias ! Augustin Paul Să specificăm Un confrate local vorbind despre o şedinţa a Societăţei ştiinţifice şi literare, spune ca, între altele, s’a luat hotărîrea a se scrie direcţiunei Marelui Dicţionar, din care a apărut deja literele A şi B, pentru a se evita pe viitor trecerea în el de erori ca cele deja strecurate , între altele Bacăul şi Bârladul în Bulgaria ! Pentru noi Românii, când vedem vorbindu-se de Marele Dicţionar ne vine imediat în minte Enciclopedia romina, a cărei publicaţiune a întreprins-o Asociaţiunea Transilvană, sub direcţiunea d-luî d-l C. Dianovici şi la care colaborează mai mulţi literaţi şi oameni de ştiinţă din ţară. Enciclopedie din care tocmai au apărut literele A şi B. Ori trebue să specificăm. Erorile de care e chestiune, şi cam cu indulgenţă le-am putea califica de erori, nu poate fi de sigur nici un minunt îndoială că ar fi putut să apasă în acest op. Opul culpabil, a cărui nume în întregime nu ne putem explica din ce motiv confratele local l’a omis, e Marele Dicționar Larousse, care se pu ne Caixt de Wolski .,La Rimsie juive pg. 10 ECOUL MOLDOVEI blică în Taris și care cu partea relativa la Romînia a însărcinat pe CU*noscutul literat filoromin (după cum ar zice d. d-l Urechia) Isidor de Neuschotz de Jassy (!) pe care filoromiuia îl face a aspira la laurii d-lui Lazer Scheineanu. Ne mirăm cu atît mai mult cu cit acum cîteva luni se trîmbiţase în acel iş ziar colaboraţiunea la acel dicţionar al compatriot 111 lii În chestiune, care cerea urbi et orbi lumini şi contribuirî la marele serviciu ce face Orei, însărcinîndu-se cu partea relativă la ea. Nu se spunea atunci că marele savant e de o astfel de ignoranţă că avea nevoe şi de un manual de geografie pentru clasele primare. Şi mai ziceţi că filoromini de trampa Scheineanu-Neuschotz nu caută a face lumină împrejurul Romîniei şi a respîndi cunoştinţele asupra ei ! Cînd oare, biata ţară scapa-va de această lepră? Ţepeş. Discurs ţinut in şedinţa senatului de la 16 Oct. 1879 Cu ocasiiunea revisuirei art. I al de Taşile Alexandri Domnilor senatori (Urmare) Ce vreau eu la noi ?... 0 posiţie socială mai avantagioasă ? .. Nu, căci după plângerile lor, aici este ţeara persecuţiunei.... 0 patrie? Nu, căci patria lor este Talmudul ; în el cred, în el vieţuesc, nu el mor... ! Şi acest fanatism secular face tăria lor, căci el îi opreşte de a se asimila cu celelalte popoare şi de a se contopi în ele; îi mănţine ca o naţie străină între celelalte naţii, ca un Stat în Stat.—Ei caută dar aicea nu o posiţie socială, nu o patrie dar o proprietate lesne de dobândit,eftină de cumpărat ; o proprietate pe care să o poată trece către oricine altul când această transacţie comercială ar cuveni intereselor lor ; o proprietate care prin poziţia eî să presinte avantajul de a fi ca o tarabă deschisă pe pragul ce desparte Orientul de Occident. Gâsindu-se înecaţi între milioanele de locuitori ai marelor ţări Europene, ei vreau la rândul lor să înece pe un popor mic, şi, prin ajutorul capitalurilor ce posedă, să devie proprietari ai pământului acelui popor, iar din vechii stăpâni ai ţării să facă nişte floţi, precum sunt astăzi ţăranii din Galiţia şi din o parte a Bucovinei. Iată cum se esplică această modernă.... nu zic cruciadă, termenul nefiind potrivit cu judaismul... voi zice clar : această modernă judaică. Ţara e frumoasă, îmbelşugată ; ea are oraşe mari, drumuri de fer, şosele, instituţii desvoltate, şi un popor cam neprevăzător ca toate popoarele de viţă latină... Cel mai uşor decât a se substitui locuitorilor acestei ţari, şi de a face din ţeara întreagă o proprietate israelită ? Dacă este aceasta planul năvălitorilor de astăzi, precum totul ne induce a o crede, el probează încă o dată spiritul întreprinzător al neamului israelit, şi departe de ai merita un blam, el e de natură a’i atrage lauda şi admirarea oamenilor practici. Blamul s’ar cuveni nouă, Românilor, dacă prin nepăsarea noastră, sau prin aplicarea unor fatale şi absurde teorii umanitare, am da înşine o mână de ajutor la îndeplinirea acestui plan. Blamul ar cădea pe capul nostru, dacă înşelaţi de acele teorii înţelese pe dos, sau dominaţi de o spaimă imaginară, sub influenţa unor ameninţări imaginate, am uita că patria română este un deposit sacru, încredinţat nouă de părinţii noştrii, pentru ca să-l transmitem întreg şi nepătat la copii noştrii.... Cine este noul Moisi care conduce poporul lui Israel către o nouă Palestina? Cine? O adunare de oameni eminenţi, iubitori de neamul lor , puternici prin legăturile lor sociale în lumea politică, şi mai puternici încă prin agentul producător de minuni, prin aurul posedat de bancherii israeliţi, prinţii financei, după cum îi numesc cu măgulire unele gazete franceze... Alianţa israilită ! Alianţa israilită !... Nume misterios dar răsunător şi lugubru ca şi numele de Nihilism. Toţi vorbesc cu o mirare cam îngrijită de aceste două firme răsărite de o dată în ochii lumii, dar nime nu poate măsura întinderea aspirurilor acelor puteri oculte. Alianţa israilită ! Admirabilă şi colosală asociaţie ! Voinţa ei este voinţa întregului neam judaic. Poruncile ,eî sunt legi nediscutabile ! In gest al ei, şi sute de mii de oameni ’şi părăsesc căminul strămoşesc ca să se înregimenteze în tăcere sub drapelul negru al năvălire! , sute de mii, cu cea mai deplină abnegaţie, se îndrumează pe calea tristă emigraţiei... Insă alianţa, noul Moisi, le arată viitorul aurit, şi ei merg înainte ca valuri inundătoare a torentelor. In presenţa unui asemenea fapt de energică părtinire, cum dar noi Românii să nu ne îngrijim, şi să nu ne întrebăm ce vrea alianţa israilită la noi ? Ea vrea şi vrea să ridice seminţia judaică de la cădere ; vrea să dea o proprietate mare celor mai săraci şi finai neluminaţi din neamul ei ; vrea pentru scopuri ulterioare să prădice Evreii pe aceiaşi treaptă cu Românii în România, şi au reuşit a interesa pe Europa civilizată la realizarea acestui vis frumos, acestui plan dibaciu, acestei ambiţii demnă de oamenii care compun alianţa israilită. Acum , să esaminăm pe ce se întemeiază alianţa israilită ca să reclame pentru numeroşii săi coreligionari drepturi de cetăţeni în România ? Care sunt serviciile făcute ţârii de către comunitatea judaică ? Adus’au ea vre-o-dată ajutorul ei bănesc la nevoile Românilor fără a căta în acel ajutor un profit uşurat ! Unitus au cu sufletul la durerile ţării ? Impărtăşit’au bucuria ei în zilele de triumf ? Nu !... Regret de a constata că Evreii din Moldova, afară de foarte puţine escepţii, sau arătat vecinii nepăsători de soarta României, ba pot zice chiar ostili propăşire! noastre naţionale. Unirea principatelor a fost pentru ei un doliu !... în dependinţa română o îngrijire, şi lupta Românilor pentru acea independenţă un motiv de a scumpi banii, de a creşte camata şi de a specula asupra mnseriei obşteşti ! (Va urma) Mmaosncano-spanol Amiralul Dewey na permite insurgenţilor de a lun Manila Londra 8unie Se anunţă din Manila „Agenţiei Reuter“ că amiralul Dewey nu permite insurgenţilor de a lua în stăpînire Manila. Străinii părăsesc oraşul pe corăbii neutre, lucrucişiftor englez plecat la Manila Londra, 8 iunie. Se anunţă din Hong-Kong lui Diily Telegraph“ că încrucişătorul englez «Bonaventura » a plecat la Manila. O a doua corabie deresbei englezească îl urmează. IFea.nâ.3 calci j£d.a,ra.3 Pe unde calci jidane, pământul nu rodeşte, Nici iarbl nu răsare, nici floarea tiu'n floreşte, Copacul se usucă, de tine ' n veninat, Doar scaii şi cu spinii pe urma-ţi de-ai lasat. Din bunurile noastre tu aur ca fi a stoarce, Şi munca dreaptă, sfântă în rîs a m'o întoarce, Şi arta, frumuseţa, la tine n are preţ, Căci totul cîntăreşti cu ochi de precupeţ. Ori unde îţi porţi gândul şi ochiul ţi s'opreşte, In, târg, la minţi în şesuri, jidanul stăpâneşte, Românul astăzi geme la cămilă 'n jugat. Pe cînd tu râzi cu hohot, tâlhar jidan bogat. Elena I. O Sovastos. FOIŢA „ECOULUI MOLDOVEI“ 74 şi Mistenările Iudeilor de lacovAchi Stoifinovici (Urmare la cartea lui Neofit căluşarul nînfruntarea Jidovilor“) PARTEA A TREIA Este aproape de inţelesu că unu omu pănă nu fură nu poate face milioane in nisce timpuri aşa de scurte , şi mai alesu in timpurile moderne tinde «au crescutu unu lucru intre omenirea şi traiul vieţei de astfeliu, nu ca in trecutu ; o avere însemnată de milioane trebue să se tragă din neamu in neamu, cu sute de ani in urmă, precum se vrdu casele cele mari ale Europei, şi nici cum in cjece ani, precum in Romănia făcu Iudeii milioane, cuiu e aci ilu ve(fi cu bocce pe umere cutrierăndu toatr manalale.c g.cunosc şi pestezece ani aucâi că are cinci sute mii galbeni ; este aproape de inţelesu că fură, căci altfeliu nu este prin putinţă. Ca să ne incredinţămu mai bine despre scamatoria lor să vedem de unde vine aceasta, ca să dămm ceva şi pe faţă cum se ia cu averile de miliome fără să asude cineva ; afară de aceasta ei sunt şi sponi străinilor ce au atenţiunea a ne perde, probă este că acum de curăndu au venitu intre ei unu vagabondu alungatu din Bucuresci.. căci spiona chiar şi pre cabinetul Romăniei. Sunt vre-o căteva z zile trecute cănd nisce Iudei din Odesa au furatu de la unuoniu bogatu de acolo o avere de sute de mii de ruble; in acestu complotitde hoţii jidovesci erau mai mulţi, din care s'au prinsu in Iassi numai doi , găsindu-se la aceştia doi o avere însemnata şi juvaericale preţioase, chiar insuşi scriitorul arătătorul acestui fapt, am fost faţă Viţiutan cu ochii sute de Iudei prin prejurul poliţiei unde se lua interogatorul. veilutam cu ochii, ca şi din bincheri alergau împrejurul odăei unde se lua interogatorul. Acum este întrebarea, că ce caută această iudeime prin prejurul unor hoţi, ce coreligionarii lor erau intraţi inimările justiţiei ? Urff Topvipc de iuiţeîcrr că retriVH scăparea hoţiloru, şi se pue mina pe acea avere, după cum s’au făcutu de Iudei de mai multe ori. Brobămu prin aceasta că comisarii şi şeful sergenţilorudunga multitudinea iudeiasca de prin prejurul Poliţiei, şi iudeii dădeau năvală acolo unde erau hoţii, chiar noi am avutu conflictu cu unu iudeu bogatu ce se strecurase in odna interogărei ; am pusu măna pe pieptul lui la uşă căndu au eşitu din odaea interogărei, şi l’am zgălţuitu, intrebindu-lu, ce cauţi tucma de aici unde este surprinsă a hoţii de a voastră. Acum să păşimu şi la manufacturi Europeane, este acum întrebare, că la Lipsea, şi alte oraşe ale Europei, Iudeii din România au tovărăşi acolo din Iudeii cei mai îndrăciţi. Prin scamatoriile rabinilor vestiţi de acolo se făcu ecspediţiunea mărfurilor ce ei trimetu aice pe numele Iudeilor, trăntescu in vagoane baloturi de micăslrie furate de acolo, şi care costă căte unu balotu de acele pănă la 20,ODD galb , puiudu adresa Iudeilor de aici, cari au numele loru vestitu in Europa, şi credeţi că nu fură unii de la alţii, ci de la creştini, probămu la aceasta că pe la vămi de multe ori vameşii vămnescu manufactura fără latura tipărită, ci semplu scrisă cu măna. Tată prob- ro-rtereanţilor creştini, neutru ce iudeii vendu marfa lor mai eftină decătu voi, şi vă omoară comerciul vostru şi face la milioane, şi voi v£ stingeţi din (Ji ina fi. Acum să vorbimu şi despre băcănii şi crăşmarii Iudei, pentru ce dau ei mai eftine consumaţiunele lor, decit creştinul cu asemine profesiune ; şi aici trebie să dămu o faptă la lumina. JIudeii, fraţilor crescini, dău lipsă la fiecare ocă 20 dramuri sau 30, şi iată că lui ii vine a da mai eftimu decăt creştinului, fiindcăbietul creştinu scre ce iau spusu popa căndu s au mărturisitu ca să nu-şi încarce sufletul a da lipsă; căndu iuda are porunci de la rabinul lui, precăt se va putea mai multu se inşele pe creştinu, eată probei că bieţii creştini sciu de frica Dumnezeirei, şi poartă respectu către biserici, când iudeului lipsesce moralul, lipsesce cunosciinţa, lipsesce frica către ceru. , Cereţi creştinilor de la guvernu unu con* trolu, asupra fiiloru lui luda, sau vreo urmărire , care dintre aceste toate nu e* sistă realu, iuda trebue urmăritu in toate afacerile lui, din cauza arătărilor noastre de mai susu. (Va urma)