Ecoul Moldovei, 1899-1900 (Anul 9, nr. 1-60)
1899-07-08 / nr. 1
tru alimentarea oraşului cu apă prin nuci împosite strivitoare pentru populaţie, ca şi cum nu ar fi alte combinaţii mult mai bune şi uşurătoare in acelaş timp ca să se ajungă la un asemenea rezultat. Din tot sporul enorm de taxe, de care n’au scapat nici cei cari sunt nevoiţi a şi repara casele, vor profita tot jidanii şi aceasta a avut-o cu siguranţă in vedere jidovitul Bădărău, când s’a propus sporul de taxe şi a isbutit a smulge votul consilierilor sei. Şi in adevăr, taxa de 8 lei pe hectolitru de vin o suportă tot podgoreanul de opaiţe şi consumatorul de alta, iar jidanul cărciumar va profita cu scăderea cumpărăturei cu toptanul de la cel dintâi, pentru cuvintul că’l apasă rază de introdus în oraş a vinului, şi cu urcarea preţului de la al doilea, tot pentru acelaş cuvint. Frumos a debutat să da rău ca primar şi cei ce ş'au dat chica pe mâna lui. Numai să le trăiască ! Credem că aceasta a produs o adevarată bucurie şi pe capul majorităţeî alegătorilor cari s’au dus la urnă după comanda lui Bădărău. Sa fi convins de sigur cât bine aşteaptă şi de aici înainte sub oblăduirea deşteptului primar. ECOUL MOLDOVEI Boala „Adevărului (Urmarea I) Am zis că boala „Adevărului“, pe lângă aceia de a insulta Guvernul — fie de orice partid (conservator ori literal), de a’l găsi vecinie netrebnic— ba nn totul rău, criminal chiar, şi cu atât mai mult când măsurile sale privesc direct economia naţională a Românilor, relativ la ori care minister, dar am zis că mai cumplit sufere acest ziar de boala ruinită socialism și jidovism, verme rozetor—la desrădăcinarea românismului, criminalitate incomparabilă—pe care, autorii ei, credem, o vor plăti—oare când —după merit, la care criminalitate sunt părtaşi, cu mândrie din parte-le, toţi socialiştii şi’n genere vorbind—jidanofilii, atât la noi cât şi un verî ce stat, provocând anarhismul—mână’n mână cu evreii ; dar ei vor se refere naţionaliştilor de fapt—anarhismul ! Şi ca să ne explicăm întru aceasta, să venim cu dovezi despre ceia ce susţin şi unde vor s’ajungă, mai iată! naţionaliştii noştri! socialişti *) . Intre dogmele lor, principalul lucru e egalarea proprietăţei (sau averei), prin a da—spre eczemplu bogatul—din avutul seu—celor lipsiţi, ntît că, să nu aibă mai mult de city şi acesta mai mult decit 7, propagare învechită deja. La ordinea zilei însă, sub denumirea de socialism modern, au socialiştii de a contesta dreptul de proprietate individuală, susţinînd : acest drept al proprietăţei e colectiv ; iată ce glăsueşte şi foiletonul Adevărului din 2 a curentei, pagina I: „ Socialismul contestă şi dreptatea, şi raţiunea, şi durata eternă a proprietăţi individuale , mai ales că proprietatea individuală nu are 1111 fundament moral , şi cei ce mai apără proprietatea individuală susţin o cauză perdută dinainte,—aduc Proastă argumentaţiune. Dreptul de proprietate individuală e imoral ; deci, noi voim să dăm societăţei omeneşti o bază solidă şi morală. Ne referim cu aceasta la proprietatea mare, care răpeşte mulţimii putinţa de a fi proprietară, şi cu aceasta îi răpeşte şi dreptul la viaţă ; drept aceia proprietatea mare e lipsită de fundament moralu.—I. Trodor’CSCU ’) Iată, (pe lingă votul universal—la noi, cu larga impamintenire a Evreilor susţinută de cohorta evreofilă) ce propagă socialiştii (de ambele secse), in frunte cu aliţi Mill, Morţuni, Nădejdi, Bacalbaşali, Teodoreşti etc., secondaţi de proprietari actuali ai .,Romtitului“ (dacă mai apare), ai „Stelei Dunărei şi ale altor ziare jidovite ; dar pe cînd şcoala socialiştilor noştrii face prin ziarele ei propaganda anarhistă de care mencionarâui, — o suma de elevi de prin gimnazii şi licee continuă a striga : trebue să dăm asalt la proprietăţile boemilor ; nu numai lor li se cuvine bogăţia, pe care D-zeu a dat-o să fie egală tuturor oamenilor ; iar pe alţii chiar studenţi, cu capete şi mai sdruncinate îi auzi strigînd — prin întruniri cu vulgul , sus poporul—jos boeri şi ciocoii. Iată boli ale socialismului încurajate de căpeteniile sale, ca partea—doar—cea mai morală a civilizaţiunei lor ! Aceşti ovneui, precum şi jidanofiliî iv socialişti, (cit priveşte la noi), înţeleg rombusmul ca şi nirienii lecsicografia mai ales ca romîni. Dar aceştia încaltea sínt Jidanii—le drept, şi ca atari, în puterea tradiţiunei lor patriarhală ş’a regelor mozaico-talmurice, sínt ţinuţi chiar a distruge pe neamul neudeu, nu numai de-ai macula graiul. La cunoştinţa despre acest fond moral iudeu, pare ci socialoe vreofiliî îşi au ochii paiujiniî iar mintea ciura. Dar fiind că vorbim şi de Semiţi — de Evrei, s’»râtim că, naţionaliştii porecliţi antisemiţi, nu sintem numai contra semiţilor, cum crede AdevinU cusurorile luî de cruce, cum în fine cred socialiştii cu evreofiliî şi Evreii, ci şi iu contra coadiilor di topor ale romînismuluî ș’ale terci •rominilor, contra căror vom fi pană ciaci acestea vor fi aduse la ipochime —până ce-șî vor veni în vorotic socialisto—evreofiliî nojtriî *) . Dar aglomerarea Evreilor in statul creștin (mai ales) trebue înlăturată, și drepturile politice acordate cu mire cumpăt—sub cele mai stricte minţii din partea lor, şi numii la acei cari au dovedit romînizaraa—spre eczemplu iu statul nostru, sau el au probat în deajuns asimilarea cu autohtonii statului; pană cînd, speculaţiunea articolelor monopolizate bună-oară, precum şi funcţiunile publice —să nu li se învoiască. De alt-cum, ori-care stat nevoleu, merge spre inralcire, cu privire la poporul seu autochton, cu toate măsurile luate pe calea economică a acestuia , dar mai ales la noi, unde Romînii—în general vorbind—au sînt stăpînî pe comerciu şi industrie, ceia ce trebue căutat să fie în minele acestora pe-o scară cît mai întinsă ; lucru insă la care pare că nici se gindesc socialiştii noşteriî a cuvînta : — pe cînd naţionaliştii porecliţi antisemiţi, tineri cu bătrâii, la acasta li e ţinta—care, «a şi început a li se realiza prin societăţi cooperative : probă Bucureştii, Galaţii, Romana etc., pe icî-colea; şi să sperăm că, propagandele studenţeşti naţionaliste — române, (deşi pe alocurea cu oarecare tărăboi socialo-anarhist), vor mişca lumea întru a începe atarea realizare prin toate centrele ţarei, chiar sub protecţiunea guvernului atît de nenaţîonal văzut d samandicoşii socialişti.Urmează însă ca Evreii să-şi reaibă statul lor, vechea Palestine, pemtru a nu ma fi zdruncinate de ei celelalte state; cele ce susţinem—deci, nu însamnă că sîntem contra Evreilor, ci contra faptelor lor. Şi că nu-i considerăm pe mulţi ca prietini Reminder. 1) . Vom vedea mai încolo deosebirea intre naţionaliştii socialişti şi intre naţionalişti jidoveşli nesocialişti. 2) Autorul foiletonului se foloseşte intru aceasta de o lucrare numită Fundamentul moral al proprietăţii de dl. Mihail Oromul, pe care zice ca nu 1 cunoaşte). 1). Socialiştii, diferă de evte ■ tri msocialişti prin aceia că, of sîiu un fel de comunişti — cum văzurăm , cu Ludul lor moral însă, iu comun, iî putem tapsa de fi locsera rominismului, cit priveşte pentru ţara noastră ; pe aceşti din urmă numai aurul jidovesc i-au conrupt, iar pe cei dintâi şi orbul umanitarism , priviţi deja la Franţa etc. Cum însă socialiştii noştrii sunt şi anarchişti, mîna’n mina cu Evrei — prin toate unghiurile ţărei voi dovedi mai pe larg in continuarea articolului. V. Saghinescu (Va urma) Opt Ani AsUăzi se mplinesc nui aut de la a fiad fia celui mai vechi ziar naţionalist din România «Ecoul Moldovei». Astăzi se'mplinesc nouă aut de activitatea ce o desfăşurăm în ziarul nostru pentru sfinta cauză naţională şi cu inimele încălzite de făcut dreptei cauze ce o apărăm şi fermi convinşi că nu v i fi mult pănă ce ne vom vi lea idealul realizat, am întrepr•*►*, cu orice sacrifiat, lupta în interesul patriei şi a poporului român. Patrioţii români şi in special noi cei din jurul «Ecoului Moldovei» uitîndu ne la rezultatul muncei noastre şi la situaţia relativ satisfăcătoare în care se află chestia naţionlă, privim mândri şi plini de încredere în triumful cauzei poporului român şi suntem siguri că nu Va fi mult pănă ce va suna oara supremă de mântuire naţională. Şi ie cu atît mai mare serbarea de astăzi cu cât suntem primul ziar naţionalist din România, care am ajuns prin perseverenţă şi energie la a ti-i anversare cu toate piedicile jidinilor şi jidoviţilor şi cu toturul varsat de jidol pentru paralizirea luptei întreprinsă în foaia noastră cit şi a lovi in existenţa zarului nostru. Dar facă toţi duşmanii pindicele■ cele mai infim şi fie el oricât de mulţi duşi z hir’d „Ecoul Moldovei14 departde a dispărea suia di impat, din contra, va fi şi mil enegic şi acţiunea ce o vom defăşura-o va fi şi mal mare, asigurind pe deplin existenţa celuî un ii vechi ziar al partidului naţionalist din România. Ne luănd vng aj i ne nt ui îv fiţi cetitorilor noştri, ca d icâii lupţi precum in început'o, să te dăm în colo mele ziarului nou c u foite şlirele cele mii noi şi imperia de îi ce concerne mişcarea antijidovească şi cu privire la Fraţii, noştri ,on îil din ţir le subjubile, aşa că oricând cetitorii noştri vor găsi în ziarul „Ecoul Moldovei“ tot ce-l interesează din punct de vedre naţional, asigurîndu-i lo odată că energia noutră va fi cu alimii puternică cu cât şi încuraj.rea ce ne vor arata-o diuşil vi fi mit mire, luîilul-no solemn angajamentul de a nu ceda un moment pini ce ciuziuiţion iii va triumfa pe deplin. Phenol STATUTELE Şl PilO'jiUlL DE ACMITATi al r ^ Comitetului naţional studenţesc din Iaşi (Urmare şi Fine) CAPITOLUL VI Alegerea Comitetului Naţional Studenţesc Art. XXII. Alegerea comitetului va avea loc in cea d’intăi Duminică după 15 iuniarie. Art. XXL Comitetul Niţiona va alegi cu jumătate de lună îniiate de expirarea termenului sau o conisiune de 3 (trei) membri din mijlocul seu sau dintre studenţii naţionalişti care se va ocupa şi va fi biroul alegerei noului comitet. Această comisiune îşi va alege un preşedinte, un scrutator şi un secretar din mijlocul ei şi se va supune in totul prezentelor statute. Art XXIII. Candidaţii vor prezenta bibiroului cel mai târziu cu 2 (două) zile înainte de ziua alegerei o petiţie in care vor declara că cunosc statutele şi programul de activitate al Comitetului Naţional şi ca au atit timpul necesar cît şi vroinţa de a lucra conform lui ; o altfel de petiţie se va respinge anunţându-se la timp despre aceasta candidatului respectiv. Art. XXIV. Cu o zi înainte de alegere va anunţa biroul lista candidaţilor. Art. XXV. Alegerea se va face cu majoritate relativă. Art. XXVI. Studenţii analişti care vor lua parte la alegerea Comitetului Naţional Studenţesc prin această participare se leagă cu totul cu scopul şi mijloacele lui prevăzute in Art. II. Studenţii alegători presupuşi a nu avea astfel de vederi vor face biroului, in urma cererei vre-unui membru din birou, o astfel de declaraţiune scrisă şi subscrisă de acel student. CAPITOLUL VII treirea articolelor din acest statut % Art. XVII. Nici un articol din acest statut program de activitate nu se poate revoca modifica , se va pute adăuga ceva in osul şi direcţia indicată, dar sub nici o ediţie şi de nici un comitet nu se va pute revoca sau modifica ceva. Art. XVIII. Articolul II nu se poate modificaici o dată sub nici o condiţie . fi Preşede Fosile Brăescu, Vice preşedinte Rufus D'ossh'nile, Casier Gheoghi Râşcanu, ecretar I. Th. Oiţă, Membrii loan Coman, Naum I. Mocu, Alexandra P. Pani, istantin Bijescu. O Constantifi ivni cer şi votaflf**||!®iP®L *Comitetului din 23 Februarie, 1 Martie, 23 Martie, 3 Apr. He, ii şi 1 Iunie a. c şi 3 Iulie a. c. Otitudine demnă In urmi protestului studenţilor în Medicină K.nânî, relativ la botezul evreului Dr. Steuerman, consistoriul Sfintei Mibpolii de Iaşi şi-a dit opiniunea sin ziua de 5 Iunie 1830 opiniune arabită de I. P. S. S. Mitropolit al Mdlovei şi Sucevei. 0 publicitîn pentr a şti toţi Roninii de modul conştiit cum şi-au îndeplinit datoria Sfinţi Părinţi membri ai consistoriului, le modul cum au ştiut să indepartezi de biserică pe unul din cei mai iperiţi evrei cari, ar fi spurcat cele sfite la apropierea lui, şi în acelaşi mont ave n destule chorinte prin cap să felicităm pe aceşti menbri lui Români că au dat încă o lată o pobă de sentimentele lor româneşti, sgonind pe unindivid periculos naţinei şi bisericei. Iată ace opiciune a Consistorului. ROMANIA Spiritualul vnsistoriu al Sfintei Mitropolii Ioldovei şi Sucevei Proces-Verbal No. 3 Domnul A Steuerman, fiul D-luî Iancu sin Iosup, de profesie caracer şi al D-nei Hasa Iosup, de naţionalitate Israelitî, în etate de 28 ani, o religiune Mosaică, domiciliaţi în Iaşi, prin petiţiunea înregistrată la No. 764 din 26 aprilie a. c. pe lingă care a presentat siritul seu însuşi, se exprima să fie primit filmul Comimitatei creştine. Relativ În această cerere a numitului evreu, s-au trimit la cancelaria Sf. Mitropolit Moldove mai multe proteste, prin care fiind descris ca periculos naţiune! romane şi Bisericei este acuzat că ar fi atacat şi insultat insituţiile noastre romaneşti şi credinţa; şi ca atare nu din sentimente şi convingere relgioasă cere Creştinismul, ci pur şi simplu din motive cu totul materiale ca să poata ocupa funcţiuni publice în ţară, ca medic etc. Faţă cu cererea numitului evreu şi cu actele prin cari acea cerere este combătută şi protestată, înalt Prea Sf. Arhiepiscop şi Mitropolit Moldovei, cu înalta resoluţie Nr. 877 trimite caşul la cercetarea şi opiniunea acestui Spiritual Consistoriu. Consistoriul pentru a se putea pronunţa în deplină cunoştinţă de mamă, cu adresa No. 1063 a cerut de la D-l Rector al Universităţei de Iaşi, a întocmit copie de pe decisiunea Senatului Universitar No. 6 din 9 Martie a. c. privitoare la teza de doctorat in Medicină a numitului evreu A. Steuerman şi cu adresa D-lui Rector Noi a şi primit acea copie. Astăzi luând în cercetare toate lucrările şi actele relative in causa, şi avâd în vedere că evreul A Steurman, străin cu totul de Erarchia bisericească, de sentimentele româneşti, de respectul pentru Religia Creştină ortodoxă ce se cere de la orîcine voeşte a intra în Creştinism, străin şi de posiţiunea ce Religia Creştini Ortodoxă ocupă in Stat, chiar de la început prin cuvintele «a intra în sinul Comunităţei Creştine, a Bisericei Ortodoxe de Răsărit» din petiţiunea sa, a aratat prea puţini consideraţie faţă de o religie nouă pe care voeşte a o îmbrăţişa. Având in vedere (Dcisiunea senatului Universitar pomenită mai sus, din care se constată că evreul A. Steuerinin, pres®ntînd juriului tesa sa de doctorat in medicină fără prefaţă, iar acele respindite In public cu o prefaţă, în care, in mod ironic, atacă Epitropia Sf. Spiridon, vorbind „de ipocrisia acestui eflusivism administrativ, precum si