Ecoul Moldovei, 1899-1900 (Anul 9, nr. 1-60)

1899-08-05 / nr. 9

AXIL IX No. 9 IN MM Kft 15 BAM JU­] J .ALUL • ’ r UJJ ECOUL MOLDOV ROMINIA A ROMINILOR Organ al partidului naționalist Apare de două ori pe sept nit­­ană : Joui și Duminica ABONAMENTUL Pe un an..................................Leî noi 15 » 6 luni..................................„ „ 8 Pentru străinătate se adaugă portul. ‡*› ‡$› Director-proprietar : EM. AL. MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 ››› Cina a in Minca-t-a/ Jniiua iun Mînca-1-fte o«*» Si nea ni ni mntcjfc YV * V-*a2.\iv^-r«s› DSCU­. ANUNCIUfttT/....,V. Rîndul în pagina III.......................Bani 50 . . IV........................ .25 Inserţiunî şi reclame 1 leu linia. Un număr vechiu........................Bani 50 Hildam cu insistenţă pe d-nii abonaţi, rămaşi în întârziere cu plata,­­să ne trimită costul abo­namentului prin mandat poştal cât mai ne­întârziat Să creadă d-lor că avem nevoe să facem faţă cheltuelelor pentru între­ţinerea ziarului. jiiiiiijiiiiii In numărul precedent am ara­­tat modul cum ne cuprind jida­nii cum şi nepăsarea guvernanţilor noştri faţă cu pericolul ce ni l’a creat, pentru ţară şi neam, acest element destrugător. Acum să venim la alt ordin de idei şi fapte, după care aceas­tă coprindere să operează in de­trimentul poporului român şi care ne duc la o adevaratâ peire, dacă nu ne vom deschide ochii cît mai e incă timp. Cazul cu Mochi Fiser, care exploatează, după cum am spus, o cincime din pămîntul Moldo­vei de Sus, și care deja să în­cearcă a se întinde pănă şi peste Milcov— de­oare­ce ni se spune ca sigur că e in tratare de a lua in arendă si domeniul Plăineşti din jud. R.­Sarat—este fără în­doială destul de grav. Totuşi faptul acesta n’ar constitui încă un pericol pentru viitorul eco­nomic şi politic al poporului ro­mân, dacă nu ar fi o întrecere intre jidani de a urma exemplul lui Mochi Fişer, in această direc­ţiune de exploatare, şi pe lingă dînşii să aibă loc o adevarata colonizare a satelor, cu alţi jidani ce să ţin de ei ca : vichili, comp­­tabili, chelari, vâtavi, crîşmari etc. a căror scop e de a stoarce până la măduvă populaţia rurală, a o demoraliza şi ucide prin bă­uturile otrăvitoare. Prin năzuinţa ce o au jidanii de un timp de a face agricultură, ei ur­­ăresc nu numai scopul de a se inbogăţi, prin o exploatare nemiloasă a pămîntului şi a ţă­ranului, dar şi pe acela de a dovedi la un moment dat , că sunt sufletul producţiunei agri­cole, după cum sunt şi al co­merţului şi­ industriei, şi ca atare ei reprezintă în tragă activitate de producere pe care să razâmă ţara, ceia ce trebue să le cons­titue un drept netăgăduit la in­­pâmîntenire. Iată rezultatul desastros la care ne putem aştepta, in viitorul cel mai apropiat, datorit neprevede­­rei politicianilor ce s’au perindat la cârma ţârei, cari, in loc de a îngriji de ridicarea starei econo­mice a ţăranului român, prin mă­suri proprii naturei sale, iar nu copiate de pe a­le altor ţeri, ce nu se potrivesc nici cu deprin­derea nici cu priceperea lui, cari in loc de a îngrădi interesele clasei agricultorilor, mari şi mici, ca să devie el factorii puternici ai producere! mijloacelor de care are nevoe statul, s’au mulţumit de a lasa cale deschisă tuturor străinilor ca să exploateze pămîntul ţarei. Şi in adevăr, legea comp­­tabilităţei generale a Statului, aşa cum e făcută şi cum să aplica, pune in imposibilitate pe cea mai mare parte din romîni de a ţinea pept jidanilor la licitaţiile de moşii. Prin aceasta să săvîr­­şesc două mari răle : întăiu, că exploatarea moşiilor de catră ji­dani e o adevarata nenorocire, de­oare­ce pe urma lor e numai pustiu şi jale, căci in minte nu le încape de a face înbunătăţiri, ci numai de a stoarce pe cît se poate de mult pămîntul şi pe locuitori ; al doilea, că o parte din romîni, deprinşi cu agricul­tura, ori că au dorinţa de aşi face o cariera din această ramu­ră, neputînd sta la concurenţă, rămân să’şi indrepte atenţia catră budget, să se facă funcţionari, ceia ce măreşte mizeria noastră şi în­groaşă numărul postulanţilor în aşteptarea schimbărilor de regim. Bogăţia unui stat atârnă de starea materială înfloritoare a populaţiei sale şi statul nostru, cu tot sporul veniturilor ce şi le creazâ an cu an, nu să poate fe­licita când tot an cu an creşte şi numărul proletarilor agricoli. In interesul înlaturarei peri­colului ameninţător e clar, de a să lua măsuri înţâlepte pentru încurajarea şi ajutorarea romîni­­lor ca să se reîntoarcă la agri­cultură ; aseminea e imperios re­clamată înlăturarea cu totul, a jidanilor de la exploatările de moşii, exploatări ce le fac in dauna populaţiei şi cu intenţia de a dovedi in curînd că şi in această ramură ei sunt suprapuşi romînilor şi că prin urmare au tot dreptul la în­­pămîntenirea in masă. L’au minţit jidanii din redacţie Despre premierul ziaristicei noastre. „ Constituţionalul va fi vorba aci. Iată ce citirăm in „Constituţiona­lul“ de la 23 a curentei: S'a înfiin­ţat in Bucureşti o societate antise­­mită­ membrul primit este supus unui jurămînt că va păstra secretul deli­berărilor şi hotărîrilor societâţei. Au­­fost atraşi in astă societate un mare număr de ofiţeri tineri.—Atragem atenţiunea ministerului de răsboiu a­­supra acestui caz. Această ştire fu apoi reprodusă de ziarele : Adevăr­ul Evenimentul şi Voinţa Naţională, care însă menţi­­onează, în fruntea ofiţerilor înscrişi la numita societate, ş’un general ; poate că aceasta e o zeflemea la adresa Con­stituţionalului, în care nu se pome­neşte de general. Dar, după noi ca şi după marea majoritate a poporu­lui român, dacă ar fi existând un a­­devăr o aseminea societate, cum o a­­rată „Constituţionalul“ poate că nu i-ar sta atît de bine—dacă in fruntea bravilor ofiţeri romîni, tineri şi bă­­trîni n’ar fi şi generali ! Dar ceia ce miră, pe toţi care au citit acele rînduri, e tocmai că Con­stituţionalul s’a grăbit să se facă de rîs, în chestia naţională, cea mai de căpetenie în Romîni­a, ca şi in ori care alt stat din Europa , afară doar de Bulgaria, unde poate că nici i-a veni rîndul a fi potricălită de Evrei, căci urmaşii lui Boris au ştiut şi ştiu a se folosi de ispita celor din Occi­dentul Europei, în cazul cu adăpos­­tirea fiilor lui Israel. Unde-i dă nasul măcar să miroasă, Evreul, ceapa in Bulgaria, ne cum să se gurguţă la a se ’nfrupta din bunurile ziaristicei, ca la însuşi Constituţionalul ! Da, vecinii noştri! de a dreapta Dunărei, pe cari Romîni!, i-a scăpat, de robia turcească, ştiu nu numai de a fi buni patrioţi— dar şi că, primii paşi in zdrunci­narea economică a statului ş’a nimi­­cirei poporului bulgar ar fi , întâi, lăsarea comerciului şi a industriei pe minele Evreilor, al doilea acapararea ziaristicei de către acest neam, cum s’a întîmplat la noi. Cîtă ruşine e dar pentru Constitu­­ţionalul care a dat frîu atît de liber jidovilor din redacţia sa , cîtă ruşine pentru acel samandicos ziar, să gă­seşti în el, şi încă sub formă de de- nunţare, ca un caz grav, eczistenţa linei societăţi cu tendinţă absolut na­­ţionalistă­ rom­înă, unde iau, (?) şi ar trebui neapărat să ia parte toţi Ro­­mînii cu mic cu mare. Apoi ce să mai zicem de : Adevărul, Lumea Nouă, Steaua Dunărei, Timpul Evenimentul şi chiar Românul şi Drep­tatea? Ne-a fost dat să vedem şi’n localitate un ziar romînesc, cu 3 co­laboratori evrei, cari­ necinsteau din cap pănTa coadă; vremea însă a im­pus şefilor „ Opiniei“ a se cotorosi, mai întăi de 2 giupînî, iar la cea din urmă şi de-al 3-lea, adică de cel cu şărlătăniile pănă şi prin prefaţa tezei sale de d­rat in medicină şi prin cererea-i de-a se creştina. Dar să sperăm că şi bătrînul ziar, Constituţionalul va scapa cu totul de jidani ş’atunci nu vom mai găsi stre­curate balele acestora prin coloanele sale; căci, ne’nchipuim că, precum în alte datî, şi acuma, fără ştirea capi­lor Constituţionalului, s’a furişat stu­pida ştire de care vorbirăm mai sus, căci cu drept cuvint e o ruşine pen­tru un ziar, ce să pretinde serios, a tolera publicarea unor inexactităţi aşa de gogonate, născocite de mintea bolnavă a tîrtănimei, care iu tot ro­mânul vede o piedică pentru planu­rile lor de jidovizare a ţărei româ­neşti. O S11 î ft S 0 11 / il 11 ) I! (I Se vorbeşte mult, cum­ că guvernul conservator, ar fi hotărît revizuirea Constituţiei cu scopul de’a­ se modifi­ca, sau chiar de a se suprima pentru tot­d’auna articolul 7. Este ştiut că numitul articol din Constituţie opreş­te împămîntenirea in masă a streini­lor, cum şi de a poseda streini­ imo­bile rurale. Articolul 7, din Constituţiea româ­nă este un zid puternic care îngră­deşte ţara românească pentru a nu fi călcată şi supusă străinilor năvălitori. Prin suprimarea zisului articol, strei­nii vor năvăli cu sutele de mii în Ro­manica şi vor ajunge se domineze pe românii care astă­zi stau indeferenţi, faţă cu marele pericol de care Pa­­triea lor este ameninţată. Conservatorii iu tot timpul cât au fost in opoziţie, din favorizarea stră­inilor făceau capete de acuzaţii gu­vernului liberal şi acum dndrăzni­ vor să’şî pue in minte săvârşirea celei mai criminale fapte ce s’a comis vre-o­­dată asupra ţerei romaneşti ? Aşteptăm cu nerăbdare, acredita­­rea acestui zvon, că apoi să ne spu­nem cuvîntul in această chestie, in care guvernul conservator, înboldit pozitiv de aliaţii săi radicali, va avea de sigur rolul cel mai trist in faţa naţiune! române, deja cotropită eco­­nomiceşte de jidani. Pănă atunci, toţi românii, carii şi iubesc neamul şi ţara sunt datori să vegheze cu luarea aminte, şi de cum­va să acreditează o aseminea ştire, periculoase pentru existenţa neamu­lui romănesc, să pornească in toată ţara întruniri publice prin care să se arăte prapastia ca ni să sapă, spre a fi aruncaţi ; să se arăte că guvernul ocult al jidanilor din ţară şi străină­tate, dând asalt la cetăţenia românească, ajutaţi de coada de topor, caut să ne pregătească totala perie ca popor. Focşani / August --------------------------­R.

Next