Ecoul Moldovei, 1899-1900 (Anul 9, nr. 1-60)
1899-08-05 / nr. 9
AXIL IX No. 9 IN MM Kft 15 BAM JU] J .ALUL • ’ r UJJ ECOUL MOLDOV ROMINIA A ROMINILOR Organ al partidului naționalist Apare de două ori pe sept nitană : Joui și Duminica ABONAMENTUL Pe un an..................................Leî noi 15 » 6 luni..................................„ „ 8 Pentru străinătate se adaugă portul. ‡*› ‡$› Director-proprietar : EM. AL. MANOLIU. SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA La Tipografia M. P. POPOVICI str. Alexandri No. 14 ››› Cina a in Minca-t-a/ Jniiua iun Mînca-1-fte o«*» Si nea ni ni mntcjfc YV * V-*a2.\iv^-r«s› DSCU. ANUNCIUfttT/....,V. Rîndul în pagina III.......................Bani 50 . . IV........................ .25 Inserţiunî şi reclame 1 leu linia. Un număr vechiu........................Bani 50 Hildam cu insistenţă pe d-nii abonaţi, rămaşi în întârziere cu plata,să ne trimită costul abonamentului prin mandat poştal cât mai neîntârziat Să creadă d-lor că avem nevoe să facem faţă cheltuelelor pentru întreţinerea ziarului. jiiiiiijiiiiii In numărul precedent am aratat modul cum ne cuprind jidanii cum şi nepăsarea guvernanţilor noştri faţă cu pericolul ce ni l’a creat, pentru ţară şi neam, acest element destrugător. Acum să venim la alt ordin de idei şi fapte, după care această coprindere să operează in detrimentul poporului român şi care ne duc la o adevaratâ peire, dacă nu ne vom deschide ochii cît mai e incă timp. Cazul cu Mochi Fiser, care exploatează, după cum am spus, o cincime din pămîntul Moldovei de Sus, și care deja să încearcă a se întinde pănă şi peste Milcov— deoarece ni se spune ca sigur că e in tratare de a lua in arendă si domeniul Plăineşti din jud. R.Sarat—este fără îndoială destul de grav. Totuşi faptul acesta n’ar constitui încă un pericol pentru viitorul economic şi politic al poporului român, dacă nu ar fi o întrecere intre jidani de a urma exemplul lui Mochi Fişer, in această direcţiune de exploatare, şi pe lingă dînşii să aibă loc o adevarata colonizare a satelor, cu alţi jidani ce să ţin de ei ca : vichili, comptabili, chelari, vâtavi, crîşmari etc. a căror scop e de a stoarce până la măduvă populaţia rurală, a o demoraliza şi ucide prin băuturile otrăvitoare. Prin năzuinţa ce o au jidanii de un timp de a face agricultură, ei urăresc nu numai scopul de a se inbogăţi, prin o exploatare nemiloasă a pămîntului şi a ţăranului, dar şi pe acela de a dovedi la un moment dat , că sunt sufletul producţiunei agricole, după cum sunt şi al comerţului şi industriei, şi ca atare ei reprezintă în tragă activitate de producere pe care să razâmă ţara, ceia ce trebue să le constitue un drept netăgăduit la inpâmîntenire. Iată rezultatul desastros la care ne putem aştepta, in viitorul cel mai apropiat, datorit neprevederei politicianilor ce s’au perindat la cârma ţârei, cari, in loc de a îngriji de ridicarea starei economice a ţăranului român, prin măsuri proprii naturei sale, iar nu copiate de pe ale altor ţeri, ce nu se potrivesc nici cu deprinderea nici cu priceperea lui, cari in loc de a îngrădi interesele clasei agricultorilor, mari şi mici, ca să devie el factorii puternici ai producere! mijloacelor de care are nevoe statul, s’au mulţumit de a lasa cale deschisă tuturor străinilor ca să exploateze pămîntul ţarei. Şi in adevăr, legea comptabilităţei generale a Statului, aşa cum e făcută şi cum să aplica, pune in imposibilitate pe cea mai mare parte din romîni de a ţinea pept jidanilor la licitaţiile de moşii. Prin aceasta să săvîrşesc două mari răle : întăiu, că exploatarea moşiilor de catră jidani e o adevarata nenorocire, deoarece pe urma lor e numai pustiu şi jale, căci in minte nu le încape de a face înbunătăţiri, ci numai de a stoarce pe cît se poate de mult pămîntul şi pe locuitori ; al doilea, că o parte din romîni, deprinşi cu agricultura, ori că au dorinţa de aşi face o cariera din această ramură, neputînd sta la concurenţă, rămân să’şi indrepte atenţia catră budget, să se facă funcţionari, ceia ce măreşte mizeria noastră şi îngroaşă numărul postulanţilor în aşteptarea schimbărilor de regim. Bogăţia unui stat atârnă de starea materială înfloritoare a populaţiei sale şi statul nostru, cu tot sporul veniturilor ce şi le creazâ an cu an, nu să poate felicita când tot an cu an creşte şi numărul proletarilor agricoli. In interesul înlaturarei pericolului ameninţător e clar, de a să lua măsuri înţâlepte pentru încurajarea şi ajutorarea romînilor ca să se reîntoarcă la agricultură ; aseminea e imperios reclamată înlăturarea cu totul, a jidanilor de la exploatările de moşii, exploatări ce le fac in dauna populaţiei şi cu intenţia de a dovedi in curînd că şi in această ramură ei sunt suprapuşi romînilor şi că prin urmare au tot dreptul la înpămîntenirea in masă. L’au minţit jidanii din redacţie Despre premierul ziaristicei noastre. „ Constituţionalul va fi vorba aci. Iată ce citirăm in „Constituţionalul“ de la 23 a curentei: S'a înfiinţat in Bucureşti o societate antisemită membrul primit este supus unui jurămînt că va păstra secretul deliberărilor şi hotărîrilor societâţei. Aufost atraşi in astă societate un mare număr de ofiţeri tineri.—Atragem atenţiunea ministerului de răsboiu asupra acestui caz. Această ştire fu apoi reprodusă de ziarele : Adevărul Evenimentul şi Voinţa Naţională, care însă menţionează, în fruntea ofiţerilor înscrişi la numita societate, ş’un general ; poate că aceasta e o zeflemea la adresa Constituţionalului, în care nu se pomeneşte de general. Dar, după noi ca şi după marea majoritate a poporului român, dacă ar fi existând un adevăr o aseminea societate, cum o arată „Constituţionalul“ poate că nu i-ar sta atît de bine—dacă in fruntea bravilor ofiţeri romîni, tineri şi bătrîni n’ar fi şi generali ! Dar ceia ce miră, pe toţi care au citit acele rînduri, e tocmai că Constituţionalul s’a grăbit să se facă de rîs, în chestia naţională, cea mai de căpetenie în Romînia, ca şi in ori care alt stat din Europa , afară doar de Bulgaria, unde poate că nici i-a veni rîndul a fi potricălită de Evrei, căci urmaşii lui Boris au ştiut şi ştiu a se folosi de ispita celor din Occidentul Europei, în cazul cu adăpostirea fiilor lui Israel. Unde-i dă nasul măcar să miroasă, Evreul, ceapa in Bulgaria, ne cum să se gurguţă la a se ’nfrupta din bunurile ziaristicei, ca la însuşi Constituţionalul ! Da, vecinii noştri! de a dreapta Dunărei, pe cari Romîni!, i-a scăpat, de robia turcească, ştiu nu numai de a fi buni patrioţi— dar şi că, primii paşi in zdruncinarea economică a statului ş’a nimicirei poporului bulgar ar fi , întâi, lăsarea comerciului şi a industriei pe minele Evreilor, al doilea acapararea ziaristicei de către acest neam, cum s’a întîmplat la noi. Cîtă ruşine e dar pentru Constituţionalul care a dat frîu atît de liber jidovilor din redacţia sa , cîtă ruşine pentru acel samandicos ziar, să găseşti în el, şi încă sub formă de de- nunţare, ca un caz grav, eczistenţa linei societăţi cu tendinţă absolut naţionalistă romînă, unde iau, (?) şi ar trebui neapărat să ia parte toţi Romînii cu mic cu mare. Apoi ce să mai zicem de : Adevărul, Lumea Nouă, Steaua Dunărei, Timpul Evenimentul şi chiar Românul şi Dreptatea? Ne-a fost dat să vedem şi’n localitate un ziar romînesc, cu 3 colaboratori evrei, cari necinsteau din cap pănTa coadă; vremea însă a impus şefilor „ Opiniei“ a se cotorosi, mai întăi de 2 giupînî, iar la cea din urmă şi de-al 3-lea, adică de cel cu şărlătăniile pănă şi prin prefaţa tezei sale de drat in medicină şi prin cererea-i de-a se creştina. Dar să sperăm că şi bătrînul ziar, Constituţionalul va scapa cu totul de jidani ş’atunci nu vom mai găsi strecurate balele acestora prin coloanele sale; căci, ne’nchipuim că, precum în alte datî, şi acuma, fără ştirea capilor Constituţionalului, s’a furişat stupida ştire de care vorbirăm mai sus, căci cu drept cuvint e o ruşine pentru un ziar, ce să pretinde serios, a tolera publicarea unor inexactităţi aşa de gogonate, născocite de mintea bolnavă a tîrtănimei, care iu tot românul vede o piedică pentru planurile lor de jidovizare a ţărei româneşti. O S11 î ft S 0 11 / il 11 ) I! (I Se vorbeşte mult, cum că guvernul conservator, ar fi hotărît revizuirea Constituţiei cu scopul de’a se modifica, sau chiar de a se suprima pentru totd’auna articolul 7. Este ştiut că numitul articol din Constituţie opreşte împămîntenirea in masă a streinilor, cum şi de a poseda streini imobile rurale. Articolul 7, din Constituţiea română este un zid puternic care îngrădeşte ţara românească pentru a nu fi călcată şi supusă străinilor năvălitori. Prin suprimarea zisului articol, streinii vor năvăli cu sutele de mii în Romanica şi vor ajunge se domineze pe românii care astăzi stau indeferenţi, faţă cu marele pericol de care Patriea lor este ameninţată. Conservatorii iu tot timpul cât au fost in opoziţie, din favorizarea străinilor făceau capete de acuzaţii guvernului liberal şi acum dndrăzni vor să’şî pue in minte săvârşirea celei mai criminale fapte ce s’a comis vre-odată asupra ţerei romaneşti ? Aşteptăm cu nerăbdare, acreditarea acestui zvon, că apoi să ne spunem cuvîntul in această chestie, in care guvernul conservator, înboldit pozitiv de aliaţii săi radicali, va avea de sigur rolul cel mai trist in faţa naţiune! române, deja cotropită economiceşte de jidani. Pănă atunci, toţi românii, carii şi iubesc neamul şi ţara sunt datori să vegheze cu luarea aminte, şi de cumva să acreditează o aseminea ştire, periculoase pentru existenţa neamului romănesc, să pornească in toată ţara întruniri publice prin care să se arăte prapastia ca ni să sapă, spre a fi aruncaţi ; să se arăte că guvernul ocult al jidanilor din ţară şi străinătate, dând asalt la cetăţenia românească, ajutaţi de coada de topor, caut să ne pregătească totala perie ca popor. Focşani / August --------------------------R.