Ecoul Moldovei, 1900-1901 (Anul 10, nr. 1-44)
1900-07-13 / nr. 1
lanul Woekalin, mare Rabin al taliei!!! Numitul jidan continuăndu-şi calomniile contra ţârii noastre, imputa Romînilor I ei şi adi consideră pe jidani de străini, şi aceştia de sute de ani ar trăi în ţară ş’ar îndeplini toate datoriile la fel cu celalţi cetăţeni.(V) Mai întâi cum vre oare perciunatul ca lânii de la noi se nu fie consideraţi ca răini, când in tot deauna ei însuşi s’aîi insiderat şi se consideră ca străini, Unîrlani (Tărtani),—dovadă că dacă nu s’ar considerat ca astfel, atuncea întrebarea ne, in ce calitate au apelat ei la inter- anţiunea congresului de la Berlin ca se impună prefacerea art. 7 din Constituție în favoarea lor ? Negreșit că au aflat ca străini, care pretind că au oareire drepturi, căci ca români nu o puteau ce ; și tot ca astfel, l-au considerat șiongresul, căci almintrelea el n’ar fi putit iterveni in favoarea lor, dacă ei ar fi veit ca pământeni, neputind el să se amestice ître supuşii unei ţări ; şi tot ca străini fi alergat şi aleargă la intervenţiunea guernului lor ocult, la alianţa jidovească uiversală din Paris, de care atîrna în mod bsolut şi esclusiv, şi care in mod obrazic intervine de a obţine pentru el o ţară sală, pe care se o poată exploata, ne pulid se le dea una ea însuşi, ne având de noie, fiind un guvern ocult cu supuşi viaţa lumea şi cu teritoriu propriu nicăi 3a, cea ce numai la jidan, se vede o montruositate ca aceasta,—totul la dinşii fiind monstruos. Dar se admitem că ei nu cunosc ca paie a lor decât România şi că nu ascultă e cât de guvernul şi de legile ei; Oancea însă cum se face că ei apelează străini in contra patriei lor ? nu ştiu ! oare că acesta în toate limbele se cheamă radare naţională, şi că trădătorii se judecă n mod sumar şi se împuşcă ? şi nu’şi nu, hipuesc el că dacă vor persista in asemenea famie, lesne li se poate întâmpla una ca ceasta, fără ca guvernul lor ocult şi Europa se poată interveni, fiind la mijloc o bestiune internă de tradare, ţara având dreptul de a pedepsi pe trădătorii sei. Punem aceasta in vederea jidanilor şi protectorilor lor, se o mediteze serios, ca e numlc că mai apoi că n’au fost prevesiţi din timp, bizuindu-se pe ghevari şi pe chiolălăbii, care nu mai prind loc, ca n trecut, când nu’i cunoscea încă lumea □destul.— Se mai mediteze totodată şi la dicătoaea românească, că ceea ce n’aduceanul aduce ceasul, când norocul işi schimbă pasul, line care de exemplu s'ar fi putut închipui că lupă o linişte de mai bine de 33 de ani de la 3 Apr. 1866) câteva cârămidi, auncate de câţiva nemernici jidani, la 1Glaiu 18911, putea se provoace indignaţiunea niblicâ şi să o împingă la spargerea ferestrelor la câţiva jidani; şi pentru care apoi tot ei au schelălăit prin toată lumea.3ri cine poate asigura că ceea ce s’a infimplat atuncea In mic, nu se poate înâmpla in mare, adică in spargerea de caiete şi altele, in loc de spargere de fereşti, Iacă jidanii obraznici nu’şi vor baga minte n cap ? continuind cu minciunele, cu caomniile, cu intrigile, cu intervenţiunile cărâ streini, şi cu pretenţiunile de a deveni ei stăpâni într’o ţară in care nu sunt de ât vagabondi, de cât răpitori, lucrează istfel ei însuşi la peirea lor din cauza lapitaţei şi a lăcomiei peste măsură. Nu mai puţin este minciunoasă şi afirnarea perciunatului, că jidanii ar fi stabilţi de mai multe sute de ani in ţară, şi ■ă ar fi îndeplinind toate datoriile la fel , ceilalţi cetăţeni ; şi ca să poată face ei se treacă minciuna drept adevăr, se face i uita că unul era numărul jidanilor intră acum, nu mai departe de cât pe la nceputul secolului trecut si altul este cel ritual, căci pe când in 1820, după catagrafia oficială in Iaşi, de exemplu, nu e găsea decât 1099 jidani, în mare ►arte şi aceea supuşi străini, tărtani, acum licea se găsesc peste 40.000, şi că ori cât ii pune că de atuncea încoace s’au prăşit a porcii in curs de două generaţiuni, touşi nu poţi ajunge de cât la un maximu le 4000 ; prin urmare cum poate susţinea ierdinatul că tot pojidicul de peste 90 la uta de venetici din toată lumea de jidani ierdinaţi ca şi dinsul, sunt stabiliţi in ară de sute de ani ? lucru ce de sigur iiste foarte bine unoscut că este minciună. Aci ce se face, ce se urzeşte Intre jidani ■e toat faţa globului, fără să fie cunoscut, ai lui, care este capul jidovismului, dar hear şi la cel mai mucos jidan, ştiut fiind că ceasta este marea şi serioasa ocupaţiune jidanilor prin cafenele, prin sinagogi, case de rugăciuni) chear, şi pretutindene , a’şi comunica tot ceea ce priveşte jidovimea, un bine sail în rău, de a’şi comunica toate uneltirile criminale, ce le ţese conducătorii lor în contra omenirei ne jidoveşti întregi, şi a fiecăruia ne jidan în parte. Iată dar cum jidanii prin minciuni neruşinate voesc a face pe lume se creadă că o populaţiune întreagă, de mai multe sute de mii de jidani, care s’ar găsi stabilită în ţară de sute de ani şi supusă la toate sarcinele ţărei, ca şi ceealalţi cetăţeni (?) sunt consideraţi ca străini şi trataţi ca astfel, ceea ce este un act de cea mai mare asuprire, un adevarat act de barbarie. Cât priveşte că şi el s’ar fi împlinind datoriile la fel cu ceealalti cetăţeni, jidanul se face a nu şti că una sunt datoriile cătră ţară, în care trăeşte şi să hrăneşte, şi alta sunt drepturile de cetăţan, care nu se pot esercita de cel întâi venit, de vagabonzii veniţi din toată lumea, oploşiţi in ţară ca un codru. Voeşte oare jidanul se exploateze ţara fără se contribue cu nimica, sau voeşte ca exploatând ţara se aibă dreptul de a o stăpini sub cuvint că plăteşte ceva ? Să se explice lămurit. Mai dice perciunatul, mare funcţionar al statului Frances (!) al republicei lui Dreyfus şi a lui Reboach, că ar fi vădut (se înţelege cu ochi de jidan) cum nişte legi ucigătoare le-au smuls bucăţica de pâne din gură, oprindu-i de la anumite ocupaţiunî, oprindu-le şederea prin sate ca şi posesiunea de imobile.—Câte cuvinte atâtea minciuni şi insinuări perfide, dovada că jidanul nu menţionează, şi nici poate menţiona nici o lege ucigătoare, care se fie specială jidanilor oprindu’i de la anumite ocupaţiuni, şi în care li se ia pânea din gură, toate legile la noi fiind egale pentru toţi, princip anume inscris in Constituţiunea noastă ; ba menţionează o lege, legea care l-ar opri de a se aşeza prin sate ; dar şi aceasta este o mare minciună, căci şi acea lege este o lege generală, este art. 10 din legea poliţiei rurale din 1868, care zice: „că orice individ fără capataiv nu „se poate aşeza în comunele rurale, fără „autorizaţiunea prealabilă a consiliuluui comunal.“ Cum dar îndrăsneşte târtanul se afirme, că acest articol priveşte exclusiv numai pe jidani, şi că el nu este o lege generală de siguranţă publică, opusă tuturor răilor ; nu vede oare perciunatul că susţinând că ea priveşte numai pe jidani, prin aceasta chiar el însuşi mărturiseşte că acei individi fără capataiv de care vorbeşte nu sunt alţii de cât jidanii ? şi aşa fiind nu vede el că se face apărătorul vagabonzilor, a hoţilor, numai pentru că el sunt din seminţia lui, din seminţia jidovascâ ? De sigur că ori ce alt om din altă seminţie, s’ar ruşina nu numai de a susţinea o asemenea faptă, dar chear de a ’i trece prin minte una ca aceasta ; jidanul înse nu se ruşinează de nimic, numai gheşeft se fie. Şi apoi se admitem că lucrul ar fi aşa, că jidanii în adevăr ar fi opriţi de a se stabili prin sate, dar ce se facă el acolo ? ca se muncească lucrul câmpului, singura ocupaţiune care este la noi la ţară, nu! pentru că toată lumea o ştie că jidanul fuge ca dracul de tâmie de munca grea, şi mai ales de munca câmpului, şi că el mai bine preferă se moară de foame de cât se pue mâna pe sapă, pe coarnele plugului şi altele. Aşadar dacă el nu se duce acolo ca se muncească, atunci el se duce de sigur ca se desbrace, se exploateze pe cel ce munceşte, să-l iasă muritor de foame pe dinsul şi pe familia lui, după cum au şi lasat deja aproape pe toată muncitorimea de la ţară, cu toată legea proteguitoare de mai sus, care nu faptă spre nenorocirea ţârii nici că se aplică de servitorii jidanilor, stind ea scrisă numai pe hârtie, ca se poată jidanii cu rea credinţă a se servi de dinsa, ca de o armă, astfel că ar fi mult mai bine de a o desfiinţa de tot, decât a o lasa ca o sabie in mâna evreilor, ca se ne fac cu amindouă ascuţiturile ei. Perciunatul mai minţeşte încă spunind că coreligionarii sei vagabonzi din toată lumea, ar fi opriţi de a cumpără imobile în ţară, când aproape toate imobilele de prin tirguri şi de prin tîrguşoare sunt acaparate esclusiv aproape numai de jidani; dar poate că prin aceasta perciunatul a voit se vorbească de imobilele rurale, adică de posedarea de moşii ; însă şi aicea dă ear pe jidovasca, adică minţeşte pentru că şi această lege prohibitivă, este o lege generală, privitoare pe toţi străinii dar nu nuntii pe jidani in deosebi, pentru că legiuitorul privind proprietatea rurală ca insusitoare de drepturi politice, nu putea el ca indirect se deschidă calea la drepturile politice, străinilor şi vagabonzilor jidani, inlesnindu-Ie dreptul de a pune mâna pe imobilele rurale care constitue patrimoniul naţional al Românului, de care nu se poate de sigur desbrăca, ca să creeze o Palestină jidanilor năvăliţi aicea din toată lumea, după ce au stors’o peaceasta pănă la ciolan. „ Monastirea Văraticul distrusă O veste din cele mai triste ni să transmite şi nouă . Mănăstirea Văratic, una din cele mai vechi şi mai frumoase din Moldova este distrusa de flăcări. Focul s’a declarat pe la oarele 2 de noapte şi In scurtă vreme a cuprins toate chiliile din jurul bisericel şi apoi şi biserica, fără ca să vie vre un ajutor din vre-o parte oarecare. Din fericire nu e de înregistrat nici o victimă umană, căcî dându-se alarma, atăt câlugăriţile cât şi familiile ce se aflau în mănăstire, au părăsit casele în cea mai mare grabă, fără a se mai preocupa să scoată ceva din mobile şi alte lucruri casnice. Spaima familiilor aflătoare acolo în viligiatura era de nedescris, iar plînsetele călugăriţelor erau sfăşiitoare. Din Balţateştî s’a căutat a se da oare-care ajutoare dar nefiind aparate pentru incendiu, toţi vizitatorii Balţăteştilor şi cei stabiliţi pentru cară priveau cu jale cum să nimiceşte mănăstirea, una din podoabele cele mai frumoase de la poalele Carpaţilor noştri. Au ars 70 de case, s’au topit clopotele din turn, după arderea acoperişului acestuia; odoarele din biserică topite în fine pagubele trec peste 4 milioane. Să fie d de pildă O ştire gravă ne dăm Timpul,» ziar din Cernăuţi, în umd din numerile trecute şi care pune în evidenţă starea de jale în care a ajuns populaţia românească din Bucovina. Acel ziar spune că se ac«centuia ză o vie mişcare de emigrarea in A. ■nerica a ţăranilor români. Cauza este ca dinşii sunt reduşi la cea mai neagra mizerie «le cătră cămătării şi cârciumarii evrei «le prin sate. Această tristă veste ne umple inima de durere, şi adevereşte în acelaş timp credinţa nestrămutată ce avem că, jidamid este ruina poporului românesc, că ori unde păşeşte el alături cu dinsul numai de cât se iveşte ruina şi pustiul. Preferă românul bucovinean sâ’şi lesă casa şi pămîntul în care sa născut şi a crescut din moşi şi strămoşi spre a lua calea pribegirei peste ţări şi mări, numai se scape de jidanul xenetic, pus în aceleaşi drepturi cu dinsul de guvernul austriac, şi pentru a-i fi mai lesnicios să prade şi se dispane pe ne jidan prin linguşire şi mită în cele de mai multe ori reprezintă autoritatea sub pavaza căreia, ca primar ori ca judecător stoarce tot avutul şi munca de peste an al bietului ţaran. Să fie dar pildă acelora cari cred, că jidanul împămîntenit aduce tăria ţărei şi mijloace de propăşire clasei agricole. DIN ŢARĂ Din anuarul gimnaziului «Roman Vodă» din oraşul Roman găsim că pentru cursul anului şcolar încheiat au fost înscrişi 195 elevi, din care 83 au fost promovaţi, 64 corigenţi, 30 repetenţi, 11 retraşi, 5 amânaţi ori eliminaţi. Cu aceasta ocazie am putut constata faptul că localul este o clădire foarte frumoasă, foarte bine executată şi corespunde mai mult sau mai puţin scopului prin modul cum e distribuită, decât, nu are tot mobilierul trebuitor, iar mai presus de tot din jur în prejur e un imaş de vite, căci nare nici o îngrăditură aşa că vitele din oraş isi fac traiul in jurul şcoalei. * ' * ♦ * Cetim in „Voinţa Naţională" . După o statistică publicată de direcţia generală a Serviciului sanitar, in toată ţara sunt 191 de farmacii. Cele mai vechi farmacii sunt următoarele : Farmacia «Curţii,» din Botoşani, arendaţi d-lui G. Perieţeanu, înfiinţată la 1797; farmacia la «Vulturul de aur,“ arendată d-lu Gustav Ad. Theiss, de la 1787, şi la „Leu de aur,“ arendată d-lui Iosef Rissdörfer înfiinţată la 1795, ambele din capitală şi farmacia „Minerva“, din Roman, arendată d-lui Ioan Verner, Înfiinţată la 1764 şi deci cea mai veche din ţară. * * * . Jidanii primesc ştiri din America că nu tocmai curge lapte şi miere acolo şi că din contra, cei cari s’au dus au a se lupta cu multe greutăţi şi neajunsuri pornite din spiritul de concurenţă al americanilor, din ura acestora contra străinilor şi şicanele administraţiei. Aşa spun ei; noi insă credem că înşală pe coreligionarii lor ca să nu se mai ducă in America să-i concureze şi să le fie din câştigurile mari ce le realizază. O curată calomnie aceia ce spun ei pe socoteala spiritului americanului, ca doar vor îngrozi pe cei hotărîţi de plecare ce să rămâe pe loc. Noi îi consiliem să se duci mulţi foarte mulţi, că America este întinsă, bogată, poporul e foarte tolerant şi uzinele deschise pentru oricare om ce vine si muncească.* * * Emigrările, despre care ziarele jidovite fac un caz nespus de mare, nu sunt deloc pe calea de a lua proporţii mai maria din contra in urma ştirilor din Americi cum că li s’ar cam închide drumul într’acolo, numerul celor dispuşi a emigra şi restringe. Prin urmare, ce ne tot sperie gazetel salariate de Alianţa Israelită universală şi perderea braţelor de muncă ? Atitudinea «Apărărei Naţionale» faţă di noul guvern este deocamdată expectativă pe cînd deja a prins o pişcă pe unii din fostul guvern, începind cu d. N. Fleva; sunten curioşi să ştim ce va zice despre înclinările d-lui P. P. Carp, pentru cosmopolitism şi dragostea în care îl are pe jidani. Apo ortodoxismul ahotnic ce’l profesază citat, gazetă şi care e diametral opus vedetele d-lui Carp şi Maiorescu să poată să creiezi dificultăţi d-lor din jurul organului «Apararea....» şi la budgetul viitor—de cumva îl va face noul guvern—să poate că cifrele ce se vor trece cu îngrijire la Instrucţia Publica, la lucrările Publice, Domenii etc. să fie suprimate tot cu aceeaşi îngrijire. Curiozitatea ne face să urmărim pe „Apararea....* in atitudinea ei faţă cu guvernu Carp. Eminentul ziar naţionalist «Români, Jună» în articolul de fond de Joi 13 a. c după ce reproduce din „Neue Freie Presse o bucată prin care atacă România cu cinismu-i caracteristic, din cauza emigrăre jidanilor şi face elogiuri d-lui Carp, în car s’a pus jidovimea toată nădejdea că o va încetăţăni, constată din deducerile făcut că citatul organ al jidanilor din capital Austriei, a pus de astă dată chestia lămurită cu privire la modificarea art. 7 din Constituţie. * * * Dl. Olănescu deabea intrat în minister luănd portofoliul internetol, să vorbeşi deja că e gata să demisioneze sub cuvin că are nevoe de un timp îndelungat ca să’şi caute de sanatate, spre a face lo d-lui Tache Ionescu.* * * Ruptura intre vechii conservatori cu tinerii şi junimiştii din guvernul de azi pan pregătită deja şi va isbucni probabil către toamnă. Dl. General Manu formează simţurile desidenţii conservatoare. Ziarele spun că defunctul Gh. Vernescu a lasat o avere de 20 milioane .* # „Secolul al XX“ spune că dl. Dr. Istrat scăpînd din făgaşul minsterului, va lua direcţia „Apărărei Naţionale“ spre a o îndruma pe o cale mai serioasă. * Va apărea in curînd importanta lucrări didactică a d-lui Spiru C. Ilaret. Curs di trigonometrie, ediţia IV-a in concordanţi cu noile programe ale invăţămîntului secundar * * * Consiliul comunal din T. Severin va f din non disolvat din cauză că G membr din sinul lui ar fi demisionat. ** Dl Carp, ministru de finanţe, a dat circulări in termini foarte severi pentru supunerea la plata birului personal pe toţi locuitorii ţârei fără excepţie. * * * * * * * * * * «