Ecoul Moldovei, 1900-1901 (Anul 10, nr. 1-44)

1900-07-13 / nr. 1

lanul Woe­kalin, mare Rabin al taliei!!! Numitul jidan continuăndu-şi calomniile contra ţârii noastre, imputa Romînilor I ei şi adi consideră pe jidani de străini,­­ şi aceştia de sute de ani ar trăi în ţară ş’ar îndeplini toate datoriile la fel cu celalţi cetăţeni.(V) Mai întâi cum vre oare perciunatul ca lânii de la noi se nu fie consideraţi ca răini, când in tot­ deauna ei însuşi s’aîi insiderat şi se consideră ca străini, Un­­îrlani (Tărtani),—dovadă că dacă nu s’ar considerat ca astfel, atuncea întrebarea ne, in ce calitate au apelat ei la inter- anţiunea congresului de la Berlin ca se­­ impună prefacerea art. 7 din Constitu­­ție în favoarea lor ? Negreșit că au a­­flat ca străini, care pretind că au oare­­ire drepturi, căci ca români nu o puteau ce ; și tot ca astfel, l-au considerat și­ongresul, căci almintrelea el n’ar fi put­it iterveni in favoarea lor, dacă ei ar fi ve­it ca pământeni, neputind el să se amestice ître supuşii unei ţări ; şi tot­ ca străini fi alergat şi aleargă la intervenţiunea gu­­ernului lor ocult, la alianţa jidovească u­­iversală din Paris, de care atîrna în mod bsolut şi esclusiv, şi care in mod obraz­­ic intervine de a obţine pentru el o ţară sală, pe care se o poată exploata, ne pu­lid se le dea una ea însuşi, ne având de noie, fiind un guvern ocult cu supuşi vi­­aţa lumea şi cu teritoriu propriu nicăi 3a, cea ce numai la jidan, se vede o mon­­truositate ca aceasta,—totul la dinşii fiind monstruos. Dar se admitem că ei nu cunosc ca pa­ie a lor de­cât România şi că nu ascultă e cât de guvernul şi de legile ei; O­­ancea însă cum se face că ei apelează­­ străini in contra patriei lor ? nu ştiu ! oare că acesta în toate limbele se cheamă radare naţională, şi că trădătorii se judecă n mod sumar şi se împuşcă ? şi nu’şi nu­, hipuesc el că dacă vor persista in asemenea­­ fam­ie, lesne li se poate întâmpla una ca ceasta, fără ca guvernul lor ocult şi Eu­ropa se poată interveni, fiind la mijloc o bestiune internă de tradare, ţara având dreptul de a pedepsi pe trădătorii sei. Punem aceasta in vederea jidanilor şi protectorilor lor, se o mediteze serios, ca e nu­mlc că mai apoi că n’au fost preves­­iţi din timp, bizuindu-se pe ghevari şi pe chiolălăbii, care nu mai prind loc, ca n trecut, când nu’i cunoscea încă lumea □destul.— Se mai mediteze tot­odată şi la dicătoa­­ea românească, că ceea ce n’aduceanul a­­duce ceasul, când norocul işi schimbă pasul, line care de exemplu s'ar fi putut închipui că lupă o linişte de mai bine de 33 de ani de la 3 Apr. 1866) câte­va cârămidi, a­­uncate de câţi­va nemernici jidani, la 1G­­laiu 18911, putea se provoace indignaţiunea niblicâ şi să o împingă la spargerea fe­restrelor la câţi­va jidani; şi pentru care apoi tot ei au­ schelălăit prin toată lumea.3­ri cine poate asigura că ceea ce s’a in­­fimplat atuncea In mic, nu se poate în­­âmpla in mare, adică in spargerea de ca­iete şi altele, in loc de spargere de fereşti, Iacă jidanii obraznici nu’şi vor baga minte n cap ? continuind cu minciunele, cu ca­­omniile, cu intrigile, cu intervenţiunile că­­râ streini, şi cu pretenţiunile de a deveni ei stăpâni într’o ţară in care nu sunt de ât vagabondi, de cât răpitori, lucrează istfel ei însuşi la peirea lor din cauza la­­pitaţei şi a lăcomiei peste măsură. Nu mai puţin este minciunoasă şi afir­­narea perciunatului, că jidanii ar fi stabi­­lţi de mai multe sute de ani in ţară, şi ■ă ar fi îndeplinind toate datoriile la fel , ceilalţi cetăţeni ; şi ca să poată face e­i se treacă minciuna drept adevăr, se face i uita că unul era numărul jidanilor in­tră acum, nu mai departe de cât pe la nceputul secolului trecut si altul este cel ritual, căci pe când in 1820, după cata­grafia oficială in Iaşi, de exemplu, nu e găsea de­cât 1099 jidani, în mare ►arte şi aceea supuşi străini, tărtani, acum licea se găsesc peste 40.000, şi că ori cât ii pune că de atuncea încoace s’au­ prăşit a porcii in curs de două generaţiuni, to­­uşi nu poţi ajunge de cât la un maximu­ le 4000 ; prin urmare cum poate susţinea ierd­inatul că tot pojidicul de peste 90 la uta de venetici din toată lumea de jidani ierd­inaţi ca şi dinsul, sunt stabiliţi in ară de sute de ani ? lucru ce de sigur ii­ste foarte bine unoscut că este minciună. Aci ce se face, ce se urzeşte Intre jidani ■e toa­t faţa globului, fără să fie cunoscut, ai lui, care este capul jidovismului, dar hear şi la cel mai mucos jidan, ştiut fiind că ceasta este marea şi serioasa ocupaţiune jidanilor prin cafenele, prin sinagogi, case de rugăciuni) chear, şi pretutindene , a’şi comunica tot ceea ce priveşte ji­dovimea, un bine sail în rău­, de a’şi comu­nica toate uneltirile criminale, ce le ţese conducătorii lor în contra omenirei ne ji­doveşti întregi, şi a fie­căruia ne jidan în parte. Iată dar cum jidanii prin minciuni ne­ruşinate voesc a face pe lume se creadă că o populaţiune întreagă, de mai multe sute de mii de jidani, care s’ar găsi stabi­lită în ţară de sute de ani şi supusă la toate sarcinele ţărei, ca şi ceealalţi cetă­ţeni (?) sunt consideraţi ca străini şi trataţi ca astfel, ceea ce este un act de cea mai mare asuprire, un adevarat act de barbarie. Cât priveşte că şi el s’ar fi împlinind da­toriile la fel cu ceealalti cetăţeni, jidanul se face a nu şti că una sunt datoriile că­­tră ţară, în care trăeşte şi să hrăneşte, şi alta sunt drepturile de cetăţan, care nu se pot esercita de cel întâi venit, de va­gabonzii veniţi din toată lumea, oploşiţi in ţară ca un codru. Voeşte oare jidanul se exploateze ţara fără se contribue cu ni­mica, sau voeşte ca exploatând ţara se aibă dreptul de a o stăpini sub cuvint că plăteşte ceva ? Să se explice lămurit. Mai dice perciunatul, mare funcţionar al statului Frances (!) al republicei lui Dreyfus şi a lui Reboach, că ar fi vădut (se înţe­lege cu ochi de jidan) cum nişte legi uci­gătoare le-au smuls bucăţica de pâne din gură, oprindu-i de la anumite ocupaţiunî, oprindu-le şederea prin sate ca şi pose­siunea de imobile.—Câte cuvinte atâtea minciuni şi insinuări perfide, dovada că ji­danul nu menţionează, şi nici poate men­ţiona nici o lege ucigătoare, care se fie specială jidanilor oprindu’i de la anumite ocupaţiuni, şi în care li se ia pânea din gură, toate legile la noi fiind egale pentru toţi, princip anume inscris in Constituţiu­­nea noastă ; ba menţionează o lege, legea care l-ar opri de a se aşeza prin sate ; dar şi aceasta este o mare minciună, căci şi acea lege este o lege generală, este art. 10 din legea poliţiei rurale din 1868, care zice: „că ori­ce individ fără capataiv nu „se poate aşeza în comunele rurale, fără „autorizaţiunea prealabilă a consiliuluui comunal.“ Cum dar îndrăsneşte târtanul se afirme, că acest articol priveşte exclusiv numai pe jidani, şi că el nu este o lege generală de siguranţă publică, opusă tu­turor răilor ; nu vede oare perciunatul că susţinând că ea priveşte numai pe jidani, prin aceasta chiar el însuşi mărturiseşte că acei individi fără capataiv de care vor­beşte nu sunt alţii de cât jidanii ? şi aşa fiind nu vede el că se face apărătorul va­gabonzilor, a hoţilor, numai pentru că el sunt din seminţia lui, din seminţia jido­vascâ ? De sigur că ori ce alt om din altă seminţie, s’ar ruşina nu numai de a sus­ţinea o asemenea faptă, dar chear de a ’i trece prin minte una ca aceasta ; jidanul înse nu se ruşinează de nimic, numai ghe­­şeft se fie. Şi apoi se admitem că lucrul ar fi aşa, că jidanii în adevăr ar fi opriţi de a se stabili prin sate, dar ce se facă el acolo ? ca se muncească lucrul câmpului, singura ocu­paţiune care este la noi la ţară, nu! pen­tru că toată lumea o ştie că jidanul fuge ca dracul de tâmie de munca grea, şi mai ales de munca câmpului, şi că el mai bine preferă se moară de foame de cât se pue mâna pe sapă, pe coarnele plugului şi altele. Aşa­dar dacă el nu se duce acolo ca se muncească, atunci el se duce de sigur ca se desbrace, se exploateze pe cel ce munceşte, să-l iasă mu­ritor de foame pe dinsul şi pe familia lui, după cum au şi lasat deja aproape pe toată muncitorimea de la ţară, cu toată legea proteguitoare de mai sus, care nu faptă spre nenorocirea ţârii nici că se aplică de ser­vitorii jidanilor, stind ea scrisă numai pe hârtie, ca se poată jidanii cu rea credinţă a se servi de dinsa, ca de o armă, astfel că ar fi mult mai bine de a o desfiinţa de tot, de­cât a o lasa ca o sabie in mâna evreilor, ca se ne fac cu amindouă ascuţi­turile ei. Perciunatul mai minţeşte încă spunind că coreligionarii sei vagabonzi din toată lumea, ar fi opriţi de a cumpără imobile în ţară, când aproape toate imobilele de prin tirguri şi de prin tîrguşoare sunt acaparate esclusiv aproape numai de ji­dani; dar poate că prin aceasta perciuna­tul a voit se vorbească de imobilele ru­rale, adică de posedarea de moşii ; însă şi aicea dă ear pe jidovasca, adică minţeşte pentru că şi această lege prohibitivă, este o lege generală, privitoare pe toţi străinii dar nu nuntii pe jidani in deosebi, pentru că legiuitorul privind proprietatea rurală ca insusitoare de drepturi politice, nu pu­tea el ca indirect se deschidă calea la drep­turile politice, străinilor şi vagabonzilor jidani, inlesnindu-Ie dreptul de a pune mâna pe imobilele rurale care constitue patrimoniul naţional al Românului, de care nu se poate de sigur desbrăca, ca să cre­eze o Palestină jidanilor năvăliţi aicea din toată lumea, după ce au stors’o peaceasta pănă la ciolan. „ Monastirea Văraticul distrusă O veste din cele mai triste ni să transmite şi nouă . Mănăstirea Văra­tic, una din cele mai vechi şi mai frumoase din Moldova este distrusa de flăcări. Focul s’a declarat pe la oarele 2 de noapte şi In scurtă vreme a cu­prins toate chiliile din jurul bisericel şi apoi şi biserica, fără ca să vie vre un ajutor din vre-o parte oare­care. Din fericire nu e de înregistrat nici o victimă umană, căcî dându-se alarma, atăt câlugăriţile cât şi familiile ce se aflau în mănăstire, au părăsit casele în cea mai mare grabă, fără a se mai preocupa să scoată ceva din mobile şi alte lucruri casnice. Spaima familiilor aflătoare acolo în viligiatura era de nedescris, iar plîn­­setele călugăriţelor erau sfăşiitoare. Din Balţateştî s’a căutat a se da oare-care ajutoare dar nefiind apa­rate pentru incendiu, toţi vizitatorii Balţăteştilor şi cei stabiliţi pentru cară priveau cu jale cum să nimi­ceşte mănăstirea, una din podoabele cele mai frumoase de la poalele Car­­paţilor noştri. Au ars 70 de case, s’au topit clopo­tele din turn, după arderea acoperişu­lui acestuia; odoarele din biserică topite în fine pagubele trec peste 4 milioane. Să fie d de pildă O ştire gravă ne dă­m Timpul,» ziar din Cernăuţi, în umd din numerile trecute şi care pune în evidenţă starea de jale în care a ajuns populaţia românească din Bucovina. Acel ziar spune­­ că se ac«centuia ză o vie mişcare de emigrarea in A. ■nerica a ţăranilor români. Cauza este ca dinşii sunt reduşi la cea mai neagra mizerie «le cătră cămă­tării şi cârciumarii evrei «le prin sate. Această tristă veste ne umple inima de durere, şi adevereşte în acelaş timp credin­ţa nestrămutată ce avem că, jidamid este ruina poporului românesc, că ori unde păşeşte el alături cu dinsul numai de cât se iveşte ruina şi pustiul. Preferă românul bucovinean sâ’şi lesă casa şi pămîntul în care sa născut şi a crescut din moşi şi strămoşi spre a lua calea pribegirei peste ţări şi mări, numai se scape de jidanul xenetic, pus în aceleaşi drepturi cu dinsul de guvernul austriac, şi pentru a-i fi mai lesnicios să prade şi se dispane pe ne jidan prin linguşire şi mită în cele de mai multe ori reprezintă autoritatea sub pavaza căreia, ca primar ori ca judecător stoarce tot avutul şi munca de peste an al bietului ţaran. Să fie dar pildă acelora cari cred, că ji­danul împămîntenit aduce tăria ţărei şi mijloace de propăşire clasei agricole. DIN ŢARĂ Din anuarul gimnaziului «Roman Vodă» din oraşul Roman găsim că pentru cursul anului şcolar încheiat au fost înscrişi 195 elevi, din care 83 au fost promovaţi, 64 corigenţi, 30 repetenţi, 11 retraşi, 5 amâ­naţi ori eliminaţi. Cu aceasta ocazie am putut constata faptul că localul este o clădire foarte fru­moasă, foarte bine executată şi corespunde mai mult sau mai puţin scopului prin mo­dul cum e distribuită, de­cât, nu are tot mobilierul trebuitor, iar mai presus de tot din jur în prejur e un imaş de vite, căci nare nici o îngrăditură aşa că vitele din oraş isi fac traiul in jurul şcoalei. * ' * ♦ * Cetim in „Voinţa Naţională" . După o statistică publicată de direcţia generală a Serviciului sanitar, in toată ţara sunt 191 de farmacii. Cele mai vechi farmacii sunt următoarele : Farmacia «Curţii,» din Botoşani, arendaţi d-lui G. Perieţeanu, înfiinţată la 1797; far­macia la «Vulturul de aur,“ arendată d-lu Gustav Ad. Theiss, de la 1787, şi la „Leu de aur,“ arendată d-lui Iosef Rissdörfer înfiinţată la 1795, ambele din capitală şi farmacia „Minerva“, din Roman, arendată d-lui Ioan Verner, Înfiinţată la 1764 şi deci cea mai veche din ţară. * * * . Jidanii primesc ştiri din America că nu tocmai curge lapte şi miere acolo şi că din contra, cei cari s’au dus au a se lupta cu multe greutăţi şi neajunsuri pornite din spiritul de concurenţă al americanilor, din ura acestora contra străinilor şi şicanele administraţiei. Aşa spun ei; noi insă credem că înşală pe coreligionarii lor ca să nu se mai ducă in America să-i concureze şi să le fie din câştigurile mari ce le realizază. O curată calomnie aceia ce spun ei pe socoteala spiritului americanului, ca doar vor îngrozi pe cei hotărîţi de plecare ce să rămâe pe loc. Noi îi consiliem să se duci mulţi foarte mulţi, că America este întinsă, bogată, poporul e foarte tolerant şi uzinele deschise pentru ori­care om ce vine si muncească.* * * Emigrările, despre care ziarele jido­vite fac un caz nespus de mare, nu sunt de­loc pe calea de a lua proporţii mai mar­ia din contra in urma ştirilor din Americi cum că li s’ar cam închide drumul într’a­colo, numerul celor dispuşi a emigra şi restringe. Prin urmare, ce ne tot sperie gazetel salariate de Alianţa Israelită universală şi perderea braţelor de muncă ? Atitudinea «Apărărei Naţionale» faţă di noul guvern este de­o­camdată expectativă pe cînd deja a prins o pişcă pe unii din fos­tul guvern, începind cu d. N. Fleva; sunten curioşi să ştim ce va zice despre înclină­rile d-lui P. P. Carp, pentru cosmopolitism şi dragostea în care îl are pe jidani. Apo ortodoxismul ahotnic ce’l profesază citat, gazetă şi care e diametral opus vedetele d-lui Carp şi Maiorescu să poată să creiezi dificultăţi d-lor din jurul organului «Apa­rarea....» şi la budgetul viitor—de cumva îl va face noul guvern—să poate că cifrele ce s­­e vor trece cu îngrijire la Instrucţia Pu­blica, la lucrările Publice, Domenii etc. să­­ fie suprimate tot cu aceeaşi îngrijire. Curiozitatea ne face să urmărim pe „Apa­rarea....* in atitudinea ei faţă cu guvernu Carp. Eminentul ziar naţionalist «Români, Jună» în articolul de fond de Joi 13 a. c după ce reproduce din „Neue Freie Presse o bucată prin care atacă România cu ci­nismu-i caracteristic, din cauza emigrăre jidanilor şi face elogiuri d-lui Carp, în car s’a pus jidovimea toată nădejdea că o va încetăţăni, constată din deducerile făcut că citatul organ al jidanilor din capital Austriei, a pus de astă dată chestia lămu­rită cu privire la modificarea art. 7 din Constituţie. * * * Dl. Olănescu deabea intrat în minister luănd portofoliul internetol, să vorbeşi deja că e gata să demisioneze sub cuvin că are nevoe de un timp îndelungat ca să’şi caute de sanatate, spre a face lo d-lui Tache Ionescu.* * * Ruptura intre vechii conservatori cu ti­nerii şi junimiştii din guvernul de azi pan pregătită deja şi va isbucni probabil către toamnă. Dl. General Manu formează sim­­ţurile desidenţii conservatoare. Ziarele spun că defunctul Gh. Ver­nescu a lasat o avere de 20 milioane .* # „Secolul al XX“ spune că dl. Dr. Istrat scăpînd din făgaşul minsterului, va lua di­recţia „Apărărei Naţionale“ spre a o în­druma pe o cale mai serioasă. * Va apărea in curînd importanta lucrări didactică a d-lui Spiru C. Ilaret. Curs di trigonometrie, ediţia IV-a in concordanţi cu noile programe a­le invăţămîntului se­cundar * * * Consiliul comunal din T. Severin va f din non disolvat din cauză că G membr din sinul lui ar fi demisionat. ** Dl Carp, ministru de finanţe, a dat cir­culări in termini foarte severi pentru su­punerea la plata birului personal pe toţi locuitorii ţârei fără excepţie. * * * * * * * * * * «

Next