Ecoul Moldovei, 1905-1906 (Anul 15, nr. 21-51)
1906-06-11 / nr. 49
ABONAMENTUL Pe un an . . . Lei noi 6 » 6 luni ... „ „ 3, 50 Pentru străinatate se adaogă porta ORG.4A -LA IOX.4LINT APARE IN FIECARE DUMINICA DIRECTOR-PROPRIETAR EM. AL. MANOLIU ---------r^VfXC).---------REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA Strada DRĂGHICI No. 1, ANUNCIURILE Rîndul în pagina a IlI-a bani 50 » , IV-a , 25 Inserţii şi reclame 1 leu linia Un număr vechi 50 Bani Trebue un om S’a vorbit şi se vorbeşte încă deşii de mult despre trustrul Fischeiştilor, cari au înpînzit Moldova şi au întins urzeala deja şi în Muninia. Trustrul acesta e cel mai vaut şi cel mai de temut, pentru că ste vorba de acaparea pămîntului Ivel şi odată cu el şi a ţărănimei muncitoare, pe care jidovimea asocită, nu numai că o stoarce şi o roieşte prin diferite manopere la o coninue muncă în folosul ei, dar îi şi druncină credinţa şi sentimentele lu i-au mai rămas despre religia în are s-a năcut, despre ţara şi neamul eu, strecurîndu-i idei bizare pentru c :a despre drepturile omului, interesele personale imediate, însfărşit tot , poate pune în încurcătură spiriele nepregătite pentru a judeca şi elibera asupra unor astfel de idei, că o poată trage în urmă vre-o confuzie sănătoasă. Şi totuşi trustrul acesta al Fische- I iştilor n’ar fi alarmat poate aşa o- I linia publică, pană în gradul în care ; acuma, dacă n*ar fi avut cu priso- I inţă toate elementele ce trebue u-JI tlei arme politice, cu alte cuvinte dacă nu era luată de una din paride drept măciucă cu care se isbeasă în adversari. Şi de sigur frustrul acesta, cu menire de a acapara ţara de la un capăt la altul în folosul jilovimei rîvnitoare de a deveni la guzele Dunărei un element prepondesant şi prin agricultură, după cum s’a Infirmat prin comerţ, constitue pericolul cel mai mare pentru romănime, de soarta căreia să dă această luptă şi în care să poate să cadă răpusă, îngenunchiată pentru tot d’ajina. Da, să poate să cadă romăni-nea în o aseminea luptă nedreaptă, pud şi particular şi stat dau mână le ajutor vrăjmaşului în baza drepului şi a datoriilor ce'şi închipue că e are de aşi arenda moşiile celui ce lă mai mult! Da, să poate să cadă "omănimea repusă sub călcâiul jidoio vimei, dacă s’ar mai găsi încă câteva rozi de topor în mâna aceştia, pentru a abate ramuri cu ramuri din codrul neamului românesc, luîndu-i toate mijloacele de apărare, împreună cu pământul de pe care mulţi români deja sunt alungaţi şi în lo- 2 cul lor s au aşezat jidovii ca vechili, chelari, comptabili, feceori boereşti şi lună şi baci pe la stânele de oi, a căror frupt, lână şi mei de mult sunt monopolizste de jidani. Da, combaterea irustrului Fischeriştilor poate singur servi ca program unui partid, când acel partid nesimţindu-se cu musca pe căciulă ar începe o acţiune şi sinceră şi aprigă, în contra desnaţionalizărei pământului strămoşesc. Din nenorocire însă toate partidele noastre politice numeră multe cozi de topor în rîndurile lor, şi dacă în opoziţie strigă contra celora de la guvern, că fac jocul jidovilor, în dauna românilor, când vin la rândul lor la cârmă, urmează să făptuiască acelaş joc, fiindcă sunt uneltele jidovilor cari trag sforile şi pun căluşul in gura celor gata de a striga, că să se vărşesc crime monstruoase de’şi încătuşază neamul in folosul jidanilor. Da, frustrul acesta ar putea fi distrus de un partid ce s’ar forma, inpunându-şi combaterea lui drept program şi cu toate ramificaţiile ce le au partidele istorice, ori social-democratice ce se mai găsesc preserate pe ici pe colea, s’ar găsi destui români cari să se grupeze şi se deie semnalul de luptă cu hotărîrea nestrumutată de a trece, peste toate piedicile, de a încălca toate nevoile şi toate mizeriile ce li s’ar întrepune de vechilii jidanilor şi cozile lor de topor. Pentru aceasta însă trebue un om, un om care să fie cinstit, cu vază, energie şi distomic. -------------------------------- Buletinul Politic Sgomnitul despre o remaniare a cabinetului de astă dată să acreditează şi mai mult. Cel puţin, în ce priveşte portofoliul Justiţiei e pus deja la dispoziţia d-lui prim-ministru G. Gr. Cantacuzino, care îi va trece d-lui Dim. Greceanu, unul din fruntaşii conservatori şi cel mai marcant dintre reprezintanţii Iaşulului prin corectitudine şi abnegaţie.Odată însă cu zvonirea despre vacanţa dela Justiţie s’a lansat o altă ştire, aceia despre retragerea hotărîtâ a d-lui Tache Ionescu, pe motivul că vrea o remaniare largă iar, nu numai înlocuirea d-lui Al. Bădârău. Acest svon circulă de vre-o trei zile, spre marea zăpăcială acelora din rîndurile partizanilor guvernului actual, şi satisfacţia in primul loc a grupărei din jurul d-lui P.P. Carp. Aceştia îşi spun şi spun torturora nu fără oarecare dreptate . Iată pentru ce ne-am mişcat, tot a eşit ceva, a eşit mai întâi mult aşteptata eliminare a D-lui Budărău de la Justiţie şi a mai eşit faptul constatat de astă dată pe deplin că s’a accentuat bine zizania din sînul guvernului Din punctul acesta de vedere au toată dreptatea, căci mişcarea junimiştilor, dacă n’a hotărît spărtura blocului, cum li plăcea Cantacuziniştilor să se numească până mai dăunzi, l’a sgălţiit însă într’atât, că l’a desagregat, l’a făcut posibil să se spargă prin el însuşi ; astăzi lipseşte blocului fluidul ce ţinea strîns unite părţile din el, lipseşte unitatea de vederi şi solidaritatea, lucru ce’l făcea tare contra atacurilor opoziţiei. Eşirea din minister a D-lui Bâdărău este samnalul degrengolarei, ce de altfel nu era de aşteptat ; e semnalul sbucnirei pe faţă a neînţelegerilor şi duşmăniilor ce de mult rodeau pe cei de la guvern. Dl T. Ionescu nu va mai menaja fiind că n’a fost menajat în susceptibilitatea sa, şi ca dovadă e, că cere o remaniare largă, ameninţă cu eşirea sa chiar, dacă aceasta nu se va face, iar dl. general Manu, care îşi tot poartă bagajul convingerilor când la cantacuzinişti, când la tachişti, de astă dată şi l’a oploşit iar la cantacuzinişti, ca nu cumva ruptura se’l găsescă necazat unde poate fi mai multă şansă de a se propti şi sta încă la guvern. Cu toată situaţia deplorabilă a gruparei cantacuziniste, ea încă se poate să se mănţte la guvern, să poate că frâmîntată aşa cum este, sleită de putere, prin eventuala retragere şi a d-lui I. Ionescu, să guverneze încă înainte, fiindcă înprejurările o ajută. Nu sunt camerele, luptele opoziţiei au încetat, căldurile, vacanţa toata concură de a o duce inca acest guvern, umbră aşa cum e, pănă la toamnă şi cine ştie ....până la toamnă ce se poate întîmpla , cine ştie ce pot să aducă călătoriile şi întâlnirile, pregătite ori nu, pe la diferite staţiuni balneare, cum şi ce resultate pot da conciliabulile pentru resolvirea problemei conservatoare în discuţie încă. Ceia ce-i sigur, e că pe cît a dus-o nu o va mai duce dl. Cantacuzino, admiţind chiar că spărieturile d-lui T. Ionescu nu au nici un efect, că d-sa se va mulţumi in sfârşit cu alte compenzaţii, în schimbul sacrificărei amicului seu, dl. A. Bădârău, autoritatea partidului conservator e zdruncinată şi că reînceperea campaniei de resturnare, campanie ce o va întrepinde de la toamnă partidul liberal, in toată ţara şi pe toată linia, va avea ca rezultat retragerea lui de la cârmă şi a sta de o parte de orice luptă, până ce’şi va primi şi cadrele şi reîntregi forţele, cu toate elementele adevărat conservatoare, ca să’şi poată lua poziţia de partid organizat pe baze sănătoaseşi cu dreptul de a cere încrederea ţarei şi de a lupta pentru obţinerea ei. -------------Rugăm cu insistenţă pe d-ni abonaţi a ne achita contul abonamentelor din trecut, iar pe cele de pe curent a nu le lasa in intîrziere. Apologii Munioh Ziarele ne aduc iarăş de un timp incoace ştiri despre tulburările din Rusia. Dar, lucru ciudat ! In mai toate localităţile se semnalează amestecul poliţiei şi al armatei, cari, zic telegramele, în loc să ia apărarea victimelor, ele însele fac victime. O fi şi aşa, eu nu zic ba. Decât, să videm cine sunt victimele. In cea mai mare parte sunt evreii, tot ziarele nu spun aceasta. Fericită ţară, ar zice oricare Român, unde poliţia in loc să fraternizeze cu jidanii, ca la noi, ea merge in fruntea poporului ahtiat de impilările jidoveşti. Cu toate acestea, cazul unei revoluţii este un caz specific. In timp de revoluţie, poporul dictează, iar poliţia şi armata nu pot face de cât ce văd că voeşte poporul. Inse ziarele semite insinuiază aceasta pentru a compromite poliţia şi armata, şi a face să fie îndepărtaţi din funcţiile poliţieneşti, şi militare, acei şefi, cari s’ar fi arătat pentru popor. In zadar această insinuare, ci mai bine şi-ar aduce aminte reporterii ziarelor jidoveşti şi jidanofile, de proverbul latin : Vox populi, Vox Dei*. Un popor impilant de sute şi sute de ani, aşteaptă timpuri de revoluţie, cum ar aştepta un bolnav pe doctorul chirurg, care să-i taie organul cangrenisit spre a putea trăi mai departe, chiar mutilat, înse cu celelalte organe sănătoase. In timp de pace poliţica şi armata au datoria de a înăduşi micile răscoale locale şi cu caracter de multe ori personal, individual. In timp de revoluţie, nu este tot aşa ; revoluţia este ca o grevă a unei întregi categorii de oameni legaţi prin aceleaşi interese, aşa că dacă grevele sunt permise de lege, cu atât mai mult trebuie să fie şi revoluţiile. Prin urmare, nici poliţiea, nici armata nu au dreptul să înnăduşe în sînge pe un popor întreg pus in revoluţie. Şi, dacă se susţine că pacea este un factor al progresului, tot aşa de bine aş putea susţinea, sprijinit pe trecutul omenirei că mai mult au făcut revoluţiile pentru progres decât pacea. O revoluţie ca cea franceză de la 1879 a făcut ra salte cu sute de ani, nu numai Franţa ci lumea întreagă şi cu deosebire Europa, care deşi era in fruntea lumei, totuşi zăcea într’un efel de piroteală spirituală. Numai in marile revoluţii s’au desvoltat in mare spiritul popoarelor. Aşa că nimene nu poate calcula foloasele ce poate aduce revoluţia actuală din Rusia. Acest vast imperiu se va purifica mult prin revoluţie , şi chiar sunt multe elemente rele de purificat. Există indivizi nebuni, dar este cu neputinţă să fie popoare nebune. Din mijlocul turbărei revoluţionare resar talente şi genii, care se trezesc din mijlocul mulţimei întărite, şi cari îşi pun toate puterile şi se fac volnici de