Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)
1923-03-22 / nr. 66
t Descoperirea umi eentru de spiona) maghiar la Arad i Arad, 3d. — Siguranța locală ne informează că a descoperit firele unui vast complot pus la cale de agenții organizațiilor iredentiste. Amănuntele de mai jos sunt acelea ale autorităților. Un oarecare Mike Sándor care pătrunsese în țară cu pașaport de voiajor comercial, având cu el mai multe mostre ale fabricator al căror reprezentant se intitula — începuse a-și face numeroase legături intime cu mai mulți oameni de vază din Arad. A dispărut o vreme pentru a reveni însă după o scurtă trecere de timp. Aceste presupuse angajamente comerciale ale numitului individ părând suspecte organelor siguranței locale, presupusul voiajor a fost pus în urmărire. Intr’una din serile lunei trecute Siguranța făcând o descindere la locuința lui Micke Sándor, l-a surprins când tocmai sa pregătea să expedieze o scrisoare adresată biroului de spionaj din Seghedin. Numitul fiind declarat arestat la interogatoriul luat a refuzat a da vreo relație și numai mulțumită unor împrejurări fericite. Siguranța a putut pune mâna și jn restul complicilor în număr de peste 30 persoane. Cine sunt complici Primii arestați dovediți ca complici au fost: Dr. Egry Ghiula — medicul veterinar al orașului Aărd — împreună cu soția sa Maria Egry — cunoscută ca o înfocată filo-maghiară, Pflinger E* înilia, Codreanu Alex, — ambii din Timișoara, — sold, dezertor Nicodimescu Cornel — din regimentul tracțiune automobilă din București—, Varga Sándor, Ritter Sándor și FazehaCh Mihail — primii doi comercianți din Tiitșoara, — la al treilea comerciant din Lagoj. Toți acești complici au fost arestați în urma scrisorilor die s-au găsit asupra lui Micim în domentul crcetărei. Sine este SSine Sasâor Țri arma cercetărilor întră prinse o scară foarte întinsă, sa dovedit că presupusul agent comercial Micke Sándor este ofițer festiv maghiar și omul de încredere trimis în România de către organizața de spionaj ca textul d in Seghedin. Numita organizație de spionaj este condusă de către căpitanul Mike Icsef și locotententul Ijoczat Antal,primul fiind bratele celui prins și inculpat in procesul similar Leven din Timișoara. O a doua percheziție ia locuința celui arestat a dat rezultate surprinzătoare. O mulțime de scrisori în alb erau introduse în plicurile lor, fără a se observa pe ele dici o urmă de scrisoare! Introduse inșii în anumite substanțe chimice, găsite tot la locuința lui Micke Sándor, urmele scrisului au început să apară, dând in vileag uneltirile unui vast complot, cu a cărui conducere era însărcinat presupusul agent comercial. Din cea mai recentă scrisoare surprinse înainte de a fi expediată — pentru a dovedi cele ce se intenționau a se face, reținem următoarea frază: Tu știi, «1ragul meu, cu scopul venirei mele nci este așa de delicat—mai ales într-un punct unde elementele necesare nouă se găsesc cu foarte rare greutate—că trebue să lucrez cu ceva mai mare precauțiune in a nu sacrifica viețile alor noștri, până nu voi fi sigur de o deplina reușita. Fraza mai sus notată se găsește într-o scrisoare adresată fratelui său din Seghedin care dupa cum am spus este șeful biroului de spionaj de acolo. Tot din corespondența găsită în locuința lui Micke Sandor, reese întreaga organizație similară cu sucursale în următoarele orașe : Timișoara, Lugoj, Craiova, București, Cluj și Constanța. • 8 mare contrabanti Oradea Mare, 20. *~ Finedosarf c olocralul vamal Episcopia Sa&craiul au descoperit e si in tronul care urma sa plece la Budapesta pe, contrabandistul Alexandru limber, care intenționa sa treacă in Ungaria numeroase obiecte prețioase de aur, argint și platină. Contrabandistul avusese grija să ascundă toate aceste vag Îuni sub caloriferul vagonului. La facerea reviziei vagoanelor Alexandru Gruber tipăru suspect funcționarului de vamă Uremia care Începu o cercetare amănunțită a compartimentatul descoperind în cele din urmă 38 bucăți briliante, 10 de bucăți argint în monede, 4 bucăți aur napoleoni, 560 grame aur brut și 206 grame argint; ■ întreaga contrabandă a fost confiscată, iar contrabandistul arestat și înaintat autorităților, TRĂSNETUL i Atelier tehnic , Cmpoanei Piele Pentru curele de transmisiune A sosit din BELGIA I ® . S. S. SATIRESCU , Co. București ste. Merilor, Si cu tramvai no.u sau cu autobuze de la Piața Sf. Gheorghe, Telefon 34-7 ®. Fabricațiune proprie de curele de piele drepte cruce, jumătate cruse, Wiekeltrieb Leinstriek, Dinamo, etc., și pentru transmisiunile cele mai grele și complicate. Aplicați a de după aiatemul cel mai nou rațional. Oferte și devize gratuite, pentru Mecanică de precizie SU‹C‹A ® âE»»aM București. Str. Carol Davila 33 Rezenta orice Montări de Certegrale Telefonice cu Baterie Io* cală și Baterie Centrală sistem Poșta. Instalații de sone HI de casă, precum și orice reparatiuni In branșa telefoniei. Telefon domiciliu 40'8 ® S-a nembrit a evocați Strada Inundației. No. 8 Arin strada Fusul cu apă rece. Ihibulresina ü.buznea Boli de femei, venerice, sifilis Consult. 3 — 753 Str. Transilvaniei. 53 Cititi .Epoca 1 Dr. M. Zambra Str. Isvor 44 Consultații 1—4 p. m. Telefon 24/79 Național Român la Mimii Duminică 11 Martie, au sosit la Mimi, d-nii: Anton Filotti, General Spinescu, Colonel Prassa, Emanoil Homoriceanu, advocat P. Ionescu, Al. Mihăilescu, maior Sofia, maior Dumitrescu și alți fruntași ai partidului Național Român din Buzău, spre a lua parte la constituirea comitetului de organizare, al Partidului din localitate. În acest scop, o consfătuire politică a avut loc la casele d-lui I. Haritonovici, advocat și fost maifistrat,din acel oraș, la care au participat cu foarte mare tramă de cetățeni înscriși în partid, și printre cari am remarcat pe d-nii: Doctor A. Provian, Dumitru Popovici, proprietar, Matei Vlădăreanu proprietar, Ștefan Mihitilesen proprietar, Constantin Grigtoresen proprietar, Vasile Stoicesen, comerciant și prop., Nae Apostolu, comerciant, Nicolae Paunescu com. și prof. Costică Radulescu patron meseriaș, Gh. Negulescu com. Ion Moisescu patron meseriaș, Joachim Drăgoi, com. Procopie Petrescu, Ion N. Voiculescu, Cristache B. Georgescu, Petre Vișan, Toma Șerbanescu, Aurel Enescu, Toma Dragoescu, Lica Negoiță comerciant și proprietar, Toma Mușetescu, Gheorghe Iliescu, Gogu Păunescu, Gh. Gh. Gavrilescu, I. A. Constantiniu, Mihalatche Stănescu, Coste» Teodorescu, Dumitrache Manolache, Ștefan Niculescu, Dumitru N. Epara, Ghiță N. Stănescu, Leonida Manolescu, Costică Stoenescu, Mihăiță Bălănescu, Barbu Georgescu, Manta Chivulescu, Nicolae H. Vida, Gh. Fefeleanu, I. Popovici, Gh. I. Popescu, Vasile Drossa, Petre Stratone, Ion N. Oprea, Ion N. Râileanu, C. Andreescu, Gheorghe S. Dinescu protea Râileanu, Gheorghe V. Ivan Sprietăr, Dumitru CăHnescu, Cosvici, I. Haritonovici advocat, Gh. Iliescu, Teodor N. Croitoru, Dumitru Davidescu comerciant, Tamase C. Panait, Niculae N. Frusinoiu, Gaița, N. Piperea, Vasile G Andrei, Ștefan I. Cătimeanu proprietar, Vasile I. Avram, G. Grigorescu, Ion Chivulescu proprietar, Alexe Ciurea, prop. comerciant, Gheorghe Carapaeni, Gheordache, loan Grigorescu, Nae Mândrieș?, Ion Irimia, Ștefan Voiman, etc, etc, etc. Consfătuirea a durat peste patru ore, în mijlocul celui mai însuflețit entuziasm, luând caracterul unei grandioase întruniri. D. colonel PRASSA, aclamat ca președinte al întrunirei, începe ce ria cuvântărilor, mulțumind celor de față pentru onoarea ce i s’a făcut y . Vi sa descrie apoi urgiile ce apasă asupra țarei, atacând cu vehemență guvernarea nefastă a partidului liberal, și sfârșește exprimând convingerea că numa „Partidul Național Român“ poate să salveze țara de primejdia ce o amenință astăzi. (Anlante). D JBMANUEL HOMORICEANU, proprietar, într'o caldă și e moționantă cuvântare, descrie cuferințele prin cari a trecut țara în ultimii zece ani, pentru a-și împlini Idealul Național, precum ș meritele marilor Români Take Ionescu și Nicolae Filipescu, car au luptat pentru înfăptuirea României Mari.Aplauze frenetice. Face apoi o comparație între acești patrioți și actualii conducători ai țarei, cari prin politiei lor sectară de partid amenință și surpe temeliile Statului și să sapi o prăpastie adâncă între vechiu regat și noile provincii alipite. VOCI: Jos cu ei! Rușine lor! încheind inimoasa sa cuvântare, d. Homoriceanu aduce elogiu-lui Anton Filotti, șeful partidului Național Român din Buzău căruia, în mijlocul ovațiunilor generale ale voulțimei, îi spune „După cum te-am urmat douăzeci de ani, fără întrerupere, necondiționat, și firi nici un interes sau ambițiune personali, e numai din dragostea ce-i port, le găti de încrederea și admirații noastră comuni pentru mărci di sprint Take Ionescu, tot astfe te voi urma și de azi înainte, conștient de greaua sarcini ce ar, ș cu convingerea nestrămutați, ei mumea noastră pentru cauza naționala va îl încununată cu cel mai desăvârșit succes pentru țară“. (D. Hotaoriceanul este viu aplan «lat, in timp ce d. Filotti îl îmbrățișează). D. avocat I. HARITONOVICI, primit cu aplauze, arată cum,d-sa ,sarn a stat totdeauna departe de luptele politice, de astă dată, în fața ibricului și ce amenință țara din cauza unei guvernări nelegiuite, s’a hotărât să se înregimenteze in cadrele „Partidului Național Român“, al cărui program constitui o chezășie puternică de îndrumare a Neamului Remânase pe căi sănătoase de propășire. (Aplauze). Mulțumește d-lui Anton Filotti pentru consiliile ce i-a dat, determinându-l să intre in fuptele politice, precum și de a-i fi încredințat sarcina organizărei partidului la Mizil, asigurându-l că va lupta cu toată energia pentru triumful principiilor frumoase ale acestui mare partid. (Aplauze puternice). D. POMPILIU IONESCU advocat, face o critică amănunțită a stărei deplorabile în care se găsește țara din punct de vedere economic și financiar, scoțând in evidență lipsa de pricepere a Sziremului liberal și dovedind cu belșug de argumente,, incuria și necinstea acestui partid. (Aplauze). Joi neamna apoi pe cetățenii Mizilului să lupte cu toată încrederea în conducătorii partidului Național Român“, pentru răsturnarea regimului nefast de astăzi, care a adus țara pe pragul falimentului. (Aplauze frenetice și îndelung repetate. Sala aclamă și ovaționează pe d. Filet,ți care este chemat să vorbească). » Va întâmpia astfel, căci în entuziasmul cu care mă primiți, simt căldura comunicativă a unor impuri bune, ce-mi re deșteaptă ;n minte vechile noastre legături pe cari le apreciez și astâzi, nu numai pentru că in ele și oglindește activitatea mea din decursul a douăzeci și trei de ani de statornicie politică in sprijinul unor idei sănătoase, ci și pentru convingerea culmi întărit! că experiențeie făcute in «Uimii ani cu încercarea „OAMENILOR NOI“l v a adus pe povârnișul celor mai cumplite decepții! (aplauze puternice și îndelung repetate, strigăte de Hravoi Așa este!) De aceea, în timp ce, dela raz beni încoace au apărut la suprafața vieței noastra spolitice așa zișii OAMENI NOI4', cum apar ciupercile după ploaie unii mar eându-și fețele spre a nu le fi recunoscut ® culorile politicei lor trecute, sau năravurile învechite în rele, iar alții, chemați sătră nici o pregătire și asvârliți deasupra unor situațiuni nemeritate, întocmai cum mormolocii sânt asvârtiți de valuri deasupra apelor tulburate de furtună cu viu să vă spui că am ramas acelaș, statornic și devotat vechilor mei credințe, simțiminte și fapte, cu cari mă simt vrednic să mă mândresc astăzi, mai mult ca oricând- Voci: Să trâești! Așa este! (UI !rale ce nu mai contenesc). Am avut și Imi păstrez același crez politic, dragostea de Țară ! căruia mi-am închinat întreaga mea activitate politică. (Aplauze puternice). Cât timp a trăit regretatul nostru fost șef și mare Petrioi TAKE IONESCU, adversarii lui, contestându-i din invidii orice merite, ne acuzau că*i urmăm pe dânsul, fie că erau călăuziți de interese personale, fii zelle misiîidu-ne devotamentul sub învinuire» că eram fascinați numai de puternica lui personalitate Dar, dacă ar fi fost numai atât, mă intre!» acum, când El nu mai «fii ® printre noi, pentru ca Ideile lui își păstrează ființa intactă a convingerilor noastre actuale, pe cari le susținem și astăzi cu o fidelitate de Apostoli? Pentru ea în sufletele noastre chinuri El a știut să sădească simțământul unui curat patriotism, iar nu de paradă. Ideile lui au stimulat Idealul nostru, iar din cultul acestui mare Mare Român pentru „întregirea Neamului“, noi ne-am format educațiunea unei credine politice, ce ne este tot atât de sfântă ca și credința religioasă. (Urale și ovații necontenite). Această taină insă, nu poate pătrunde în întunericul unei politici de carnaval și nici să fie înțeleasă de orice saltmbanci mascați, cari disprețuind dragostea de Țară,, se încăpățânează să joace până la sfârșit Tragedia Neamului Românesc (Ovațiuni nesfârșite). Determinați de cele mai bune întențiuni, noi am întins frățește mâna peste Carpați, foștilor martiri ai neamului, pentru ca împreună cu dânșii să curmăm politica de Învrăjbire, pornită contra lor, cu o ură înverșunată de către acaparatorii vieței noastre publice, și să întronăm în întreg cuprinsul României actuala. O ERA NOUA, de armonizare și îndrumare a Țărei pe căi solide de însănătoșire morală și socială (Urale ce nu mai au sfârșit). Sub înțeleaptă conducere d-lui IULIU MANIU, marele Român și apostol al cauzei noastre naționale. ,,Paridul Național Român, își pune asăzi bazele și în inimosul D-veasră oraș. <Ovadiini Sala aclamă pe picioare, strigând: să tăiască Iuliu Maniu" Să trăiască partidul Național Român!) D î Filotti, descrie apoi, în entuziasmul general al mulțimei, necesitatea ce se simte în toate straturile Țărei, ca actuala stare de guvernământ să înceteze, și după ce arată situațiunea în care se găsesc celealte partide, conchide că singurul partid care poate contribui astăzi la îndreptarea nevoilor prin cari trecem, este „Partidul Național Român“. (Aplauze puternice) Revenind la organizarea locală, d-sa roagă pe toți membrii partidului să proclame ca președinte al comitetului din Mizil, pe d. I. Haritonovici, advocat și fost magistrat, care este aclamat în unanimitate.Mulțimea face d-lui Filotti o caldă manifestație Mai vorbește apoi d. VASILE STOICESCU comerciant, care, în numele cetățenilor din Mizil, mulțumește d-lui Anton Filotti, pentru expunerea ce le-a făcut, fără a le făgădui nimic, zicând că lumea s-a săturat de făgăduerile amăgitoare ale celorlalte partide și îl asigură că cetățenii Mizileni, cari au răspuns în număr așa de mare și cu atât entuziasm, la apelul d-sa.De vor ști să lupte cu tot devotamentul pentru triumful principiilor „Partidului Național Român“. Cuvintele d-lui Stoicescu au fost subliniate de puternice aplauze, d-sa fiind călduros felicitat. S’a precedat apoi la constituirea comitetului de organizare sub preșidenția d-lui advocat Haritonovici, după care întrunirea a luat sfârșit, în mijlocul celei mai cordiale însuflețiri. 0RARIUL TRENURILOR PLECAREA MUNT BUCUREȘTI ș! SOSIREA LA BUCUREȘTI I Noi Kölni I 8 PE B IOi» | to. | Felul j DE LA Or» • jj jecel.Sui—Oradea Mare* Mare « • 6.30 12V pere. Oradea Mare-Cluj . . ... ■> . . 150 133 ers. Vasai Iași-Cernăuți . . . .ti.au Noi » Timboaca-Crio** . • »r » . 6.85 138 a Constant» • ■ ț ... *» 7.06 32« * Galați 5 SC ' s ued. UmiovK-Tim țaam-Trieet-Paris, • MO 24 accel. Conemoț» . . * # . *y> 6.10 129 per». OJoj-Oradea Mare , 1.30 le per». fcibia-piatra OR , . . . . ‘, * S.3C 131 » Giurgiu port . .«.«•. 715 aecel. Cernăuți-Paștuni ....... 700 Iții * OUemta pori ....•«•• S.0S • l- jpr. Paris Viena-B.Pesta-Awd-Teîeșl) _ gr 125 » Craiova-liimișoara . . . . . . 8.20 Onect (Mrți, Vinerea, Domnici) T"(%) Ilita ti* ați . . ............................. 1 . 11.10 «ccol. Chisinau-Iași-Vas lui ...... 755 13 aece. Arad-Budapesta-Viena Munches . 4 » Paris-Triest-Timioara-Cratev» . . 8.15 sau Zurich-Paris . . . . . . 13.00 10 • Praga.Helmes-Uslenda-Viens-B.-1a Vaslui-iați , ...... . . 1.3. Pest-Oradea M.-Cluj • • * . * 30 177 pere. Cluj-Oncea Mare . ..... 15.31 172 pers. RmAm . .......... 910 21 lccei. Cănstanța (Constantinopol Merit). 10.2010. * Oltenița port ........ 9.30 170 pers. Pietrariia timpulung L.de Argel . .17 15 fc aocșl. Danaiii-V»rso*ia-Preisa-Viena-Gr.let » Oltența port ........ 1? IU Ghica V^-CerD&uți. ..... *î,5S 133 » Giurgiu .......... IMS 131 pers. Giurgiu .................................. 10.35 29loeel. Galați ........... 18.00 174 » C. de Arges-Câmp» ung-Pietroșu» 10.50 • Cernuți-Gr. Cliie» V.-Varsavia- 17a • Oradea Mare-umj .... . 11.55 Prsga-Viena-Danzig ..... 16.30 Zi aeeel Constanța (constantinopo Joi) . 12,25 léc pers. CraioTa-'litnivoara. ...... 19.0i 80 » Galați ......... 12.53 171 » burau ........... 19.30 U1 • Pets-i fin cheu san Zureă-Viena- 15.306 aceel. Cluj-Oradea Mare-B.*Peta-Viena- , budapesta- Arad ...... Halmei-braga ....... 30.00 120 pere. Galați......................... 1635 ] • Vaslui.Iași-Cui^in Sn . . ... 20.50 121 » Timișoara-Craiov* ...... 20.10 E*pe. Teuși-Arad-H.-Pest-Vîecs-Paris) 70( 170 * Oltenița port .*■. ..... . 20.200 Orient (Marți, Joi, Duminic») ) ’ 140 » Constanța 80.45 Î74«cel. Pașcani-Cernăuți ...... 22.10 134 • Giurgiu port 2100 131 pers. Grați . . ........ 22.30 12 acces. Oradea Mare*0!u] ...... 21.517 acces. Craiova-Timișoara-Triest-Paris ■- » i'ans-l'riest-Timișoara-Craiova. . 33 06 dhirup our. . ....... 28.00 18c pers Orade» Mare.Cluj. ...... 23.31 137 pers. Cluj-Orada Mars . . . . 23.15 123 » Cernăuți-Iași-Vaslui. . . . . . 22,46 17. » Piatra Oltuluiu . ...» . . . 83,35 21 aeeel. Iași-Vaidoi . « . . . 23A5 23 aeeel. Constanța . . • « . . 23 40 EP 0 CÅ Organizarea Partidului m Răsfoesc smerit și tăcut în vrafurile de hârtii ale marelui C. A. Rossetti și în notele lui politice, scrise în anul morții sale 1885, dân I«sic turtele știre cari se potrivesc de minune, vremurilor de silnicie, de minciună și de jaf pe cari le trăim astăzi. Abia a trecut anul de când liberalii sunt la putere și e încă proaspăta în mintea oricui lauda lor că „vor face“ totul pentru țară și bieții cetățeni; îndreptarea relelor, ieftinirea traiului, și alte atâtea promisiuni aruncate ca nisipul în ochii raultimei. Iată ce scria C. A. Rossetti în 1885 cu privire la promisiunile liberalilor: „Deviza generalului Hoche era: „Fă ceea ce faci“. Acum: „Face că faci, ceiace nu faci“. Astfel se închid căile oamenilor onești și capabili cari ar găsi mijloacele de-a intra în viața publică da învăța a fi buni administratori, buni deputați și apei bun, miniștri“. După minciunile spuse, liberalii au venit la putere sfidând voința poporului, falsificând și făcând să dispară biletele de vot. Cetățenii pașnici au fost arestați, alții au plătit cu viața lorcazul Berberiehe — pentru că au încercat să exercite un drept obligator. Libertatea alegerilor a fost garantată prin baionetele jandarmilor și cișmele bătăușilor, , Iată, iarăși, ce spune C. A. Rosetti la 1885 despre alegerile liberale : ,..Să se facă alegeri libere și pe principii și vom vedea că vom găsi în ele nu o cădere, ci o prăbușire". Că, cu chipul acesta, liberalii duc țara la paite, asta nu se mai discută, C. A. Rosetti spune in această privință la 18S5: „Răni când se face de partida liberală este iamul mai mare“. * Singurul mijloc de a scăpa țara singura soluție eficace ar fi unirea și armonia în opoziție. O conlucrare, cu alte cuvinte, a tuturor pentru atacarea părților slabe. Iată, ce spune C. A. Rosetti și despre acest fapt: „Pe ce se reazămă opozițiile?— pe slăbiciunile și pe greșalele guvernului și ale Cămerilor“. Din citatele de mai sus se poate lesne vedea că liberali odmoară, ca și acum, sunt aceeași, iar mijloacele de dărâmare a lor, se rezumă la un singur lucru: unirea opoziției. Const. V. Rosetti Ticăloșia liberală Odinioară ca si acum CifutUEpoca 16 Ii Magazinul RULETA București, Piața $J. Gheorghe O. L. KUHNBERG In curând va avea loc deschiderea saloanelor Speciale de confecțiune* sub conducerea D lui G. Georges fost roupeur modeist al caselor PATQU, PAQUIN și reoferit din Paris. Cele mai moi creațiuni de modele ale Parisului, pentru sezonul de primăvară vor fi prezentate peste puține zile în saloanele specii amenajate deasupra magazinului. Mișcarea artistica și culturala Conferința d-lui N. Petrescu MI4ARHISMUL Duminică 18 c.. a vorbit la Fundația Carol d. Nicolae Petrescu, conferențiar la universitate, despre „Anarhism", în continuarea ciclului de conserințe organizat de I. S. R. asupra doctrinelor politice. Se poate vorbi de anarhism în două înțelesuri: 1) ca atitudine individuală și 2) ca doctrină politică. Anarhismul e înainte de toate o dispoziție sufletească născută din antinomia dintre interesele individuale și cele sociale. Orice individ — mai ales personalitățile mari — ia o atitudine de opoziție față de constrângerea exerctată de societate. Nu ne vom ocupa de acest fel de anarhism, fiindcă nu e în directă legătură cu tendințele de reformă socială. Ca doctrină politică, anarhismul rezolvă problema raportului, dintre individ și societate printr-o completă negare a drepturilor societății, ridicându-se contra oricărei limitări a libertății individuale. In consecință nu-și au rațiunea de a fi statul și nici orice altă categorie socială (clasă, etc.). Ideia anarhică e veche de tot și orice revoltă nu e decât manifestarea acestei idei. Ca doctrină politică a apărut pe în jumătatea sec. XIX, în urma revoluției de la 1848, și trebuie privit ca un compliment al ideii socialiste, deoarece fiecare din ele ține seamă doar de un singur termen al antinomiei individ-societate; amândouă sunt deci unilaterale. Reprezentanții de seamă ai anarhismului sunt Godwin, Max Stiner, Prodhon, Kropotkin și Bakunin. E de reținut că primii trei reprezintă un anarhism ponderat cu idei comuniste iar adevăratul anarhism îl găsim în Rusia. Și nu e de mirare : anarhismul prinde mai bine acolo unde e dezordine, arbitraj și tiranie. Dovadă e faptul că în țările anglo-saxone, unite întâmpină o rezistență din partea comunității organice, e aproape inexistent. Ca mijloc de luptă anarhiștii preconizează teroarea. Violența (atentate, bombe). . In concluzie, anarhismul e o manifestare sporadică, fiindcă, zdruncinând ordinea, nici o societate nu-1 poate tolera. Individul presupus de anarhiști e omul ideal, care e o abstracție și o excepție; majoritatea însă e așa cum e, și fără organizație de stat societatea ar cădea în starea când homo homini lupus. Anarhismul mai e o doctrină negativă, findcă, desființând societatea, nu construește în loc nimic. Și chiar dacă am presupune oameni ideali, tot ar fi nevoi de stat, ca regulator al veții sociale. Cu toate exagerările, anarhismul are și o parte de adevăr : el a pus în evidență pericolul statului a toate acaparator, care apasă așa de mult asupr libertății individule. Ceia ce displace « radicalismul acestei doctrina care, prin desființarea statului, desființează și orice posibilități de asigurare a vieții și proprie, tăiții. La noi n’avant o mișcare propriu zisă, însă avem un anarhism latent, cronic (funcționarii care nu-ș face datoria, minismul care calcă, legea, partidul care nesocotește Constituția), datoră in primul rând lipsei de organizare și educație socială a poporului. Datoria tuturor oameni la culți și destoinici, nu numaicârmuitorilor, este să-l impiedic de-a deveni acut, printr’o educație socială a masselor. Statul nu s poate face mult, căci e el înșir podusul mentalității actuale ceia ce poate face el, e să nu pun piedici operei întreprinse, dar inițiativa și avântul trebuie să pornească de la particulari. Sultănica, nuvele de Bărbii Delavrancea. Platon (Dialoguri) din seria: Clasicii Antici, și Galici (Biografie și doctrină) din seria: Oamenii celebri. DANSUL JAPONEZ Am arătat eri că Duminică, ]a Teatrul Carol cel Mare, conferința d-lui Timuș asupra Artei de Japonia, a fost ilustrată și printr'o serie de dansuri originale din țara aliată extrem-orientală, executate cu o măestrie deosebită de distinsa noasstră coreografă, d-ra Floria Capsălii întâlnind pe unul din atașați legațiunei japoneze, care afișase la conferință, i-am cerut impresia asupra felului cum fuseseră executate dansurile, și dacă dansatoarea isbutise să dea adevăratul colorit grațioaselor ei mișcări— Minunat, ne-a răspuns distinsul nostru interlocutor. D-Ya Capsali a dansat ca o adevărată japoneză, interpretând surprinzător de desăvârșit sufletul dansului naponez. Mai mult încă, d-sa a avut asupra dansatoarelor noastre, superioritatea grațiilor sale europene. E cea mai frumoasă felicitare ce se putea aduce distinsei coreografe. , • * Din Capitali SPECTACOL ASTAZI MIGRĂRI OPERA: Tosca NATIOIAL ; Uedda SKV- ‘premieră) REGINA MARIA: Păuințul Vorțoi MIC ; Școala C'Coțe 'mi «'»-CLAR : Baldi» de viță. CENTRAL; Sburătorul. ALHAMBRA . Varietăți. MAJESTIC; Varietati. PREMIERE VIITOARE Teatrul Național Miercuri 21 Martie .Iedda Gabler .dramă de trei acte de Ibsen Joi 22 Martie Teatrul Regina Maria „Labirintul“ dramă de Poliakoff. Joi 22 Martie Opera Română „Faust“ operă In 5 acte de Gounod. Ateneul Român Joi 29 Martie .„Sora Beatrice“ miracol de Maurice Maeterlinck HERDA GABLER Un eveniment teatral cormitne desigur premiera de astăsară de la Național unde se joacă ..Hedda Gabler“, puternica dramă a lui Ibsen. Interpretarea încredințată d-nelor Mana Filotti și Aura Buzescu și d-lor Soreanu-l.Ivescu și Iemei mai e o bună chezășie de succes SBURĂTORUL Opereta ..SBURĂTORUL“, datorită d-lor Raul Sculy și Felix, care se joacă cu deosebit succes în fiecare seară la Teatrul Central atrage un interes public cunoscător unanim în admirația lor pentru această operetă românească plină de farmecul de calități LEONARD .. continuâdurneul său în provincie. La 26 e la Botoșani unde va da 4 reprezentații cu operetele Frasquila și Prințesă Oîala. TONNY BULANDRA cărui turneu triumfal prin provincie continuă, având în jur elemente de valoare ca Gina Sandry, Nora Petrov Lilly Bulandra, dr. Buandra, Bălță țtiam etc. e la 25 la Focșani. Urmează orașele Buzii, Galați Brăila, Ploești, după care vine rândul pri opalelor orașe din Moldiva ci și Cernăuți și Chișinău. EXPOZIȚII Sălile Exarcu „Ti Ateneul Român. nerimea. Artistică”1 - Sălile de sus : Petrașcu. Maison d’Art: Viorescu Mozart — Iser. .Taina CĂRȚI NOUĂ editură „Cultura Minunata Națională a mai înzestrat tipăritura românească, de curând cu umătoarele: 3 cărți nouă, tot atât de bogat imprimate ca și cele de până acum: Budapesta , amenințată de o grevă generală Budapesta, 20. — Capitala Ungariei se află in ajunul unei greve generale. Azi a prezentat primarului o delegațiune de muncitori, cari reprezintă toate ramurile industriale. Delegația a înaintat un memoriu, prin cari muncitorii cer sporirea salariilor cu 30% Dacă până Joi nu vor primi un răspuns satisfăcător vor declara greva generală. Primarul a răspuns ea va interveni să liniștească lucrurile și că ar voi ca sărbătorile Paștilor să fie tulburate de o grevă generală. , Conflictul de la Universitatea ám Festa Cursurile universității din Budapesta au fost suspendate până la complecta clarificare a conflictului ivit între studențime și po Klitie.