Epoca, martie 1923 (Anul 42, nr. 48-74)

1923-03-22 / nr. 66

­ămi. xmn­ iso.aft In toată tara. 1 Leu Exemplarul ABONAMENTE: np»a Lei 3 ©0.— 6 Inai . 150 — Pentru străinătate lei șase sute Preoții, învățătorii și țăranii, vor plăti pe an 200 lei, pe ft luni 100 lei. 1/Pagini Joi 22 Martie 1928 In străinătate. 2 Lei Exemplarul A­ni l) N € 1 L­ei I. Se primesc la administrația ziarului șî — toate Agențiile de Publicitate — REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA CAMURA VICTORIEI No 70, Etajul 1 Telefon 7­03 Luarea în considerație a proed­ulu­i constituției liberale a făcut în mod deschis do­vada că în afară de slugile de casă ale familiei Brătianu, improvizate prin fraudă și furturi în camere legislative,întreaga țară este împotriva acestei brutale și odioase lovituri de stat. Intre opunerea unanimă și hotărâtă a țarei și voința Brătienilor. Regele, prizonier în mâinile camarilei, înclină încă de partea Brătienilor. Aceasta fiind situațiunea, țara va înțelege acum mai bine de ce întreaga opoziție,­ unită și neunită-,a luat grava deciziune să-și decline ori­ce răspundere, lăsând toate con­secințele în sarcina autorilor loviturei de stat După cum Constituția familiei Brătianu nu se poate înfăptui de­cât numai prin teroare și sub presiunea baionetelor tot astfel ea nu va putea fi impusă țarei de­cât tot prin teroare și tot prin baionete. Va fi România unica țară, care sfidând întreaga istorie a sumei, să se încumete a face dovada că viața t­emeinică de stat poate fi posibilă sub desfășurarea permanentă a baionetelor. Rămâne s’o vedem și pe aceasta, dar ne temem grozav că această experiență ne va costa mai scump de­cât ne așteptăm. Arestările Lan­ șî Marți, poliția din ordinal generalul­ Nicoleanu, carn parca a intrat și ei In patriotica asociație Weitho­­u­er Brad­dnn-Maitezeanu, au fost arestați peste două sute de cetățeni. Dintre aceștia vre-o cincizeci mai gemeau aseară în be­ciurile poliției. Arestarea acestora s­a fa­cut In disprețul oricărei legi, afară numai dacă In țara a­ceasta sub dinastia Brătianu, voința generalului de poliție a cărei singură bravură e­ să se plimbe călare pe trăsură la parăzi, nu constitue o lege. Cetățenii arestați n aveau altă vină de­cât aceea de a fi luat paris la una sau două întruniri pașnice sau de a fi manifestat liniștit în casa partidului lor împotriva fără­de­legilor înfăptuite zi cu zi de guvernul­­ loviturilor de stat. Aceasta însă nu poate constitui o vină. Dreptul de a se Întruni in săli închise este un drept care face parte din­tre libertățile primordiale, — unul dintre cele mai incon­testabile „drepturi ale omului",­­­ e un drept pe care toate Constituțiile, până și cele ale țărilor autocratismu­­lui celui mai sălbatic, până și noua Constituție a fraților Brătianu, il ga­ran­tea­ză în articolele ei din frunte. Totuși pentru exercitarea drepturilor lor Const­iuționale, peste doua sute de cetățeni, — oameni liberi din România liberă, — au fost arestați și au fost schingiuiți de execu­tanții colonelului Călrtorescu în beciurile palatului samavol­niciei generalului Nicoleanu. Și aceasta fiindcă generalul Nicoleanu, prins In vărte­jul­ band­erizilor dela părțile sedentare. In vârtejul ospățu­­rilor tuturor sărbătorilor dala cluburile de cărți de joc din Capitală și în acela al colin­dărilor dinspre ziuă în interes de serviciu de­sigur, prin efcan tant­urî, n a mai avut vreme să învețe ce este aceea o Cons­tituție, ne cum să mai citească măcar prime îe ei articole. Dar lucrurile nu mai pot merge așa nici chiar in Româ­nia Mare, în anul 1923 sub dictatura pompierilor Brătia­nu. Libertățile publice nu pot fi lăsate la aprecierea unui general de poliție baehica. Ge­neralul Nicoleanu să fie lăsat gardist al localurilor de petrecere, al trip­­urilor ori al ca­selor de rendez vous. Liberta­tea cetățeni vor cere garante­lor­ cari sa fi citit măcar legea fundamentală a țării. Cetățenii fără de vină ar­es­tați, să fie imediat liberați, iar cei cu spații de abuz de putere să fie imediat trași la răs­pundere efectivă. Fiindcă nu-i mai trebue mult populației întarztate ca să reintroneze ea singură le­glie călcate in picioare de cei pași să se execute. Ce spune Constituția lor ■­” . ' ' ' " tejirii Ce fac ei ca s­ă voteze ! Citim în noua Constituție (mar­­că Brătianu-Simulescu) la arti­­colul 12, fost 13, următoarele: f „libertatea individua­­­la ESTE GARANTATA. N­imeni nu poate fi urmărit în cazurile prevăzute de Ie­și în formele prevăzute de ea. „Nimeni NU POATE FI OPRIT «Au ARESTAT.... DECÂT IN PU­­­TEREA UNUI MANDAT JUDE­CĂTORESC MOTIVAT și care tre­bime să fie comunicat în momen­­­tul arestării...“ ! Ei bine, ca să voteze Constitu­ția , care scrie aceasta, adică pentru a GARANTA libertatea in­dividuală, guvernul d-lor Brătia­­nu SUPRIMA cu totul această li­bertate. . .4 ^4 1 - Astfel : 'V'.^i'jEF ÎÎȘs ! Cetățenii n’au dreptul să treacă !Pe cale Victoriei, prin Piața Tea­­­trului și pa străzile de prin­ pre­­jur, iar negustorii de pe acesta străzi sunt obligați să tragă obloa­nele. Alți cetățeni sunt arestați, de orice Călăibrescu și sunt bătuți după bunul plac al Davidogilor. .­­j Diariștii in drum spre redacțiile , departe de locul pompelor de-a incendia, sunt de asemenea ares­tați și de asemenea fără nici o vină. Cetățenii din car­tierele din ju­rul Palatului și clubului partidu­lui național sunt sechestrați in case d­e 3 zile, orice comunicație cu restul Capitalei fiindu-le tăia­tă de cordoane militare mai straș­nice decât cele pe cari le opunea Makensen furiei populare. Cetățe­nii din aceste cartiere nu pot nici măcar să-și procure alimentele ne­cesare. Mai mult încă, libertatea, indi­viduală e garantată (după noul vocabular liberal aceasta înseam­nă , suprimată­) până mir­ at&i in cât membrii partidelor de opozi­ție strânși la club, in casa lor pen­tru­ a discuta asupra situațiu­oii, sunt sechestrați înăuntru și în­chiși fiind simt ținuți ore întregi sub bătaia apei pompate prin gea­murile sparte de­ către pompele de incendiu. . .„Sunt simple constatări pe cari de altfel le-ar putea face și Re­gele. - Barbariile guvernului Capitala asistă de câteva zile la un spectacol macabru, spec­tacol fără seamă, In analele po­liticei, nici in vremurile de me­dievală instabilitate a libertăți­­lor. De trei zile drumurile, sunt barate cu piepturi de soldați și cu baionete manevrate de ordine stupide. Oameni fară nici o vină, fără să fi făcut vreun gest, sunt are­stați și grămădiți în beciurile po­liției cu capetele zdrobite de pa­turi de pușcă. Viața economică a Capitalei, pe porțiunea centrală, e întreruptă de zidurile vii, ridi­cate de mințile îndobitocite de îngâmfare încăpățânată. Ziariști în exercițiul funcțiunii lor, în slujba acestui public imens ajuns la saturație, reprezintând fiecare cel puțin o brigadă de cititori, au fost sechestrați, insultați și lă­sați la bunul plac al unui jan­darm oarecare plin de fireturi — ales de­sigur pe sprinceană — și pe a cărui rațiune nu se poate pune nici galonat de fruntaș. De trei zile guvernul experi­mentează pe pielea Capitalei, Constituția lui, neroada lui îmbt­­rarș de inepții gramaticale și ju­ridice. Ați văzut rezultatul. Nu numai ca au fost suprimate libertatea individuală, libertatea de întru­­nire, libera exersare a profesiu­nei, dar cruzimea îndobitocită a mers până acolo Încât, manifes­tanții pașnici au fost asediați în­­tr’o clădire particulară și împroș­cați cu apă și nisip de pompele de incendiu. Nici utilitățile pu­blice nu au fost scutite de risipa lor. Să treacă oricine pe la clubul partidului național român, unde avea loc în liniște demonstrația opoziției unite și să vadă rezul­tatul barbariilor guvernului Pe­reții au fost dărâmați, geamurile sparte, mobilierul distrus, por­tretele familiei regale întinate de furia neputincioasa a atâtor ge­nerali cu concepții îmbâcsite. Cetățenii, cari au asistat la spectacolul degradant din seara zilei de 19 Martie, vor putea ju­decă ei singuri gradul de sănă­tate mintală al celor cari au pu­tut da astfel de ordine, mai ales când scenele acestea nemaipo­menite s­au petrecut la doi pași de Palatul Regal. Nu ne mai gândim să înfierăm aceste acte demne de oblăduirea unui Neron. Cugetați numai dacă se mai poate găsi o țară în care să se aplice tratamentul pe care l’a aplicat guvernul liber al diepu­­taților adevărați ai norodului, foști prim-miniștri, foști mini­ștri, profesori universitari, me­dici, avocați, preoți, militari. Și nu a fost unul — erau sute­ in­­chși în localul clubului de urgia ministrului de interne naționali­­i­zat de război­. c­­n înfierări, fiindcă singura­­ înfierare a­ acestor fapte ar fi­­ aceea efectivă, cu floral roșu. Nu * înfimi^iu cu vorba fiindcă la lor«~ igc«tc ce guvern i­n ® ffiSntepSn»r­n­dr.Tipoaie­­ tétvsű- : tai an argument. .« Le trebue și acest argument. N­ vor avea. Cu noi e țara care cun­getă, țara care dă armata. Cu ei c­­­e armata in funcție azi de or­­dine, dar trează pentru ziua când I î va suna schimbarea frontului. I Și va suna și ziua aceea.­­ m­­. La Cameră j Atmosfera liberala Dacă guvernul a vrut să înă­bușe glasul întregei țări care protestează contra constituției panoului liberal, aducând arma­ta să lupte <4 cetățeni și să pa­ralizeze activitatea pe calea Vic­toriei două după amiezi conse­cutive. caii poate că vor avea urmări, ori la Cameră, s­a văzut atmosfera la care guvernul vrea să treacă fin mod silnic constitu­ția La un moment dat, un miros imposibil de hidrogen sulfurat a pătruns în incintă, răspândi­n­­du-se imediat pe întreaga clădi­re, in curte și de jur împrejur. Lume­a fugea speriată. Opoziția a părăsit la moment parlamentul lăsând pe guvernamentali să respirt parfumul care ne amin­tește pe cel pomenit de oratori la întrunirea de Duminică de la Dacia, când se vorbea de cama­rilă. Tenorul P­epesinsky, barito­nul Dănescu, pițigăiata prima­donă Aslan ca și basul Sim­io­­nescu­ Bârlad au amuțit. Li s’a găsit leacul tuturor acelora ca se întrerup fără sare și vociferea­ză cu acela­ș entuziasm cu care tac atunci când li se cere să vor­bească S’a vorbit ori de cei 3 gene­rali caii comandau cele două pompe ce asvârleau trombe­­ de apă asupra clubului național. Trombele de apă de Luni au indignat publicul, hidrogenul sulfurat de ori a dat satisfacție tuturor oamenilor conștienți. în atmosfera pnîm­oasă a con­stituției leberale, eri d. Bălăne­­scu-Vlațca a sprijinit prin pesti­lențiala sa cuvântare, guvernul pompelor și al baionetelor. HYPOCITIT ET CO. *»•****#«.#».ut**«»**»*..»*« Răspunsul pe­ rarest dă d. lar­ga interview.-ul.ii meu din Lupta­ 1 îmi reamintește o șceiîfi, petrecută într’un salon Imcureștin de acum câțiva­ ani. Un prieten al meu, care avea o perlă foarte frumoasă la acul­ de cravată, fu­ întâmpinat de o cu­noștință a­m­in termenii, urmă­tori,: „Nu găsești că perla acea­sta are ceva parvenit Prietenul meu nu și pierde cum pasul și răspunde foarte natural­­■ [UNK]venit !,—față­­ j» cuvânt d-md -meu, pe care' mii vu privikmț in față d-tah de doisprezece mi'',' Când d. larga mă acasă de me­galomanie și când văd definiției și­ diagnosticul pe care Enciclopedia Larousse îl dă asupra acestei boli, îmi vine și mie să spui d-lui lar­ga : „Megalomanie! — iată un cuvânt, d-l profesor, pe care n’am îndrăznit să-l pronunț încă în fața d-sa­le“. Grigore N. Fi­lip­escu. A­poli Un cetățean care nu face U că lămurea eri la Capsa . — Faptul că­ pompierii nau niciodată apa când e vorba de vre­un incendiu, au avid totuși cu ce să inunde clubul partidului national, este o dovadă de câtă apă are la cap generalul Volito­­ran­u. Guvernul ca să-și poată executa neîmpiedicat de nimeni tentativa de acaparare, a subsolului, a avut nevoe de pompele de incendiu. E un indiciu sigur că în cu­rând va face apel pentru Com­is­­ia, și la pompele... funebre. La­­ duhul partidului trifioHdl situația politică a fost sugestiv re­zumată prin atârnarea la capă­tul Iniei prăjim a trei șobolani și a unei bucăți de cașcaval. • O delegație de Csitățeanu venit să protesteze împotriva, nu a fap­tului întreg, ci a faptului c’i s’a atârnat NUMAI o bucățică de­ caș­caval. Avea drept de: nici­odată Bai­­lienii mi s’au mulțumit d­­-o sin­gură bucățică de cașcaval la toți trei. Ei obișnuesc fiecare câte un cașcaval întreg. * .'•er«»«»*'#«vig.»«*« can WWWMBI» prindl­a­­ liHl-gi sai lil-air O fantezie economică ca oricare! ’’vire Din șoarece »’ajungi leu! Toți o știi», e foarte greu Din leu .?’ajungi șoricel, Fune­ atât de ușurel!! Am ’nt­at în al cincilea an de la războia și nu, e­ zi să nu se vor­bească­ despre leu. Românul n ftscat poci, ajunge economist sa a doctor veterinar, ne­putând să privească indiferent la i­­nima­ atât de ros­­tea zice ea în fie săptămână» apare «ftr © un doctor­ economist care o ia cu cercetările d’a capo! simt nostru e bolnav , de in­­flam­atie, du neconvertire în aur­­de lipsă de import, de­ amenința­rea­­ bolșevicelor, de politica fisca­lă a­­ guvernelor, de pojar, de gu­turai­u* etc. etc. "Foarte bine­, acum după es cunoaștem itolile să­­ revem la re­medii : Echilibrați bugetele, consolidați împrumuturile flotante, faceți ex­­port intensiv, nu mai aduceți cio­rapi de mătase, convertiți leul în aur. (dacă s’ar cumpăra aurul cu șoareci, «oii umple repede be­ciurile Băneii Naționali.:)» mân­cați m­ai des fasole și câte alte re­țete­ care mai de­ care mai bună. Nu de t­üi am citit în :»Am­­­îusv o nouă propunere care m’a îndemnat sa vin s’ eu cu alta.­­ Un elvețian, care ținea să ro­mână ,anonim,­­ socotește că pentru populația noastră sunt necesari ăl. de m­ili­arde lei hârtie deci d­­orotnoli să facă iute rest de res­­tul de cinci miliarde, fi­ndcă acum avem numai 15 în circulație. O nouă monedă care se va numi franc și care va fi garantată cu aur, va avea valoarea de 10 tei hârtie! __ Banca va da drumul la franc’ stomai dacă va retrage un număr He M corespunzător și astfel, «vor circula­ zeii și franc­i» până când cei din urmă vor înghiți pe cei dintâi! Strajnic stomach ! Propunerea e foarte ademeni­toare dar are un cusur mic de altfel;­trebueee cinci sute milioane îc* aur este să garanteze cu 25 la­șină emisiunea de franci. Eu am una mai simplă care cred em o să facă ocolul pămân­­tului fiind ce mai genială și apli­cabilă la toate țările, căci toate au nevoe de o rețetă universală. Garantarea­ leului cu aur este convențională ; ai putea :.ă-I ga­ta citezi cu diamant, cu radium sau cu ori­ce altă valoare reală­ Dar poate cineva; s^., conteste că a deschis o ÎL omul este ami puțin valoros de­cât aurul, diam­antul sau orice alt m­ietel sau miner­al ? Un om este o bogăție pentru o seară, el muncește, produce- inven­tează sau descoperă» pune în va­­loare bogății ascunse, cucerește aerul, face literatură, pictură» mu­s­că, vindecă pe semenii «ăi (nu pe lei) de boli... în fine e tot ce poate fi mai prețios în natură- De aci se impune cond­iiia că­­ ara care are populația, cea mai mare era mai bogată sau poate deveni, in orice caz nu cred că din no­ anul de economiști, de astăzi, să îndrăznească vre­unul să încer­ce măcar să compare 20 napoleoni de aur cu un om. Cu 20 napoleo­ni de aur garantând a patra parte din emisiunea de hârtie, avem 1600 lei de cap de locu­otr sau două miliarde patru sute de milioa­ne pentru cei 15 milioane de lo­cuitori ai României Max. Se va face deci o emisune nouă care va schimba pe cep­ veche în raportul de 2,4/15 și banul cel nou va reprezenta cu adevărat o va­loare sprijinită pe 15 milioane d­e­­ baionete sau de 30 milioane de brațe. Focare tavă făcând la fel, se­ rezolvă și unificarea monedei iar cu aurul ce s’a strâns sâ se facă unele­ capace de ceasornire sau să se dea tot Americei care a împru­mutat pe toată lumea t­impul răz­boiului. Ce nu s’o ajunge să mai șteargă și ea cu buretele ca să sfârșim odată cu atâta socoteală încurcată ! Consider propunerea de mai sus, ca* cea mai indicată și am con­vingerea ca va bate toate teoriile emise până acum * I s’ar putea poate face o sin**­gură obiecțiune: Omul-nm­ nu se prea aseamănă în toate părțile globului. '­­ Țara unde aumt puț­in și deș­tepți va voi să urce valul» față de aceia care are mulți și proști­ La aceasta răspund că pentru 20 poli garanție­ nu mai poate fi vor­ba de clasificarea inteliegatelor și a­ talentelor. Vorba ovreiului de la Moși, da­ci?­.. vrai pintră doi lei, »’auzi pe Carusso!! Boncediul ministrului rimai de la Budapesta K. Budapesta, 2â. (Radar). — D. Stârcea, ministru­l­ României, a plecat din Budapesta. In timpul absenței sale, legațiunea română va fi condusa de d. Davidescu, se­cretar de legație, în calitate de însărcinat de afaceri. Ajutoare pentru sinâen­fi la Budapesta Budapesta, 20. — la min turbo­­rarilor studențești, stă de subscripție pentru studenții săraci, iar d-nele­ din­­ elită merg pe străzile Budapestei, s’adune bani. Cu această ocaziune, s’au adunat 5 milioane coroane. Ministrul cultelor Was Ioszef, a pus în caseta soției regentului Horty un cer de un milion coroane e conferință afiliate­i internaționale M­& Berlin 20. — (Radar). — EK­ a început la Franck­furt pe Main, conferința organizațiilor afiliate la Internaționala IlI-a din Mos­­cov. i și armata Ceea ce se întâmplă în Capi­­tală este o rușine fără margini. In setea lor de subsol, frații Brătianu nu se silesc să terfe­lească armata țării, impunându-i rușinea de a pune baioneta în pieptul celor cari se străduesc să apere drepturile țării. Guvernul face astfel din arma­ta țării complice a nelegiuirilor lui fără să-i pese că în fruntea a­­setei armate este Regele, coman­dantul ei suprem. Baionetele cari au strălucit glorioase la Marașești sunt tâ­râte acum în slujba mișeliei, a ambițiilor și a literel­or perso­nale a câtorva nemernici cari își bat joc de țară și de voința ei. E o crimă, de care cei vinovați nu vor întârzia să răspndă, de-a face din „scutul țării împotriva dușmanului", o pavăză la adă­postul căreia să se înfăptuiască toate ticăloșiile. Niciodată forța n a putut reglai, ta dreptului, — acesta să n’o uite d-nu­ Brătianu. Dar mai ales gu­vernul lor sfi nu uite că armata este a țării și că țara nu vrea Constituția liberală. In clipele acestea in mâna gu­vernului oștirea e o armă cu două tăișuri. Să se fereasefi și mai ales să ferească țara de cele ce se poate întâmpla. Știe doar­ că toată răspunderea e a lui Cititi in pagina ¥l*a ULTIMA OHA 1

Next