Epoca, iunie 1934 (nr. 1605-1628)
1934-06-10 / nr. 1611
rmia 2-a UZINELE DE FIER ȘI DOMENIILE DIN REȘIȚA S. A. Bilanțul încheiat la 11 Decembrie 1933 CHELTUELI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DecEMBRiE 1933 VENITURI Verificat și găsit conform Cu registrele Cenzori:: G. CIOFLEC, Expert Contabil, C. BRATESCU, C. ORANESCU, I. REID YOUNG______________ ACTIV PASIV STABILIMENTE. Domenii ••■*•««••• Mine..................... Clădiri pentru exploatațiuni . Clădiri pt. birouri și locuințe Mașini și instalațiuni .... Stocuri de materiale și de produse........................................... Numerar..................... . . . . Titluri Rente de stat DEBITORI Căile Ferate Române .... Alte autorități......................... Clienți particulari și diverse Mobilier CONTURI DE ORDINE. Garanții statutare..................... Diverși mărfuri în consemnație Garanții......................... . . . . LEIB. LEIB . LEIB . LEIB . Capital social.............................. 750,000.000 — Fond de rezervă legal . . . . 351.892.080 — 427.857.226 Fond de rezervă pentru creanțe 225.138.870 — dubioase 28.000.000 — 228.122.559 — Fond special pentru eventuale 233.952.391 — devalorizări ale stocului de 977.176.814 — 2.092.247.860 — materiale. ......... 35.000.000 — Fond de amortizări..................... 778.561.292 — 458.444.337 — Datorii cu garanție ipotecară 28.196.949 — și pe termen lung 488.108.743 = 64.485.160 — Datoria pe baza rentelor de stat 94.178.579— bombardate 43.146.810 — Creditori: .......... 579.513.114 — Conturi tranzitorii ...... 74.190.361 — 175.383 777 — Dividende neridicate ..... 27.656.238 — 173.121.539 — 464.140.042 - BENEFICIU NET^ 1— Report din 1932 ....... 2.064.726 — Beneficiu pe 1933 ...... 43.559.564 — 45.624.290 — 3.201.692.928 — ____ 3.201.692.928 — CONTURI DE ORDINE: 696.000 — Deponenți de garanții statutare 696.000 — 11.093.181 — Mărfuri în consemnație . . . . 11.093.181 — 86.792.600 — 98.581.781 — Garanții.......................................... 86.792.600 — 98.581.781 — Cheltueli generale ...... 35.526.270 • Dobânzi.................................. 127.302.201 -Impozite..................... 48.735.904-Contribuțiuni și cheltueli penttru scopuri de ocrotiri sociale 75.015.885-Amortizări 55.000.000 - Dotația fondului pentru creanțe dubioase 3.224.997 -Diferențe de curs la Titluri și Rente de Stat ....... 15.803.862 -BENEFICIU NETj Report din 1932 ....... 2.064.726 — Beneficiu pe 1933 43.559.564 — 45.624.290 -406.233.409 - Beneficiu din participațiuni. Beneficiu din 1933 . . . . . Beneficiu brut pe 1932 . . . 1.916.827 2.064.726 402.251.856 406.233.409 Președintele Consiliului de Administrație General Adjutant ERNEST. BALLIF Directorul Contabilității : CAROL FLEISCHHACKER Expert Contabil Defilarea federațiilor de sport Cu o ireproșabilă ținută, muzica regimentului de gardă , Mihai Viteazul, deschide defilarea. In fruntea coloanei d-nn general Rădulescu directorul g-ral al Onetului și George Plagino, președintele U. F. S. R.ului, cei doi mari pontifi ai sportului românesc, sunt înconjurați de d-nii Mihail Savu, secretarul general al UFSR, N. Boerescu, președintei F. R. S. I. Davilla, IF. R. F. R.) și R. Schmetaul (F. R. p.). I. M. E. F. (Institutul militar de Educație Fizică) cu ofițerii în pantaloni albi și bluze de atletism, deschide coloana. In frunte d-nii maior Medereanu și căp. Drăghici. Urmează Institutul Studențesc de Educație Fizică în aceași ținută. Studentele au defilat în costume albastre de sport. Cercetașele României vin mandre că pot saluta pe Suveran. E cohorta Principesei Ileana, Arhiducesă de Habsburg, care in alți ani defila in frunte cu princiara-i conducătoare. Vin cercetașii României în frunte cu d. col. Panaitescu, prof. Nedelcu. Defilează legiunea București în frunte cu d. căpt. Dimăncescu. In echipament complect, se înșiră cercetași marinari, Cohorta I Galben urmată de centuria armeană, Cohorta II Negru, Cohorta III Albastru, Cohorta IV Verde. Aplauze numeroase culeg micii „Pui de Șoimi“ Voevodul ii admiră cu multă satisfacție. Intr'o ținută demnă și elegantă „Asociația Creștină a femeilor“ defilează cu secțiile de eleve, studente, ucenice, lucrătoare și funcționare. Imediat apare „Asociația Creștină a tinerilor“ în frunte cu d. Brown. Intre defilanți ese în evidență chelia pronunțată a fostului Campion național de box Dumitru Teică. Cuvântarea d-lui George Plagino Rare sunt zilele mari când Uniunea Federațiunilor Sportive Române găsește prilejul să sărbătorească pe înaltul ei creator, protector binefăcător. Printre aceste zile înși semnate, cea mai de căpetenie pentru noi este cea de 8 Iunie când Instituțiunea fondată de Majestatea Voastră a avut fericirea să regăsească pe Marele ei întemeietor, s Ne găsim departe de timpurile când, sub ochii și părintească privighere a Majestăței Voastre, se plămădeau începuturile sportului Românesc. Majestatea Voastră a Știut să desvolte în noi spiritul de inițiativă particulară în sport, a știut i să-l disciplineze» să-l organise. II EPOCA Adunarea generală a Soc. arhitecților români Aseară sa ținut la sediul din str. Episcopiei 2, o adunare extraordinară a arhitecților români, în care s’a discutat: a) Situația grea în care a fost puși arhitecții și proprietarii, prin abrogarea legii construcțiilor, arhitecții hotărând să intervină la ministerul de finanțe să lungească termenul de obținerea autorizațiilor de construcții și de terminare până la August 1936. b) Au cerut reglementarea concursurilor publice pentru toate lucrările publice importante. c) Să se intervin: la Academia de arhitectură să termine cu trierea arhitecților recunoscuți; _ d) Să se intervină pe lângă primăriile de sectoare pentru o strictă aplicare a legii orpului arhitecților; . c) Deasemenea la ministrul muncii, spre a nu se mai prelungi libera ședere în țară a streinilor, care lucrează în detrimentul elementului românesc, ce șomează. Zina națională a sporturilor Inaugurarea expoziției educației fizice Discursul Suveranului Eri la ora 3 jum., a avut loc la C. N. E. F. inaugurarea expoziției demonstrative a educației fizice. In așteptarea suveranului, care patronează expoziția, se aflau în fața intrării principale d-nn: G. Tătărescu, prim ministru, FaiUerat, ministrul Angliei, Jan Șeba, ministrul Cehoslovaciei, Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei, baron Guillaume minist. Belgiei, mareșal Ilasievici dr. C. Anghelescu, ministrul instrucțiunii publice, dr. Costinescu, ministrul sănătății, general Condeescu, I. Inculeț, ministru de interne subsect. de stat Savel Rădulescu, Manolescu-Strunga, ministru, Eugen Filotti, ministru plenipotențiar, Arczisewski, ministrul Poloniei, George Plagino, general Virgil Rădulescu, colonel Pallas, atașat militar francez, colonel de l’Hermitte, atașat pentru aviație al republicii franceze, N. N. Săveanu, Cezar Mereuță, director general C. F. R., Vâlcovici, fost ministru, amiral Coandă, Mihail Savu, Sergiu Dumitriu, secretar general la Interne, Gabriel Marinescu, prefectul Poliției, general Manu, col. dr. Bébé Lascar, col. dr. Mihăilescu. Mai sunt prezenți d-nii: col. Manolescu, col. Grigorescu, col. Râmniceanu, aghiotanți, Eugen Bianu, etc.Suveranul sosește însoțit de Voevodul Mihaiu. E întâmpinat de d. prim-ministru G. Tătărescu ,și de d. general Virgil Bădulescu, director general al C. N. E. F. Arhimandritul Galaction Gordun, înconjurat de un sobor de preoți oficiază slujba religioasă. După serviciul divin urmează cuvântările: Cuvântarea d-lui ministru C. Angelescu Sunt doisprezece ani de când Maiestatea Voastră, atunci Principe Moștenitor al Tronului, aț ridicat pe întinsul câmp al procupărilor de cultură ale Neamului reîntregit, un nou drapel: educația fizică, regeneratoare a puterilor națiunei, complement indispensabil al educației intelectuale și morale, pârghie de ridicare a tineretului țării. Au trecut 12 ani de atunci. Ani grei, în care trebuia să se creieze, să se prefacă întregul aparat de Stat, spre a-1 adapta unor noui cerințe, unor noui condițiuni de viață. Ani grei, căci greutatea lor o simțim și astăzi, apăsând cu putere asupra noastră, paralizându-ne elanurile și incetinindu-ne ritmul progresiunei. Și totuși, sămânța aruncată de moștenitorul tronului de acum doisprezece ani, purtând în ea puterea de garanție hărăzită de o tinerețe viguroasă, fertilizată de munca atâtor oameni, care au înțeles porunca înaltei chemări a încolțit, a răzbit la lumină și s’a desvoltat în instituții serioase și durabile, care au câștigat drept de cetățenie în cultura românească. Astăzi, expoziția demonstrativă a Educației Fizice, la care suntem chemați să asistăm, popas intr'o călătorie ascendentă, ne permite să ne dăm seama de progresul neașteptat și surprinzător, la, care au ajuns instituțiile creiate sub impulsul direct al Majestăței Voastre. Educația fizică a cucerit publicul românesc. Ea se impune astăzi ca o realitate, care nu poate fi nici tăgăduită, nici nesocotită. Preocupările conducătorilor vieții de stat, trebue să tindă »4 asist» calea normală a unei desvolteri firești, întemeiată pe datele certe și controlate pe cari ni le furnizează științele, cari stau în strânsă legătură cu ea. Expoziția care se deschide astăzi, e destinată să arate progresele educației fizice in România, săvârșite sub îndrumarea Oficiului Institutului de Educație Fizică, întrucât etrebue să mărturises că deschiderea expoziției de educație fizică Imi pricinuește o adâncă mulțumire, fiindcă sunt obligat să merg cu gândul cu mulți ani înapoi și să-mi aduc aminte — parcă ar fi fost feri de începuturile sportului nostru, acele faimoase prime încercări, în care ne găseam pe teren, în afară de echipă, câțiva spectatori, — iar zilele trecute am auzit că au asistat 25.000 de persoane. Aceasta poate să explice fiecăruia ceia ce s’a făcut și unde am ajuns în această direcțiune. Dar, progresul realizat ne pricinuește nouă, acelora care am fost inițiatorii acelei mișcări, dintre care După terminarea solemnității, Suveranul împreună cu Voevodul Mihai și suita a făcut o vizită amănunțită standurilor expoziței. S’au întrunit laolaltă toți industriașii și cluburile sportive. Regele a trecut in revistă standurile frumos amenajate ale N. F. R., S. M. R., L. N. R., Direcția vânătoarei din ministerul agriculturii, colecția de puști B. D. Zissu, Augustul vizitator s’a întreținut cu B. D. Mociorniță și a vizitat apoi colecțiile de cupe și medalii al C. F. R.-ului (toate secțiunile). Federația sporturilor de iarnă, prietenii Mării, gruparea Stadiul Român, Federația Română de Foode se pot exprima prin date și fapte materiale. După cuvântarea d-lui dr. Angelescu au luat cuvântul d-nii generali Condeescu și Virgil Bădulescu, arătând importanța educației fizice in crearea unui echilibru sufletesc al tineretului. omul-unii se găsesc în guvern turnire cu atât mai mare, cu cât ne dovedește că s’a schimbat conceptiunea și cum aceia cari sunt răspunzători de destinele acestei țări, au priceput că educațiunea fizică nu este numai un joc, ci o parte integrantă a educatiunii nationale. Expoziția, pe care publicul va avea prilejul s-o vadă In această lună, va proba tuturor că aci nu ne jucăm, ci lucrăm. In acest spirit, fac urări de izbândă desăvârșită acestei expoziții, pentru propășirea tuturor sporturilor românești, în interesul și Întărirea națiunii noastre, ball, clubul p. T. T., Venus, Șoimii Carpaților, Macabi, Federația de tennis fabrica S. E. T., Vivi, Socec, etc. La etajul expoziției Regele s-a oprit multă vreme la expoziția de cupe și medalii a regimentului 2 Artilerie comp. D. col. Potopeanu Gh. a arătat Suveranului toate trofeele câștigate de curagioasa echipă de bolsleigh a căpitanului Anghelescu. Regele și Voevodul Mihai au semnat Apoi in Cartea de Aur a regimentului. In drum spre stadion, a fost vizitat și mărețul Stand al Poloniei, dându-i directive dhi concordanța cu caracterul și cu geniul neamului nostru. Mână în mână cu frații noștri de pretutindeni, am pornit la muncă, și munca noastră lentă, poate puțin cunoscută de cei ne-inițiați, și-a dat roadele, căci efectele ei de întrare sportivă s’au făcut simțite pe tot cuprinsul țarei Românești până ln unghiurile cele mai îndepărtate, și a servit în mod admirabil opera de unire sufletească a tuturor Românilor, care trebue să ne preocupe pe toți. Această operă de pătrundere lentă și românească pe care marele public nu a putut-o apreciia, decât prin manifestațiuni sportive și prin progresele realizate de fiecare sport in parte, Instituțiunea noastră a știut să o înfăptuiască printr’o muncă pacientă, fără preget, neșovăitoare, fără spirit de reclamă; și astăzi instituțiunea noastră a prins rădăcini adânci in tot cuprinsul Țărei. Iată cum, Îndrumați de Majestatea Voastră am servit Patria Română, mândri dacă am reușit în decursul anilor să nu ne îndepărtăm de înaltele concepții care le-a avut Majestatea Voastră la întemeierea Instituțiunei noastre, și fericiți dacă rămânem demni de înalta Sa solicitudine. Aceasta am făcut-o cu toții după puterile și capacitatea noastră cu acelaș suflet și cu aceiași dragoste de neam. Nu ne îndoim că urmașii noștri, ne mai având de luptat cu dificultățile inerente oricărui început, vor ști să perfecteze, să mărească și să întărească Instituțiunea noastră, punând întotdeauna acest organism viu în concordanță cu timpurile noi. Imaginee sfinte ale Patriei și Regalității sunt călăuzitoarele noastre spre mai bine, mai frumos, mai mare. Ele ne indică calea dreaptă și luminoasă de urmat, ele ne vor feri de căi greșite. Sărbătorim ziua de 8 Iunie, această zi mare pentru sufletele noastre, sărbătorim și ziua în care ne este dat să exprimăm Majestăței Voastre recunoștința, lealitatea și supunerea noastră fără margini, egământ de înalt ordin moral, care este la baza Instituțiunei noastre, și ne unește pe toți într’un singur gând. Răspunsul Suveranului Serbarea aceasta care a devenit ziua sportului românesc, e o serbare care imi umple sufletul de bucurie îmi umple sufletul de bucurie văzând progresul imens pe care l’a făcut sportul nostru, îmi pare bine că văd în jurul meu pe cei care l’au întemeiat. Sunt convins că toți sportivii vor pune umărul ca această mișcare să se desvolte cum trebue. Sportul nu este numai un exercițiu fizic ci și o întregire morală. A fi sportiv nu înseamnă a fi numai recordman ci și un bun cetățean al țării. Voi toți sportivii trebue să fiți pe lângă falanga întăririi neamului, apărătorii puterei morale. Aceasta e urarea pe care în această zi a sporturilor o fac tuturor sportivilor. Au urmat demonstrații de educație fizică, mișcări suedeze și ritmică, executate de membrii Federației de gimnastică. La ora 18.30 Regele Carol, Voevodul Mihai și suita, au părăsit Sta- Discursul Suveranului Regele vizitează standurile * ntrarea Rusiei în Liga Națiunilor Presa sovietică se ocupă în ultimul timp, în numeroase articole de chestiunea apropierii francosovietice și cu posibilitatea intrării Rusiei sovietce în Liga Națiunilor. Oficiosul guvernului din Moscova „Izvestia” scrie într’un articol, că pe măsură ce crește pericolul de războiu în viața internațională și se desvoltă politica de pace a Uniunii sovietice, chestiunea apropierii cu Rusia găsește tot mai multă comprehesiune în cercurile politice franceze ceea ce dovedesc între altele discursurile rostite de ministrul de externe Barthou. Mai departe organul oficial al Uniunii sovietice accentuiază, că inițiativa proiectului de intrare a sovietelor în Liga Națiunilor nu pornește din Rusia sovietică. In opoziția cu afirmațiile de numeroase ziare străine se poate constata că inițiativa intrării Rusiei Liga Națiunilor nu este a guvern nului sovietic, care nu și-a exprimat niciodată o asemenea intenție. De la guvernul sovietic se așteaptă numai ca să se pronunțe pozitiv sau negativ față de propunerea ce a venit din alte părți. Oficiosul partidului comunist rus „Pravda” din Moscova scrie că împotriva invitației Uniunei sovietice in Liga Națiunilor s’au pronunțat țări, care au părăsit nu de mult organizația de la Geneva (Germania, Japonia) și observă: „Lucrul cel mai interesant este, că tocmai presa acestor țări s’a pretat la vaste discuții și la comentări zadarnice pe tema condițiunilor invitării sau primirei Uniunei sovietce în Liga Națiunilor. Această discuție a presei germane și japoneze este complect de prisos, cu atât mai mult cu cât chestiunea invitării sau neinvitării Rusiei în organizația de la Geneva nu depinde de loc de aceste state. Este vorba numai de o eventuală invitare a Rusiei sovietice și de primirea ei va hotărî numai Uniunea sovietică, care se va conduce în conformitate cu interesele luptei pentru pace”. Mai departe „Pravda” insistă cu nemulțumire asupra unor voci din presa poloneză, în care se spune că chestiunea intrării Uniunei sovietice în Liga Națiunilor este legată cu un anumt pericol. Deasemenea și „Izvestia” și-a exprimat mirarea față de unele știri ale presei străine, că chestiunea intrării Rusiei în Liga Națiunilor a provocat neliniște în cercurile poloneze. Ziarel menționate au făcut aluzii și în ce privește politica Angliei, al cărei punct de vedere este comentat la Moscova cu o mare rezervă și cu oarecari nemulțumiri. Gâște pe scenă adus 10 gâște cari dresate vor apare într’o piesă. Aceste păsări nu sunt destinate să salveze Roma, și nu vor constitui garda Capitoliului la vre-o dramă istorică, ci vor aduce o culoare locală vie într’un decor reprezentând un sat din Anglia, în opera muzicală : „Trei surori”. Educația scenică a gâștelor a și început și se poate spune cu oarecare succes. Palmipedele se dovedesc artistic foarte disciplinate și nu li se reproșează decât faptul că, tocmai in momenul intrării în scenă, manifestează tendința de a oua. Cinematograful didactic Ministrul cultelor din Cairo sprijină foarte mult cinematograful ca factor pedagogic, atât pentru face pe elevii din orașe să cunoască, pe ecran măcar, viața de la țară și frumusețile țării lor, cât și pentru a-i perfecționa în limba engleză. Planul ministrului prevede proectarea de filme cu cele mai importante monumente din țară, princiipalele industrii, grădini geologice, etc. Unele filme au rulat la diverse școli, bucurându-se de un mare succes. Fiecare film are o introducere și o explicație în limba engleză astfel încât școlarii învață și pronunțarea corectă și ortografia. Ce crede ministrul nostru de instrucție despre măsurile colegului său egiptean? — 1 " —MM»» sem Pisici și șobolan In genere pisicile mănâncă șobolani. Dar în Africa de Sud, în districtul Bizana, lucrurile se petrec tocmai de andoaselea. De câtâva vreme regiunea e în- CALDE, PROASPETE... Marele succes de la Cărăbuș La teatrul Cărăbuș se joacă în fiecare seară cu un succes neegalat excelenta revistă de mare montare Cărăbuș Express de N. Kirițescu. D. C. Tănase în fruntea ansamblului excelează în câteva apariții ilariante de mare efect. Alături de d-sa obțin aplauze merituoase doamnele Lizica Petrescu, Mia Steriade, Maud Mary, Lulu Savu, Lisette Verea, Lia Bogdan, Modigo și d-nii Giugariu, Aurel Milian, Emilian, Dinescu, Munteanu, Roman, etc. O apariție senzațională o constituie celebrul cuplu de dans Stadler și Rose de la Siegfried Follies din New York. Deasemenea trebue să relevăm și frumoasele șlagăre muzicale ale compozitorilor de talent Elly Roman Dendrino și Andreescu. „Valsul dimineții” la grădina Marconi Miercuri 13 Iunie crt. va avea loc irevocabil premiera comediei „Valsul dimineții” trei acte de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu după Grenet Dancourt. „O noapte la Volta” La grădina cinema Volta Buzești, compania de reviste N. Kanner-I. Pirone au obținut un formidabil succes cu revista „O noapte la Volta” în 22 tablouri a d-lui Nican. Aplauzele și bisurile nenumărate au făcut ca grandioasa revistă să fie jucată de două ori; întregul ansamblu în frunte cu Rozina Viguelin, Lyli Socec, Mya Georgescu și mult talentata Marga Iordănescu, au format cadrul femenin, cari au dat toată amploarea tinerească revistei, iar d-nii N. Kanner, I. Pirone, tenorul Brună, prof. Willy, Cristian, etc. au asigurat succesul premierei pentru foarte multă vreme. Decorurile d-lui Petrescu-Muscă cât și orchestra sub conducerea d-lui Patriki au culminat succesul serii. Expoziții Hasefer. — Expoziția de artă decorativă a d-nei Synadino. A noastră e izbânda Teatrul Isbânda, prezintă o excelentă revistă „A noastră e isbânda”, în două acte și un prolog de Ben-Eli. Ansamblul e alcătuit din elemente de talent și enumără pe d-nele Violeta Ionescu, Silvia Krueger, Elena Body, Mimi Grețulescu, Nina Nicolau, Agnia Bogoslavska, Mariana Ciurea ,Gigi Cristescu, Pârvulescu, Bonica Demion, Lucica Nutzi Ionescu, este., și d-nii G. Groner, Dan Demetrescu, Ladislau Groff, Piu Mironescu, Mișu Cassvan, H Nicolaide, Jean Tomescu, C. Husar John Havis și D’Agol. Direcția de scenă o deține d. Groner spiritualul actor al teatrului Alhambra, iar conducerea muzicală aparține d-lor Schwartzmann și Poldi Ebner. Adunarea de la Casele Naționale Duminică 10 Iunie c.„ ora 11 dimineața, Centrala Caselor Naționale va avea adunarea generală în sala de festivități G. Țițeica, (Hotel Englishh, etaj I, cas. Victoriei, 52, București). Membrii din Capitală și din țară sunt invitați să ia parte la expunerea dării de seamă a activității Caselor Naționale pe anul expirat și la fixarea programului pentru viitor. Opera Română La Opera Română din București se vor face in tot cursul lunei Iunie repetiții în vederea spectacolelor din stagiunea viitoare. Deocamdată se află în studiu: „Constantin Brâncoveanu” mister religios într’un act de Sabin Drăgoi, „Maeștri cântăreți din Nürnberg” de Wagner, „Othello” de Verdi și „Nunta lui Figaro” de Mozart. Din repertoriul viitoarei stagiuni va face parte și o operetă care va fi pusă în studiu la toamnă. RELUĂRILE Direcțiunea a mai hotărît următoarele reluări pentru stagiunea viitoare: Tosca de Puccini și Traviata de Vendi în românește și cu motăr noi. Se știe că aceste opere s’au cântat, până acum numai in limba italiană. Povestirile lui Hoffmann de Offenbach cu o montare și cu o distribuție nouă. Afară de operele menționate mai sus Opera va prezenta In decorulnoi actul IV din Carmen și actul II din Tanhauser. Stagiunea se va deschide în :Octombrie. „AGAMEMNON” Publicarea unor scrieri inedite ale lui Gogol Institutul literaturii ruse va scoate în toamna anului acesta ,o mare operă consacrată lui Gogol, care va cuprinde materialul inedit ce s’a găsit în ultimul timp în privința seții și operei marelui scriitor. Intre altele cartea va cuprinde 16 scrisori necunoscute ale lui Gogol.. Printre ele cea mai mare valoare prezintă scrisoarea către A. L. Rosetti, care a fost scrisă imediat după publicarea „Corespondenții cu prietenii”. Gogol se plânge în această scrisoare împotriva cenzurii și împotriva scriitorului și criticului Pletniev, persiflând interesul său pentru beletriștii nouei școli natualiste. Cartea vama cuprinde apoi amintiri și însemnări despre Gogol. In arhiva Institului Literaturii ruse s’a găsit începutul unui articol necunoscut al lui Apollon Grigoriev sub titlul „F. Dostoievski și școala naturalisumului sentimental”. Despre Dostoievski nu se află nici un cuvânt în acest fragment. Autorul a început cu Gogol și s’a însuflețit atât de mult de această temă, încât nu s’a referit la alți scriitori. Grigoriev analizează scrierile lui Gogol „Nașul” și „Paltonul”, două opere profunde, fantastice, una atât de comică că ți se înînvârtește capul, iar a doua atât de tragică, că acoperă inima cu un torent de ghiață”. Cartea mai cuprinde extrase din caetul lui P. J. Dașkov, intitulat „Diferite hârtii salvate de Pogodin de la arderea lor”. E vorba de o parte din manuscrisele rupte de Gogol și aruncate de acesta în foc în momente de întunecare a conștiinței sale. Interesante concerte la Praga Sub auspiciile Uniunii cehoslovace din Praga au avut loc aci câteva concerte ale învățătorilor din estul Slovaciei și Rusiei subcarpantice. E vorba de două coruri, unul compus din 80 învățători, iar celalt din 60 elevi. Concertele au contribuit la cunoașterea cântecelor populare din acele regiuni și la deșteptarea interesului pentru ele. La ultima ședință a comitetului de lectură al Operei, s-a cetit opera Agamemnon a compozitorului D. Cuclin. Congresul internațional de filozofie dela Praga In zilele de 2—8 Septembrie va avea loc la Praga, congresul internațional de filozofie. Ultimul congres a avut loc în 1930 la Oxford și la el au participat 600 persoane. Se crede că congresul de la Praga nu va avea proporții mai mici. Până in prezent s-a anunțat 90 referate, dintre care unele vor deschide discuții asupra unor chestiuni actuale foarte importante. Referatele se vor referi la pozițiunea excepțională științelor naturale în filozofie, adevărata importanță a sociologiei la criza democrației, la filozofia religiei, la adevărata misiune a filozofiei, etc. La congres s-au anunțat foarte mulți savanți din Franța, Polonia, România, Jugoslavia, Austria, Germania, Anglia, America, statele baltice, Suedia. Vor participa delegați din aproape toate țările din lume. Cercurile savanților cehoslovaci lucrează cu o mare intensitate la pregătirile în vederea congresului, ca astfel lucrările sale să fie cât mai înlesnite și mai eficace. la SPECTACOLELE ZILEI TEATRU CĂRĂBUȘ. — Cărăbuș Express. GRĂDINA ISBÂNDA. — A noastră e isbânda. GRĂDINA VOLTA-BUZEȘTI. — Tu ești adorata mea, și compania Kaner-Pirone în „O noapte la Volta”. CAPITOL (sala și grădina). ■— O noapte în Veneția cu Tino Patiera, jurnal și complectare. ARENA TRIANON. — (Piața Brătianu fost Coloseum) „Lady Lou” cu Mae West, jurnal și complectare. CORSO. — Anny Ondra în povestirile d-rei Hoffman și Liane Haid în Taifun. RIO. — Voiajul Fericirii cu Magda Schneider. ROXY. — O noapte în Veneția cu Tino Patlera, jurnal și complectare. CINEMA TRIANON. — „Lady Lou" cu Mae West, Cary Grant, jurnal și complectare. VOX. — Cântărețul necunoscut cu Murattore și fenomenul muzical. Altic cu trupa sa. SELECT și Grădina SELECT.—Vulturul din California cu Richard Cronwell și Dorothy Jordan. CINEMA OMNIA. — Omul invizibil cu Maria Stuart și Valsul fantomă cu Harry Pier. LIDO. — La Wally și Carnavalul cu Gretl Teimer. FEMINA. — Secretul frumuseții cu Elvira Popescu. CINEMA FORUM. — Venus dansează, cu Joan Crawford, și Veneția orașul visurilor. REGAL. — Supune-te legea cu Dickie Moore. BULEW. PALACE. — Submarinul fantomă și Stan și Bran soți ideali. BIZANTIN. — Amor și disciplină și Salte mortale. CINEMA MARNA. — Al. Jolson în „Sunt un vagabond, uinal și complectare. MARCONI.— Tragedia americană cu Sylvia Sidney și Henry Gorát în Ninon. RADIO 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică ușoară (plăci). 14.15: Ora, Radio-Jurnal. 14.40: Muzică ușoară (plăci). Ora copiilor 18.15: Zaharia Buruiană. Lectură. 18.30: Corul școalei primare de fete No. 31, condus de Victor Vrânceanu. 1845. D-ra Demetrescu: Viața copiilor. 19. Concert de după amiază, executat de Orchestra Radio, Chillemont; Uvertură romantică „Cărăbușul de aur“; Luigini: Balet egiptean-suita I; Leoncavallo: Fantezie din „Zaza“; Mercier: Fantezie din opereta „Deshabalez-vous“; Rechtenwald: Achtung, wir gehen voran-potpuriu de marșuri. SĂPTĂMÂNA BALNEOLOGICA: UNIVERSITATEA RADIO 2000: Probleme noi balneoclimatice și turistice de general dr. N. Vicol. 2020. Orchestra Radio: Job. Strauss: Ziare de dimineață-vals; Popper: Gavotă No. 2; Micheli: Valencia-passodoble; Paschill; Floricele-Potpuriu național; Gandolfre: Romanță pentru violină; Fudik: Uncie Teddy-marș pitoresc. 21. Th. Rogalski: Câteva cuvinte despre Billy Mayeks. 2115. Th. Sibiceanu-pian; Billy Mayers: Legendele regelui Artur: a) Preludiu, b) Vrăjitorul Merlin, c) Sabia Escalibor, d) Moartea lui Artur; Hollycock-fox; Penny wistle-fantezie; Marigold-sllw; Jack în cutie. 21.45. Poșta Radio. 22.05. G. Giumiade-canto; Respighi: Stornelatrice; Peter Ottorino Cornelius: Necredință; Eugen Hildech; Primăvara; Massenet: Deschide-ți ochii albaștri; Tristi: Aprilie; Borgovan: Cântec de leagăn. 22.30: Muzică de dans (plăci). 23: Radio-Jurnal. 23.30: Muzică de dans (plăci). - --------------■MEM