Epoca, iunie 1934 (nr. 1605-1628)

1934-06-10 / nr. 1611

r­mia 2-a UZINELE DE FIER ȘI DOMENIILE DIN REȘIȚA S. A. Bilanțul încheiat la 11 Decembrie 1933 CHELTUELI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DecEMB­RiE 1933 VENITURI Verificat și găsit conform Cu registrele Cenzori:: G. CIOFLEC, Expert Contabil, C. BRATESCU, C. ORANESCU, I. REID YOUNG______________ ACTIV PASIV STABILIMENTE. Domenii ••■*•««••• Mine..................... Clădiri pentru exploatațiuni . Clădiri pt. birouri și locuințe Mașini și instalațiuni .... Stocuri de materiale și de pro­duse........................................... Numerar..................... . . . . Titluri Rente de stat DEBITORI Căile Ferate Române .... Alte autorități......................... Clienți particulari și diverse Mobilier CONTURI DE ORDINE.­ Garanții statutare..................... Diverși mărfuri în consemnație Garanții......................... . . . . LEI­B. L­E­I­B . L­E­I­B . L­E­I­B . Capital social.............................. 750,000.000 — Fond de rezervă legal . . . . 351.892.080 — 427.857.226 Fond de rezervă pentru creanțe 225.138.870 — dubioase 28.000.000 — 228.122.559 — Fond special pentru eventuale 233.952.391 — devalorizări ale stocului de 977.176.814 — 2.092.247.860 — materiale. ......... 35.000.000 — Fond de amortizări..................... 778.561.292 — 458.444.337 — Datorii cu garanție ipotecară 28.196.949 — și pe termen lung 488.108.743 = 64.485.160 — Datoria pe baza rentelor de stat 94.178.579— bombardate 43.146.810 — Creditori: .......... 579.513.114 — Conturi tranzitorii ...... 74.190.361 — 175.383 777 — Dividende neridicate ..... 27.656.238 — 173.121.539 — 464.140.042 - BENEFICIU NET^ 1— Report din 1932 ....... 2.064.726 — Beneficiu pe 1933 ...... 43.559.564 — 45.624.290 — 3.201.692.928 — ____ 3.201.692.928 — CONTURI DE ORDINE: 696.000 — Deponenți de garanții statutare 696.000 — 11.093.181 — Mărfuri în consemnație . . . . 11.093.181 — 86.792.600 — 98.581.781 — Garanții.......................................... 86.792.600 — 98.581.781 — Cheltueli generale ...... 35.526.270 • Dobânzi.................................. 127.302.201 -Impozite..................... 48.735.904-Contribuțiuni și cheltueli pent­­tru scopuri de ocrotiri sociale 75.015.885-Amortizări 55.000.000 - Dotația fondului pentru creanțe dubioase 3.224.997 -Diferențe de curs la Titluri și Rente de Stat ....... 15.803.862 -BENEFICIU NETj Report din 1932 ....... 2.064.726 — Beneficiu pe 1933 43.559.564 — 45.624.290 -406.233.409 - Beneficiu din participațiuni. Beneficiu din 1933 . . . . . Beneficiu brut pe 1932 . . . 1.916.827 2.064.726 402.251.856 406.233.409 Președintele Consiliului de Administrație General Adjutant ERNEST. BALLIF Directorul Contabilității : CAROL FLEISCHHACKER Expert Contabil Defilarea federațiilor de sport Cu o ireproșabilă ținută, muzica regimentului de gardă , Mihai Vi­teazul, deschide defilarea. In frun­tea coloanei d-nn­ general Rădulescu directorul g-ral al Onetului și Geor­ge Plagino, președintele U. F. S. R.­­ului, cei doi mari pontifi ai spor­tului românesc, sunt înconjurați de d-nii Mihail Savu, secretarul gene­ral al UFSR, N. Boerescu, președin­tei F. R. S. I. Da­villa, IF. R. F. R.) și R. Schmetaul (F. R. p.). I. M. E. F. (Institutul militar de Educație Fizică) cu ofițerii în pan­taloni albi și bluze de atletism, des­chide coloana. In frunte d-nii ma­ior Medereanu și căp. Drăghici. Urmează Institutul Studențesc de Educație Fizică în aceași ținută. Studentele au defilat în costume al­bastre de sport. Cercetașele Româ­niei vin mandre că pot saluta pe Suveran. E cohorta Principesei Ilea­na, Arhiducesă de Habsburg, care in alți ani defila in frunte cu prin­­ciara-i conducătoare. Vin cercetașii României în frunte cu d. col. Panaitescu, prof. Nedelcu. Defilează legiunea București în frunte cu d. căpt. Dimăncescu. In echipament complect, se înșiră cer­cetași­ marinari, Cohorta I Galben urmată de centuria armeană, Co­horta II Negru, Cohorta III Alba­stru, Cohorta IV Verde. Aplauze numeroase culeg micii „Pui de Șoimi“ Voevodul ii admiră cu multă satisfacție. Intr'o ținută demnă și elegantă „Asociația Creștină a femeilor“ defi­lează cu secțiile de eleve, studente, ucenice, lucrătoare și funcționare. Imediat apare „Asociația Creștină a tinerilor“ în frunte cu d. Brown. Intre defilanți ese în evidență chelia pronunțată a fostului Cam­pion național de box Dumitru Teică. Cuvântarea d-lui George Plagino Rare sunt zilele mari când Uniu­nea Federațiunilor Sportive Româ­ne găsește prilejul să sărbătorească pe înaltul ei creator, protector binefăcător. Printre aceste zile în­și semnate, cea mai de căpetenie pen­tru noi este cea de 8 Iunie când In­­stituțiunea fondată de Majestatea Voastră a avut fericirea să regăseas­că pe Marele ei întemeietor, s Ne găsim departe de timpurile când, sub ochii și părintească privi­­ghere a Majestăței Voastre, se plă­­­­mădeau începuturile sportului Ro­­­­mânesc. Majestatea Voastră a Știut­­ să desvolte în noi spiritul de iniția­tivă particulară în sport, a știut i să-l disciplineze» să-l organise. I­I EPOCA Adunarea generală a Soc. arhitecților români Aseară sa ținut la sediul din str. Episcopiei 2, o adunare extraordi­nară a arhitecților români, în care s’a discutat: a) Situația grea în care a fost puși arhitecții și proprietarii, prin abrogarea legii construcțiilor, arhi­tecții hotărând să intervină la mi­nisterul de finanțe să lungească termenul de obținerea autorizații­lor de construcții și de terminare până la August 1936. b) Au cerut reglementarea con­cursurilor publice pentru toate lu­crările publice importante. c) Să se intervin: la Academia de arhitectură să termine cu trie­rea arhitecților recunoscuți; _ d) Să se intervină pe lângă pri­măriile de sectoare pentru o stric­tă aplicare a legii orpului arhitec­ților; . c) Deasemenea la ministrul mun­cii, spre a nu se mai prelungi libe­ra ședere în țară a streinilor, care lucrează în detrimentul elementu­lui românesc, ce șomează. Zina națională a sporturilor Inaugurarea expoziției educației fizice Discursul Suveranului Eri la ora 3 jum., a avut loc la C. N. E. F. inaugurarea expoziției de­monstrative a educației fizice. In așteptarea suveranului, care patronează expoziția,­­ se aflau în fața intrării principale d-nn­: G. Tătărescu, prim ministru, FaiUerat, ministrul Angliei, Jan Șeba, minis­trul Cehoslovaciei, Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei, baron Guillau­me minist. Belgiei, mareșal Ilasievici dr. C. Anghelescu, ministrul ins­trucțiunii publice, dr. Costinescu, ministrul sănătății, general Conde­­escu, I. Inculeț, ministru de interne subsect. de stat Savel Rădulescu, Manolescu-Strunga, ministru, Eu­gen Filotti, ministru plenipotențiar, Arczisewski, ministrul Poloniei, Ge­orge Plagino, general Virgil Rădu­­lescu, colonel Pallas, atașat militar francez, colonel de l’Hermitte, ata­șat pentru aviație al republicii fran­ceze, N. N. Săveanu, Cezar Mereuță, director general C. F. R., Vâlcovici, fost­ ministru, amiral Coandă, Miha­il Savu, Sergiu Dumitriu, secretar general la Interne, Gabriel Marine­­scu, prefectul Poliției, general Ma­nu, col. dr. Bébé Lascar, col. dr. Mi­­hăilescu. Mai sunt prezenți d-nii: col. Ma­­nolescu, col. Grigorescu, col. Râm­­niceanu, aghiotanți, Eugen Bianu, etc.Suveranul sosește însoțit de Voe­­vodul Mihaiu. E întâmpinat de d. prim-ministru G. Tătărescu ,și de d. general Virgil Bădulescu, director general al C. N. E. F. Arhimandritul Galaction Gordun, înconjurat de un sobor de preoți o­­ficiază slujba religioasă. După serviciul divin urmează cu­vântările: Cuvântarea d-lui minis­tru C. Angelescu Sunt doisprezece ani de când Ma­iestatea Voastră, atunci Principe Moștenitor al Tronului, aț­ ridicat pe întinsul câmp al procupărilor de cultură ale Neamului reîntregit, un nou drapel: educația fizică, regene­ratoare a puterilor națiunei, com­plement indispensabil al educației intelectuale și morale, pârghie de ridicare a tineretului țării. Au trecut 12 ani de atunci. Ani grei, în care trebuia să se creieze, să se prefacă întregul aparat de Stat, spre a-1 adapta unor noui ce­rințe, unor noui condițiuni de via­ță. Ani grei, căci greutatea lor o simțim și astăzi, apăsând cu putere asupra noastră, paralizându-ne ela­nurile și incetinindu-ne ritmul pro­­gresiunei. Și totuși, sămânța aruncată de moștenitorul tronului de acum doi­sprezece ani, purtând în ea pute­rea de garanție hărăzită de o tine­rețe viguroasă, fertilizată de mun­ca atâtor oameni, care au înțeles porunca înaltei chemări a încolțit, a răzbit la lumină și s’a desvoltat în instituții serioase și durabile, ca­re au câștigat drept de cetățenie în cultura românească. Astăzi, expoziția demonstrativă a Educației Fizice, la care suntem chemați să asistăm, popas intr'o călătorie ascendentă, ne permite să ne dăm seama de progresul neaș­teptat și surprinzător, la, care au a­­­juns instituțiile creiate sub im­pulsul direct al Majestăței Voastre. Educația fizică a cucerit publicul românesc. Ea se impune astăzi ca o realitate, care nu poate fi nici tă­găduită, nici nesocotită. Preocupările conducătorilor vieții de stat, trebue să tindă »4 asist» calea normală a unei desvolt­eri fi­rești, întemeiată pe datele certe și controlate pe cari ni le furnizează științele, cari stau în strânsă legă­tură cu ea. Expoziția care se deschide astăzi, e destinată să arate progresele edu­cației fizice in România, săvârșite sub îndrumarea Oficiului Institu­tului de Educație Fizică, întrucât e­trebue să mărturises că deschi­derea expoziției de educație fizică Imi pricinuește o adâncă mulțumire, fiindcă sunt obligat să merg cu gândul cu mulți ani înapoi și să-mi aduc aminte — parcă ar fi fost feri­­ de începuturile sportului nostru, acele faimoase prime încercări, în care ne găseam pe teren, în afară de echipă, câțiva spectatori, — iar zilele trecute am auzit că au asistat 25.000 de persoane. Aceasta poate să explice fiecăruia ceia ce s’a fă­cut și unde am ajuns în această di­recțiune. Dar, progresul realizat ne prici­­nuește nouă, acelora care am fost inițiatorii acelei mișcări, dintre care După terminarea solemnității, Su­veranul împreună cu Voevodul Mi­­hai și suita a făcut o vizită amă­nunțită standurilor expoziței. S’au întrunit laolaltă toți industriașii și cluburile sportive. Regele a trecut in revistă standurile frumos ame­najate ale N. F. R., S. M. R., L. N. R., Direcția vânătoarei din ministerul agriculturii, colecția de puști B. D. Zissu, Augustul vizitator s’a între­ținut cu B. D. Mociorniță și a vizi­tat apoi colecțiile de cupe și meda­lii al C. F. R.-ului (toate secțiunile). Federația sporturilor de iarnă, prie­tenii Mării, gruparea Stadiul Ro­mân, Federația Română de Food­­e se pot exprima prin date și fap­te materiale. După cuvântarea d-lui dr. Ange­lescu au luat cuvântul d-nii generali Condeescu și Virgil Bădulescu, ară­tând importanța educației fizice in crearea unui echilibru sufletesc al tineretului. o­mul-unii se găsesc în guvern turnire cu atât mai mare, cu cât ne dovedește că s’a schimbat con­­ceptiunea și cum aceia cari sunt răspunzători de destinele acestei țări, au priceput că educațiunea fi­zică nu este numai un joc, ci o par­te integrantă a educatiunii natio­nale. Expoziția, pe care publicul va a­­vea prilejul s-o vadă In această lu­nă, va proba tuturor că aci nu ne jucăm, ci lucrăm. In acest spirit, fac urări de izbân­dă desăvârșită acestei expoziții, pentru propășirea tuturor sporturi­lor românești, în interesul și Întări­rea națiunii noastre, ball, clubul p. T. T., Venus, Șoimii Carpaților, Macabi, Federația de tennis fabrica S. E. T., Vivi, Socec, etc. La etajul expoziției Regele s-a o­­prit multă vreme la expoziția de cupe și medalii a regimentului 2 Artilerie comp. D. col. Potopeanu Gh. a arătat Suveranului toate tro­feele câștigate de curagioasa echipă de bolsleigh a căpitanului Angheles­cu. Regele și Voevodul Mihai au semnat Apoi in Cartea de Aur a re­gimentului. In drum spre stadion, a fost vi­zitat și mărețul Stand al Poloniei­, dându-i directi­ve­ dhi concordanța cu caracterul și cu geniul neamului nostru. Mână în mână cu frații noștri de pretutindeni, am pornit la muncă, și munca noastră lentă, poate puțin cunoscută de cei ne-inițiați, și-a dat roadele, căci efectele ei de întra­re sportivă s’au făcut simțite pe tot cuprinsul țarei Românești până ln unghiurile cele mai îndepărtate, și a servit în mod admirabil opera de unire sufletească a tuturor Ro­mânilor, care trebue să ne preocu­pe pe toți. Această operă de pă­trundere lentă și românească pe care marele public nu a putut-o a­­preciia, decât prin manifestațiuni sportive și prin progresele realizate de fie­care sport in parte, Institu­­țiunea noastră a știut să o înfăptu­iască printr’o muncă pacientă, fără preget, ne­șovăitoare, fără spirit de reclamă; și astăzi instituțiunea noa­stră a prins rădăcini adânci in tot cuprinsul Țărei. Iată cum, Îndrumați de Majesta­tea Voastră am servit Patria Ro­mână, mândri dacă am reușit în de­cursul anilor să nu ne îndepărtăm de înaltele concepții care le-a avut Majestatea Voastră la întemeierea Instituțiunei noastre, și fericiți da­că rămânem demni de înalta Sa solicitudine. Aceasta am făcut-o cu toții după puterile și capacitatea noastră cu a­­celaș suflet și cu aceiași dragoste de neam. Nu ne îndoim că urmașii noștri, ne mai având de luptat cu dificultățile inerente ori­cărui înce­put, vor ști să perfecteze, să mă­rească și să întărească Instituțiu­nea noastră, punând întotdeauna a­­cest organism viu în concordanță cu timpurile noi. Imaginee sfinte ale Patriei și Re­­galității sunt călăuzitoarele noastre spre mai bine, mai frumos, mai ma­re. Ele ne indică calea dreaptă și luminoasă de urmat, ele ne vor feri de căi greșite. Sărbătorim ziua de 8 Iunie, a­­ceastă zi mare pentru sufletele noastre, sărbătorim și ziua în care ne este dat să exprimăm Majestă­ței Voastre recunoștința, lealitatea și supunerea noastră fără margini, egământ de înalt ordin moral, care este la baza Instituțiunei noastre, și ne unește pe toți într’un singur gând. Răspunsul Suveranului Serbarea aceasta care a devenit ziua sportului românesc, e o serbare care imi umple sufletul de bucurie îmi umple sufletul de bucurie vă­zând progresul imens pe care l’a făcut sportul nostru, îmi pare bine că văd în jurul meu pe cei care l’au întemeiat. Sunt convins că toți sportivii vor pune umărul ca această mișcare să se desvolte cum t­rebue. Sportul nu este numai un exercițiu fizic ci și o întregire morală. A fi sportiv nu înseamnă a fi nu­mai recordman ci și un bun cetățean al țării. Voi toți sportivii trebue să fiți pe lângă falanga întăririi neamului, a­­părătorii puterei morale. Aceasta e urarea pe care în a­­ceastă zi a sporturilor o fac tuturor sportivilor. Au urmat demonstrații de educa­ție fizică, mișcări suedeze și ritmi­că, executate de membrii Federației de gimnastică. La ora 18.30 Regele Carol, Voe­­vodul Mihai și suita, au părăsit Sta- Discursul Suveranului Regele vizitează standurile * ntrarea Rusiei în Liga Națiunilor Presa sovietică se ocupă în ul­timul timp, în numeroase articole de chestiunea apropierii franco­­sovietice și cu posibilitatea in­trării Rusiei sovietce în Liga Na­­țiunilor. Oficiosul guvernului din Moscova „Izvestia” scrie într’un articol, că pe măsură ce crește pericolul de războiu în viața in­ternațională și se desvoltă politi­ca de pace a Uniunii sovietice, chestiunea apropierii cu Rusia găsește tot mai multă compre­­hesiune în cercurile politice fran­ceze ceea ce dovedesc între altele discursurile rostite de ministrul de externe Barthou. Mai departe organul oficial al Uniunii sovie­tice accentuiază, că inițiativa proiectului de intrare a soviete­lor în Liga Națiunilor nu porne­ște din Rusia sovietică. In opozi­ția cu afirmațiile de numeroase ziare străine se poate constata că inițiativa intrării Rusiei Liga Națiunilor nu este a guver­­n nului sovietic, care nu și-a expri­mat niciodată o asemenea inten­ție. De la guvernul sovietic se aș­teaptă numai ca să se pronunțe pozitiv sau negativ față de pro­punerea ce a venit din alte părți. Oficiosul partidului comunist rus „Pravda” din Moscova scrie că împotriva invitației Uniunei sovietice in Liga Națiunilor s’au pronunțat țări, care au părăsit nu de mult organizația de la Ge­neva (Germania, Japonia) și ob­servă: „Lucrul cel mai interesant este, că tocmai presa acestor țări s’a­ pretat la vaste discuții și la comentări zadarnice pe tema condițiunilor invitării sau primi­­rei Uniunei sovietce în Liga Na­țiunilor. Această discuție a pre­sei germane și japoneze este com­­plect de prisos, cu atât mai mult cu cât chestiunea invitării sau neinvitării Rusiei în organizația de la Geneva nu depinde de loc de aceste state. Este vorba numai de o eventuală invitare a Rusiei sovietice și de primirea ei va ho­tărî numai Uniunea sovietică, ca­re se va conduce în conformitate cu interesele luptei pentru pace”. Mai departe „Pravda” insistă cu nemulțumire asupra unor voci din presa poloneză, în care se spune că chestiunea intrării U­­niunei sovietice în Liga Națiuni­lor este legată cu un anumt peri­col. Deasemenea și „Izvestia” și-a exprimat mirarea față de unele știri ale presei străine, că ches­tiunea intrării Rusiei în Liga Na­țiunilor a provocat neliniște în cercurile poloneze. Ziarel mențio­nate au făcut aluzii și în ce pri­vește politica Angliei, al cărei punct de vedere este comentat la Moscova cu o mare rezervă și cu oarecari nemulțumiri. Gâște pe scenă adus 10 gâște cari dresate vor apare într’o piesă. Aceste păsări nu sunt destinate să salveze Roma, și nu vor constitui garda Capitoliului la vre-o dramă istorică, ci vor aduce o culoare lo­cală vie într’un decor reprezentând un sat din Anglia, în opera muzi­cală : „Trei surori”. Educația scenică a gâștelor a și început și se poate spune cu oare­care succes. Palmipedele se dove­desc artistic foarte disciplinate și nu li se reproșează decât faptul că, tocmai in momenul intrării în sce­nă, manifestează tendința de a oua. Cinematograful didactic Ministrul cultelor din Cairo spri­jină foarte mult cinematograful ca factor pedagogic, atât pentru face pe elevii din orașe să cunoa­­­scă, pe ecran măcar, viața de la țară și frumusețile țării lor, cât și pen­tru a-i perfecționa în limba en­gleză. Planul ministrului prevede proec­­tarea de filme cu cele mai impor­tante monumente din țară, princi­­­ipalele industrii, grădini geologice, etc. Unele filme au rulat la diver­se școli, bucurându-se de un mare succes. Fiecare film are o introdu­cere și o explicație în limba engle­ză astfel încât școlarii învață și pro­nunțarea corectă și ortografia. Ce crede ministrul nostru de in­strucție despre măsurile colegului său egiptean? — 1 " —MM»­» sem Pisici și șobolan In genere pisicile mănâncă șobo­lani. Dar în Africa de Sud, în dis­trictul Bizana, lucrurile se petrec tocmai de andoaselea. De câtâva vreme regiunea e în- CALDE, PR­OASPETE... Marele succes de la Cărăbuș La teatrul Cărăbuș se joacă în fiecare seară cu un succes neegalat excelenta revistă de mare montare Cărăbuș Express de N. Kirițescu. D. C. Tănase în fruntea ansam­blului excelează în câteva apariții ilariante de mare efect. Alături de d-sa obțin aplauze merituoase doamnele Lizica Petrescu, Mia Ste­­riade, Maud Mary, Lulu Savu, Li­­sette Verea, Lia Bogdan, Modigo și d-nii Giugar­iu, Aurel Milian, Emilian, Dinescu, Munteanu, Roman, etc. O apariție senzațională o consti­tuie celebrul cuplu de dans Stad­ler și Rose de la Siegfried Follies din New­ York. Deasemenea trebue să relevăm și frumoasele șlagăre muzicale ale compozitorilor de talent Elly Roman Dendrino și Andreescu. „Valsul dimineții” la grădina Marconi Miercuri 13 Iunie crt. va avea loc irevocabil premiera comediei „Val­sul dimineții” trei acte de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu după Grenet Dancourt. „O noapte la Volta” La grădina cinema Volta Buzești, compania de reviste N. Kanner-I. Pirone au obținut un formidabil succes cu revista „O noapte la Vol­ta” în 22 tablouri a d-lui Nican. Aplauzele și bisurile nenumărate au făcut ca grandioasa revistă să fie jucată de două ori; întregul an­samblu în frunte cu­ Rozina Vigue­­lin, Lyli Socec, Mya Georgescu și mult talentata Marga Iordănescu, au format cadrul femenin, cari au dat toată amploarea tinerească re­vistei, iar d-nii N. Kanner, I. Pirone, tenorul Brună, prof. Willy, Cristian, etc. au asigurat succesul premierei pentru foarte multă vreme. Decoru­rile d-lui Petrescu-Muscă cât și or­chestra sub conducerea d-­lui Patriki au culminat succesul serii. Expoziții Hasefer. —­ Expoziția de artă de­corativă a d-nei Synadino. A noastră e izbânda Teatrul Isbânda, prezintă o ex­celentă revistă „A noastră e isbân­­da”, în două acte și un prolog de Ben-Eli. Ansamblul e alcătuit din elemen­te de talent și enumără pe d-nele Violeta Ionescu, Silvia Krueger, E­­lena Body, Mimi Grețulescu, Nina Nicolau, Agnia Bogoslavska, Maria­na Ciurea ,Gigi Cristescu, Pârvulescu, Bonica Demion, Lucica Nutzi Ionescu, este., și d-nii G. Groner, Dan Demetrescu, Ladislau Groff, Piu Mironescu, Mișu Cassvan, H Nicolaide, Jean Tomescu, C. Husar John Havis și D’Agol. Direcția de scenă o deține d. Gro­ner spiritualul actor al teatrului Alhambra, iar conducerea muzicală aparține d-lor Schwartzmann și Poldi Ebner. Adunarea de la Casele Naționale Duminică 10 Iunie c.„ ora 11 di­mineața, Centrala Caselor Națio­nale va avea adunarea generală în sala de festivități G. Țițeica, (Hotel Englishh, etaj I, cas. Victoriei, 52, București). Membrii din Capitală și din țară sunt invitați să ia parte la expunerea dării de seamă a ac­tivităț­ii Caselor Naționale pe anul expirat și la fixarea programului pentru viitor. Opera Română La Opera Română din București se vor face in tot cursul lunei Iu­nie repetiții în vederea spectacole­lor din stagiunea viitoare. Deocamdată se află în studiu: „Constantin Brâncoveanu” mis­ter religios într’un act de Sabin Drăgoi, „Maeștri cântăreți din Nürnberg” de Wagner, „Othello” de Verdi și „Nunta lui Figaro” de Mozart. Din repertoriul viitoarei stagiuni va face parte și o operetă care va fi pusă în studiu la toamnă. RELUĂRILE Direcțiunea a mai hotărît urmă­toarele reluări pentru stagiunea viitoare: Tosca de Puccini și Traviata de Vendi în românește și cu mo­tăr noi. Se știe că aceste opere s’au cântat, până acum numai in limba italiană. Povestirile lui Hoffmann de Of­fenbach cu o montare și cu o dis­tribuție nouă. Afară de operele menționate mai sus Opera va prezenta In decorul­­noi actul IV din Carmen și actul II din Tanhauser. Stagiunea se va deschide în :Oc­tom­brie. „AGAMEMNON” Publicarea unor scri­eri inedite ale lui Go­gol Institutul literaturii ruse va scoa­te în toamna anului acesta ,o mare operă consacrată lui Gogol, care va cuprinde materialul inedit ce s’a găsit în ultimul timp în privința seții și operei marelui scriitor. In­tre altele cartea va cuprinde 16 scrisori necunoscute ale lui Gogol.. Printre ele cea mai mare valoare prezintă scrisoarea către A. L. Ro­­setti, care a fost scrisă imediat du­pă publicarea „Corespondenții cu prietenii”. Gogol se plânge în acea­stă scrisoare împotriva cenzurii și împotriva scriitorului și criticului Pletniev, persiflând interesul­ său pentru beletriștii nouei școli natu­­aliste. Cartea va­ma cuprinde a­­poi amintiri și însemnări despre Gogol. In arhiva Institului Litera­turii ruse s’a găsit începutul unui articol necunoscut al lui Apollon Grigoriev sub titlul „F. Dostoievski și școala naturalisumului sentimen­tal”. Despre Dostoievski nu se află nici un cuvânt în acest fragment. Autorul a început cu Gogol și s’a însuflețit atât de mult de această temă, încât nu s’a referit la alți scriitori. Grigoriev analizează scri­erile lui Gogol „Nașul” și „Palto­nul”, două opere profunde, fantas­tice, una atât de comică că ți se în­­învârtește capul, iar a doua atât de tragică, că acoperă inima cu un to­rent de ghiață”. Cartea mai cuprin­de extrase din caetul lui P. J. Daș­­kov, intitulat „Diferite hârtii sal­vate de Pogodin de la arderea lor”. E vorba de o parte din manuscrise­le rupte de Gogol și aruncate de a­­cesta în foc în momente de întune­care a conștiinței sale. Interesante concerte la Praga Sub auspiciile Uniunii cehoslo­vace din Praga au avut loc aci câ­teva concerte ale învățătorilor din estul Slovaciei și Rusiei subcarpan­­tice. E vorba de două coruri, unul compus din 80 învățători, iar celalt din 60 elevi. Concertele au contri­buit la cunoașterea cântecelor populare din acele regiuni și la deș­teptarea interesului pentru ele. La ultima ședință a comitetului de lectură al Operei, s-a cetit ope­ra­ Agamemnon a compozitorului D. Cuclin. Congresul internațio­­nal de filozofie dela Praga In zilele de 2—8 Septembrie va avea loc la Praga, congresul inter­național de filozofie. Ultimul con­gres a avut loc în 1930 la Oxford și la el au participat 600 persoane. Se crede că congresul de la Praga nu va avea proporții mai mici. Până in prezent s-a anunțat 90 referate, din­tre care unele vor deschide discuții asupra unor chestiuni actuale foar­te importante. Referatele se vor re­feri la pozițiunea excepțională științelor naturale în filozofie, adevărata importanță a sociologiei la criza democrației, la filozofia re­ligiei, la adevărata misiune a filo­zofiei, etc. La congres s-au anunțat foarte mulți savanți din Franța, Po­lonia, România, Jugoslavia, Aus­tria, Germania, Anglia, America, statele baltice, Suedia. Vor partici­pa delegați din aproape toate țările din lume. Cercurile savanților ceho­slovaci lucrează cu o mare intensi­tate la pregătirile în vederea con­gresului, ca astfel lucrările sale să fie cât mai înlesnite și mai eficace. la SPECTACOLELE ZILEI TEATRU CĂRĂBUȘ. — Cărăbuș Ex­press. GRĂDINA ISBÂNDA. — A noastră e isbânda. GRĂDINA VOLTA-BUZEȘTI. — Tu ești adorata mea, și compania Kaner-Pirone în „O noapte la Vol­ta”. CAPITOL (sala și grădina). ■— O noapte în Veneția cu Tino Patiera, jurnal și complectare. ARENA TRIANON. — (Piața Brătia­­nu fost Coloseum) „Lady Lou” cu Mae West, jurnal și complectare. CORSO. — Anny Ondra în povesti­rile d-rei Hoffman și Liane Haid în Taifun. RIO. — Voiajul Fericirii cu Magda Schneider. ROXY. — O noapte în Veneția cu Tino Patlera, jurnal și complec­tare. CINEMA TRIANON. — „Lady Lou" cu Mae West, Cary Grant, jurnal și complectare. VOX. — Cântărețul necunoscut cu Murattore și fenomenul muzical. Altic cu trupa sa. SELECT și Grădina SELECT.—Vul­turul din California cu Richard Cronwell și Dorothy Jordan. CINEMA OMNIA. — Omul invizibil cu Maria Stuart și Valsul fantomă cu Harry Pier. LIDO. — La Wally și Carnavalul cu Gretl Teimer. FEMINA. — Secretul frumuseții cu Elvira Popescu. CINEMA FORUM. — Venus dansea­ză, cu Joan Crawford, și Veneția orașul visurilor. REGAL. — Supune-te legea cu Dic­kie Moore. BULEW. PALACE. — Submarinul fantomă și Stan și Bran soți ideali. BIZANTIN. — Amor și disciplină și Salte mortale. CINEMA MARNA. — Al. Jolson în „Sunt un vagabond, uinal și com­plectare. MARCONI.­­— Tragedia americană cu Sylvia Sidney și Henry Gorát în Ninon. RADIO 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13.45: Spectacolele, Bursa, Muzică u­­șoară (plăci). 14.15: Ora, Radio-Jurnal. 14.40: Muzică ușoară (plăci). Ora copiilor 18.15: Zaharia Buruiană. Lectură. 18.30: Corul școalei primare de fete No. 31, condus de Victor Vrânceanu. 18­45. D-ra Demetrescu: Viața copii­lor. 19. Concert de după amiază, execu­tat de Orchestra Radio, Chillemont; U­­vertură romantică „Cărăbușul de aur“; Luigini: Balet egiptean-suita I; Leon­cavallo: Fantezie din „Zaza“; Mercier: Fantezie din opereta „Deshabalez-vous“; Rechtenwald: Achtung, wir gehen vo­­ran-potpuriu de marșuri. SĂPTĂMÂNA BALNEOLOGICA: UNIVERSITATEA RADIO 20­00: Probleme noi balneoclimatice și turistice de general dr. N. Vicol. 20­20. Orchestra Radio: Job. Strauss: Ziare de dimineață-vals; Popper: Ga­­votă No. 2; Micheli: Valencia-passo­­doble; Paschill; Floricele-Potpuriu na­țional; Gandolfre: Romanță pentru vio­­lină; Fudik: Uncie Teddy-marș pitoresc. 21. Th. Rog­alski: Câteva cuvinte des­pre Billy Mayeks. 21­15. Th. Sibiceanu-pian; Billy Ma­yers: Legendele regelui Artur: a) Pre­ludiu, b) Vrăjitorul Merlin, c) Sabia Escalibor, d) Moartea lui Artur; Holly­cock-fox; Penny wistle-fantezie; Mari­­gold-sllw; Jack în cutie. 21.45. Poșta Radio. 22.05. G. Giumiade-canto; Respighi: Stornelatrice; Peter Ottorino Corne­lius: Necredință; Eugen Hildech; Pri­măvara; Massenet: Deschide-ți ochii albaștri; Tristi: Aprilie; Borgovan: Cântec de leagăn. 22.30: Muzică de dans (plăci). 23: Radio-Jurnal. 23.30: Muzică de dans (plăci). - --------------■MEM

Next