Epoca, iunie 1937 (nr. 2492-2515)

1937-06-10 / nr. 2499

'T Pagina 2*a-A D. Moscicky in Capital —11 ————— ■ [UNK] — ■" Dineul de la Palat. — Discursul Suveranului.— Răspunsul președintelui Poloniei Capitala a făcut luni după amiază președintelui Poloniei o primire en­teuziastă. Gara Mogoșoaia, toate stră­zile pe unde a trecut cortegiul și străzile centrale aveau aspectul zile­lor de mare sărbătoare. Zeci de mii de oameni au așteptat trecerea d-lui Moscicki spre Palat, salutându-l cu nesfârșite urale. La ora 3.50 a sosit in gfara Mogo­șoaia cu automobilul M. S. Regele, însoțit de Marele Voevod Mihai. La orele 4 precis trenul președi­n­­țial a sosit în gara Mogoșoaia. Cele două locomotive sunt îmbrăcate cu ghirlande de brad și drapelele celor două țări. In momentul intrării trenului in gară muzica intonează imnul natio­nal polon, totată lumea se desco­peră. In fața salonului de recepție d. Moscicki, președintele Poloniei îm­brăcat în frac și purtând la gât Ma­rele Colan, coboară din vagon și e întâmpinat de M. S. Regele, care îi urează bun sosit. Cei doi șefi de stat stau câteva clipe cu mâinile strânse, vădit im­presionați, după care d. Moscicki in­­tavi de mâna M. S. Marelui Voevod Mihai, la a cărui revedere președin­tele Poloniei surâde îndelung. Suveranul prezintă pe d-nii Gh. Tătărescu, președintele consiliului, Victor Antonescu, ministrul de ex­terne și generalul Paul Angelescu, ministrul apărării naționale. M. S. Regele și d. Moscicki au tre­cut apoi în revistă compania de o­­noare, după care reveniți în fața sa­lonului de recepție, au strâns mâna ofițerilor și ziariștilor poloni . J URAREA PRIMARULUI CAPITALEI In pragul salonului de recepție d. Moscicki e întâmpinat cu pâine și sare de d. Al. Gh. Donescu, primarul general al Capitalei, care rostește ur­mătoarele cuvinte: „Poporul Capitalei, ca și de altfel al României întregi, este plin de e­­m­oție în acest moment când Exce­lența Voastră pășește pe pământul țării noastre. Fiindcă vede în prezența Excelen­ței Voastre aici un semn al păcii continentale, ideal al tuturor româ­nilor. Oferindu-vă, după vechiul nostru obicei, pâine și sare, simbol a­l pros­perității, Vă urez în numele Capita­lei României: „Bine ați venit”. Suveranul și președintele Polo­niei au trecut apoi in salonul de re­cepție unde au fost prezentați mem­brii guvernului și ai Corpului diplo­matic, înalții demnitari civili și mi­litari, cu care d. Moscicki s-a între­ținut câteva clipe. SPRE PALAT La ora 4.15 d. n. cortegiul regal a pornit din fața gării Mogoșoaia în ordinea următoare: Trăsura cu d. general Gabriel Ma­­rinescu, subsecretar de stat la in­terne și prefectul poliției, un esca­­dron de escorta regală, trăsura a la Caumont deschisă cu M. S. Regele și președintele Poloniei, trăsura de ga­lă deschisă cu M. S. Marele Voevod Mihai și d. Ernest Urdăreanu, ma­reșalul Curții regale,­­un escadron din escorta regală și trăsura cu d. colonel Stavăr, prefectul palatului. In primul automobil se aflau d-nii col. Beck și Victor Antonescu, mi­niștrii de externe ai celor două țări, după care urmau mașinile cu mem­brii guvernului, demnitarii Curții și Corpul diplomatic. Pe tot parcursul, muzicile au in­tonat Imnul național polon, trupele au dat onorurile, iar străjerii, elevii școalelor din Capitală și o mulțime imensă au ovaționat frenetic corte­giul regal. Cortegiul a străbătut șoseaua Kise­­leff, b-dul Tache Ionescu, b-dul Las­car Catargiu, str. Episcopiei și calea Victoriei, . ..*L.­­ÍPPfi "â*’ '. Cu trenul președintelui Poloniei au mai sosit dni­ col. Beck, ministrul de externe, generalul Schalley, șeful casei militare, Römer șeful protoco­lului din ministerul de externe și căpitanii Hartman și Krynski, adju­tanții președintelui, de asemenea și d-nii Richard Franasovici, ministrul lucrărilor publice, general Paul Teo­­dorescu, Arciszewski, ministrul Po­loniei la București, maior Mihăiles­­cu, adjutant regal, Elefterescu, con­silier de legație și inginer Pavelescu, directorul trenurilor regale, cari au întâmpinat pe d. Moselski în gara Grigore Ghica. La ora 5, din tribuna ridicată în fața Palatului, M. S. Regele și preșe­dintele Poloniei au primit defilarea trupelor. Defilarea a fost deschisă de d. ge­neral Ilasievici, comandantul parăzii și al corpului 2 armată, însoțit de statul său major. Au urmat în ordine ofițerii par­­chetului și justiției militare; școlile militare; muzica liceului „Mănăstirea Dealului”; d. general Argeșeanu, co­mandantul diviziei de gardă, cu sta­tul major; unități din toate regi­mentele în subordine, apoi trupe din artilerie, infanterie, grăniceri, cava­lerie și roșiori, baterii de tunuri de câmp, tunuri cu tragere lungă, obu­ziere, trupe din aviație, artileria an­tiaeriană, posturi de ascultare, re­flectoare și pompierii. Defilarea s-a încheiat cu patru­sprezece care de asalt. In timpul parăzii au trecut pe deasupra, in­formații, numeroase es­cadrile de aviație, înaltul oaspete, M. S. Regele. Ma­rele Voevod Mihai și suitele s’au re­tras apoi în palatul regal, lângă alianța noastră, toate ce­lelalte alianțe și prietenii cari ar­­monizându-se împreună formea­ză un cadru indestructibil în ser­viciul păcii. Aceste alianțe și prietenii se coordonează perfect cu spiritul de care este animată marea instituție dela Geneva. DOMNULE PREȘEDINTE, Vizita Excelenței Voastre, re­amintește în sufletele noastre a­­cele zile când neuitatul Mareșal Pilsudski, a adus scumpului Meu Părinte salutul cald al Poloniei. Ei au fost ziditorii alianței nnastre și lor trebue să se păs­­trtăm o pioasă amintire. Privind decursul istoriei ve­dem că legăturile între cele do­uă națiuni nu datează numai din ziua reclădirii Poloniei, ci sunt cu mult mai vechi. Făuritorii a­­lianței polono-române au putut găsi în istoria și sufletul popoa­relor noastre cheagul care a permis cimentarea unor rapor­turi atât de calde, și cari vizita de astăzi vine s-o întărească și mai puternic. Iată de ce, Domnule Președin­tă nu exprim cuvinte reci proto­­o­olare când zic că vă salutăm în­­ România cu inimile îmbucurate, afirm un adevăr care este s mtit de toată suflarea Româ­­n­ească. Tăria alianței noastre este tocmai că ea nu este numai un act de chibzuință politică ci și un imbold a sincerei prietenii intre popoarele noastre. Fericit deci atât Eu cât și toa­­ă România de a Vă ura bun ve­­ntit în mijlocul nostru, ridic pa­harul Meu întru sănătatea Exce­lentei Voastre și pentru pros­peritatea și propășirea scumpei Mele aliate Polonia. DEFILAREA MM 8 In gara Mogoșoaia ' Dineul de­ ­ La ora 21 a fost la Palat un dineu­l de gală, la care afară de M. S. Regele și de Excelența Sa Președintele Re­publicei Polone și Măria sa Marele Voevod de Alba Iulia, au luat parte: SUITA EXCELENȚEI SALE D-LUI PREȘEDINTE D-l W. Mieczyslawski. D-l B. Sobanski. D-l Adam Micucki. GUVERNUL Excelențele Lor d-nui G. Tătărescu, Al. Lapedatu, N. N. Săveanu, I. In­­culeț, Dr. C. Angelescu, Victor A.I­o­­nescu, I. Nistor, V. Sassu, General Paul Angelescu, Dr. Vaier Pop, Dr. I. Costinescu, Victor Iamandi, M. Cancicov, M. Negură, Radu Irim­es­­cu, d. Al. D. Zamfirescu, ministrul României la Varșovia. CURTEA REGALĂ E. S. D-l General Baliff, E. S. D-l I. V. Stircea, E. S. Dr. I. Anton Moc­­sonyi, E. S. D-l Ernest Urdăreanu, E. S. D-l C. Flondor, D-l Dr. I. ivfa­­rn ulea, D-l General N. Condiescu, D-l General I. Filimon, D-l Lt. Colo­nel Zwiedinek, D-l Eugen Buhman, D-l Comandor P. Fundățiano, D-l Lt.-Colonel C. Filitti, D-l Lt.-Colonel G. Stavăr, D-l Maior Sidorovici Tco­­fil, D-l Octavian Ullea. Excelența Sa cî. ,T. Beck. Excelența Sa Contele Romei D-l General Scha”y. D-l Căpitan Hartman, D-l căpitan Krynski, D-l Siedlecki, DELEGAȚIA ROMÂNĂ. Excelența Sa d. R. Franasovici. D-l General Paul Thedorescu. D-l Colonel Kientzel Oskar. D-l G. Elefterescu. D-l Maior Mihăilescu. LEGAȚIUNEA POLONĂ Excelența Sa d. M. Arciszewski. Contele A. Poninski. D-l St.­Colonel Jan Kowhlowski. D-l Căpitan Marian Zimnal. Discursul M. S. Regelui DOMNULE PREȘEDINTE, Pentru Mine este o vie bucu­rie să salut în capitala Țărei Me­le pe Excelența Voastră, Preșe­­­dintele Poloniei amice și aliate. Urarea Mea de bun venit este atât a Mea cât și a întregei Ro­mânii. Vizita ce ne-o faceți astăzi vi­ne tocmai în aceste zile când se simte mai mult nevoia soldarită­­ții internaționale și deci a reafir­mării legăturilor între țările noa­stre. Aceste legături izvorîte din­­tr’o nevoie vitală a celor două țări prietene, sunt chemate să întărească și mai mult prin ca­racterul lor defensiv, străduința noastră de a consolida pacea în lume. Credința noastră este, că nu­mai o politică fără nici un­ ele­ment de ostilitate, poate prin în­țelegeri solide să pareze ori­ce încercare agresivă, și să fie ast­fel garanția solidității păcii. Pe acest drum a evoluat poli­tica României consolidând pe. EPOC­A Răspunsul Președintelui Moscicky SIRE. Mulțumind din toată inima Maiestății Voastre pentru cuvin­tele pătrunse de atâta prietenie, prin care a binevoit să mă pri­mească în capitala Sa, doresc la rându-mi să exprim sentimen­tele celei mai vii bucurii pe care o simt de a putea aduce prin­ vi­zita mea actuală o mărturie nouă a legăturilor strânse care unesc cele două țări ale noastre. Cu acest prilej solemn aminti­rile mele se întorc constant că­tre trecut, către timpul în care Șefii celor două State ale noa­stre, Maiestatea Sa Regele Fer­dinand și Mareșal Joseph Pil­sudski, puneau printr’o colabo­rare personală bazele alianței definitive polono-române care a devenit unul din elementele e­­sențiale ale stabilizării generale în Europa. Mai bine de 15 ani s’au scurs de atunci și cursul evenimente­lor a schimbat multe lucruri în raporturile internaționale. Alian­ța polono-română însă nu numai că și-a păstrat întreaga ei va­loare, dar s’a desvoltat într’o prietenie adânc simțită de cele două popoare și într’o colabora­re care se întinde în toate do­meniile activității lor. Conștiente de forțele lor crea­toare, Polonia ca și România, pot avea deplină încredere în viitor. Progrese considerabile trebuesc să fie înscrise la activul lor din punct de vedere al vieții politice, economice și culturale. In sforțările lor tinzând totdea­una să asigure nouă progrese, cele două națiuni înțeleg în mod desăvârșit că securitatea unei tari este o condiție indispensabi­lă a desvoltării ei în interior. Ele își dau de asemenea seama că a­­ceastă securitate trebuește asi­gurată în primul rând prin pro­priile forțe ale națiunii. Aceasta este rațiunea afecțiunii profunde de care armata este înconjurată în cele două țări. Un alt element primordial al securității pentru Polonia și pen­tru România este alianța care le unește și care constitue un factor esențial de echilibru și de pace în aceaastă regiune a Europei. Prin sentimentele cu care ea urmărește avântul remarcabil al României sub Domnia creatoare a Maiestății Voastre, Polonia dă o dovadă elocventă de locul pe care alianța polono-română îl ocupă în spiritul și în inima ei. Marea popularitate și adânca simpatie al căror obiect sunt în Polonia Dinastia și Națiunea Ro­mână s’au manifestat de curând cu prilejul vizitei Alteței Sale Regale Principele Moștenitor la Varșovia, și își găsesc de ase­menea expresia în entusiasmul cu care toată Polonia urmărește cursul vizitei Mele actuale în România. Ridic paharul în sănătatea Maiestății Voastre și a Casei Regale, întru prosperitatea Domniei Sale și fericirea po­porului Său. 8 IUNIE 1930 8 IUNIE 1937 7 ani de la restaurație.—Numeroase fotografii retrospective din activi­tatea M. S. Regelui Carol II. Cea mai veche dinastie domnitoare pe tronul celui mai vechi regat. Istoricul regalității engleze. EXPEDIȚIA FANTOMĂ CEA MAI FRUMOASĂ BLONDĂ A SECOLULUI REALITATEA SPORTIVA Intre Venus și Újpest.­­ Cupa Europei Centrale.-Un campionat la loterie. Toate in excelenta revistă „REALITATEA ILUSTRATĂ“ „REALITATEA ILUSTRATĂ“ CUPRINDE DOUĂ PĂRȚI: 24 PAGINI MARI tipărite la helio­gravure In culori și 24 PAGINI SUPLIMENTUL: „DE TOATE PENTRU TOȚI" De vânzare la toti chief carti. 4« pagini I0 lei. Spicuiri 8 Iunie și de sărbătoare națională. Șapte ani de la Restaurație. Cerul este de un albastru imaculat, nici un nor nu-i întunecă seninătatea. Un soare minunat se înalță falnic din zori și până în crepuscul înveselind cu razele lui blânde oamenii, lucrurile și natura. Străzile răsună de un freamăt voios, exuberant, optimist. Mii de oameni sosiți din provincie iau cu asalt străzile principale pe unde va trece cortegiul impunător care va declara sărbătoarea deschisă. Aspectul caselor, al balcoanelor împodobite cu covoare, ghirlande și flori dintre cari răsar mândre costumele naționale ale diverselor regiuni este de un pitoresc impre­sionant. Cred că nicăiri, în nici o țară din lume, aspectul unei zile de sărbă­toare națională nu este atât de ar­monios realizat prin culori și va­rietăți de costume ca la noi. De aceai cred că străinii în trecere pe la noi sunt cu adevărat uluiți și sin­cer emoționați nu numai de entu­ziasmul cald cu care sunt primiți ci mai cu seamă de simfonia bogat nuanțată a culorilor frumosului no­stru costum național, purtat cu eleganță de către femei, cu multă dezinvoltură și destulă cochetărie de către bărbați. Avem printre noi un oaspete de seamă, căruia populația i-a fă­cut o entuziastă și călduroasă pri­mire. In cinstea lui și în onoarea celor șapte ani de la Restaurație, Capitala și-a îmbrăcat pentru două zile, haina de sărbătoare. E liniște în aer și pace pe pă­mânt. Din fericire nici un nor n’a venit să întunece fastul unor ce­remonii perfecte despre cari ni se va duce în curând faima peste hotare și bucuria sinceră, profundă a unui popor întreg care-și adoră Suveranul și Tronul. Freamătul voios al străzii, colo­ritul cald al covoarelor ce împo­dobesc ferestre și balcoane, surâsul femeilor și entuziasmul bărbaților, toate, toate, contribue la frumuse­țea acestei zile de sărbătoare na­țională și sufletească. La fiecare colț de stradă un megafon răspândește aici vesele pe cari le fredonează în chip automat trecătorii. Astăzi toată lumea cân­tă, dansează și se amuză! Este cel mai frumos și mai sincer pe care-l poate aduce un omagiu popor Suveranului Său. Aida Vermont Două accidente de avion BUDAPESTA, 8. (Rador).­­ Pe ziua de azi s'au înregistrat două accidente de aviație. Un avion de turism particular s-a prăbușit în apropiere de localitatea Hadyduszoboszlo azi dimineață. Cei doi ocupanți au fost omorîți. Un alt avion particular de turism s-a prăbușit lângă localitatea Szom­bathely. Cele două persoane care se aflau pe bord au fost grav rănite. Cupa Gordon Bennett BrUXELLES, 8 (Rador).­­ Cursa aerană pentru cupa Gordon Bennett pentru 1937 va începe de la Bru­xelles, la 20 iunie. La această cursă participă 12 ba­loane, dintre care 3 germane, 3 po­loneze, 3 belgiene, 2 franceze și u­­nul belgian. ROMANIA Corpul Portăreilor Tribu­nalului Ilfov 3937, luna Iunie, ziua S.1**** PUBLICAȚI UNE No. 26890 In baza adresei No. 9624-1937 a Jude ocol 2 urban București se pu­blică spre cunoștința generală că în ziua de 18 (optsprezece) Iunie 1937 de la ora 12 din zi înainte se va vinde la licitație publică, în Bu­curești, calea Victoriei No. 128 eta­jul I corpul de casă „B” (magazi­nul „Arta Vieneză”), averea mobilă urmărită a d-nelor Roza Kirz (Rozi Kirsch-Erdisch) și Ioana Borgos, care se compune din una mașină de cusut, un dulap, un bufet, un foto­liu, una masă cu două taburete, una oglindă de perete, 151 păpuși, 10 capete păpuși, un eter, trei lămpi, două covoare de lâna, îmbrăcă­minte de damă și altele anume spe­cificate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea creditoru­lui Marcus Dresner. Șeful Portăreilor, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil CALDE, PROASPETE.■ B Clopoțelul de alarmă Astă seară teatrul Ligii Culturale reprezintă pentru a 10 oară marele succes „Clopoțelul de alarmă”, amu­zanta comedie în 3 acte de Henne­­quin și Cooluș, cu un admirabil ansamblu, sub direcția de sce­nă a d-lui Nicolae Massim. In rolurile principale, d-nii: Toma Dimitriu, C. Sincu, I. Focșeneanu, Gh. Damian, Cezar Theodoru, Titu Vedea, N. Făgădaru, C. Neacșu, R. Duminică și d-nele Lusi Iupceanu, Ișena Mircea, Vivi Vlasin, Carmen Georgescu și Anca Balaban. Joi 10 Iunie, va avea loc un sin­gur spectacol cu „Patima roșie”, de M. Sorbul, cu Gh. Mazilu, Toma Di­mitriu, N. Făgădaru, El. Iacobescu și Anca Balaban în rolurile principale. Teatrul Ligii Culturale joacă pe timp frumos cu plafonul complect descoperit. „Șezătoarea eroilor“ la „Ateneul Nou“ Joi 14 iunie, la ora 9 seara, se va da la „Ateneul nou“ din str. Prin­cipatele Unite Nr. 43, „Șezătoarea e­­roilor“. In program, conferință, declama­ții, cetiri, m­uzică vocală și instru­mentală, precum și două acte (5 și 6) din piesa „Spre unirea cea mare“, cu d-nele Clementina Cerneschi, Gallia Tudor, Marica, Pessione, Mi­oara Demetrescu-Stanea, Aura Da­­videscu și d-nii Victor Bilciurescu, E. Lungeanu, Georgescu-Teologu, Al. Verneacu, Fr. Pauman-Varu, S. Ior­ga, I. Mandius, D. Niscir, D. Dumi­­trescu, Gh. Ruscan, P. N. Pancu, etc. Intrarea liberă. Grădina Marconi „Crai de tobă”, deși departe de a-și epuiza extraordinarul succes, anunță ultimele spectacole. Viitoarea premieră, care va prile­jui deschiderea oficială a grădinei Marconi, va fi „Fustele dela mini­ster” o ilariantă localizare datorită regretatului A. de Herz și d-lui Sică Alexandrescu. In „Fustele dela minister” își va face reaparița marele comedian Gr. Vasiliu-Birlic, într’un rol de copios amuzament. Noui membri de onoare ai Acade­miei Române Printre membrii de onoare români Academia a ales pe d. arhitect N. Ghica-Budești, iar printre cei stră­ini pe d. Jos. Scrij­en, profesor la Universitatea din Nijmegen (Olan­da) și pe denii Paul Niggli și Fran­cisk Slavik, amândoi profesori de Mineralogie, primul la Universitatea din Zürich, al doiea a Universitatea din Praga. Ca membri corespondenți Acade­mia a ales, dintre români, pe d. Fr. Ștefanescu-Goangă la secțiunea li­terară, iar dintre străini, la aceeaș secțiune, a fost ales celebrul roma­nist german W. v. Wartburg, de la Universitatea din Leipzig. In secțiu­nea istorică au fost aleși: profesorul olandez Grondijs și bizantinologul italian Silvio Mercati. Cronică aviatică Continuare din pas, l­ a­ ripa joasă, motoarele fiind Gnome— Rhone de 14 cilindri răciți cu aer, cu elici tractive cu trei pale cu pas variabil în zbor și capabil de a de­cola cu un motor stopat. In locul flotoarelor se pot monta foarte re­pede pe roți, aparatul devenind un perfect avion. Construit complect din metal, a­­paratul Le C. H. 46 se ridică în fața celorlalte hidroavioane din catego­ria sa printr-o factură superioară ceea ce a făcut ca guvernul francez să-l comande în mare număr. Dealtfel, aparatele Livre-Olivier sunt întrebuințate, sub forma unor bimotoare de bombardament și de aviația noastră dând perfecte re­zultate. Ne mai rămâne să vedem con­strucțiile renumitei casse, Louis Bréguet care pune la dispoziția hidroaviației militare franceze două tipuri: 730 și 521 „Bizerte“. Primul, hydroavion de mare to­naj, este un adevărat „bateau vo­lant“. Grație dimensiunilor sale impresionante ca și forței sale mo­trice, este capabil să fie piept unei mări tumultoasa fară primejdie. Coca sa a fost studiată special pen­tru amerisări pe orice vreme îm­preună cu o foarte mare rază de acțiune. Monoplan, cu aripa can­tilever, complet metalic, cu aripa destul de groasă pentru a permite mecanicului de a circula prin ea și de a observa motoarele în timpul mersului, cu rezervoarele de benzi­nă în aripi, cu motoare de 1000 cai fiecare fixate în bordul de atac al aripei, acestea sunt caracteristicile Bréguetului 730, făcându-l unul din prototipurile de valoare ale uzine­lor hidroaviatice franceze. Greutatea totală a aparatului este de 25 tone; puterea totală 4000 cai; anvergura 40 metri­, lungimea 24 metri. Conceput pentru misiuni de bom­bardament la mari distanțe, Bré­­guetul­ 730 este la ora actuală cea mai perfectă construcție din cate­goria sa, Franța făcându-și din a­­ceastă armă punctul cel mai de valoare al apărării porturilor sale coloniale ce au rolul de baze na­vale. Calitatea aparatului Bréguet-730 se restrânge și asupra celuilalt tip, 521 „Bizerte” care, din cauza di­­mensiunilor gigantice nu a putut fi­gura la salonul din anul trecut. Prototipul a fost construit în nul 1934, iar în urma rezultatelor strălucite pe care le-a dat, a fost reconstruit în ultimele perfecțiuni și modificări pentru a echipa esca­drilele de explorare. Un număr a­­preciabil din aceste aparate a par­ticipat cu mult succes la diferitele manevre navale din Mediterana, Adriatica și Marea Mânecii. Construcția este sesquiplană cu 3 motoare cu misiunea de explorare navală necesitând o greutate de 16 tone. Motoarele sunt răcite cu aer cu dispoziția cilindrilor în dublă stea și cu puteri maxime și minime de 800—1000 cai, ce asigură apara­tului o iuțeală de 250 km. pe oră. Urmând misiunea ce are de îndepli­nit, echipajul se ridică până la șase oameni. Din punct de vedere al construcției, ea este cu cocă centra­lă și cu motoarele așezate între a­­ripi, asemănându-se întrucâtva cu celebrele hidoavioane engleze „Short“. Echilibrul lateral este susținut de două plutitoare laterale construite din aluminium și cu fundul din ți­ței inoxidabil. Caracteristicele generale sunt: anvergura: 35 metri; suprafața po­­stantă: 163 metri patrați; greuta­tea totală: 16 tone; iuțeala maximă: 250 km. p. o.; iuțeala comercială­ .­ Remus Iotiescu SPECTACOLELE ZILEI Teatre LEGA CULTURALA, alarmă. Clopoțelul de Cinematografe TRIANON. _ Hans Moser în Vero­nica. Jurnal. CARLTON a Omul care fa­­ce minuni.______________ ARO. — Două inimi și un simț. Jum. CAPITOL (Sala și grădi­na) și ROXY: Maurice Chevalier și Jeanette Mc­Donald în „Para­da dragostei“. Jurnal Eclaire. VOX. — Mesagiul către Garcia și Jurnalul unei cameriste. SCALA: „Casa cu o mie de lumânări“, film de spionaj, cu Phillips Hol­mes și Roșită Moreno. SELECT: Victor Francon în „Aventurierul“. Jur­nal Fox. 1875 m. RADIO­ ROMÂNIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 BUCUREȘTI 17 kw. 823 kHz 13.00. Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării 13.10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri); Uvertură la opereta „Lilia­cul” de Johann Strauss (filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Rân­­dunelele satului-vals de Josef Strauss (filarm. din Berlin, dirij. de Erich Klei­ber) ; Potpuriu din „Farmecul unui vals” de Oskar Strauss; Selecțiuni din „Voevodul țiganilor” de Joh Strauss (voce: Anita Gura și Peter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor” de Ri­chard Strauss (filarm. din Viena, dirij. de Karl Alwin). 14­10. Radio jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Bursa. Știri interne și externe. 14.30. Muzică distractivă (discuri) Dans și Cântec popular spaniol (voce: Maria Batsca-Telef.); Două cântece de Hill. (Telef.); Potpuriu de valsuri de Johan Strauss­(O.); Fox de Gordon și Fox de Kahn.­(O). 15.00: Ultimele știri. 18.00. Fantasticul în muzică (discuri) Uvertură la „Oberon” de Weber (orch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengel­­berg); Scherzo din „Visul unei nopți de vară” de Mendelssohn orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Mefisto-vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor de Paul Dukas (orch. Conser­vatorului, dirij. de Phillipe Gaubert) Baba Yaga din „Tablouri dintr’o expo­ziție” de Mussorgs­ky (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kusseviteky); Sirenele din „Nocturnele” de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Coppo­la); Scena fetelor flori din „Parsial”, de Wagner (orch. festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de preludii și interme­­dii muzicale. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Intermezzo din „Chema­rea munților” de D’Albert; Intermezzo din opera „Prietenul Fritz” de Mascag­ni; Preludiu la Hansel și Gretel” de Humperdinck; Preludiu la opera „Petra Rareș” de Caudella; Preludiu la act. 3 din „Maeștrii cântăreți”, de Wagner; Interludiu in opera „Jean Michel” de 215 km. p. o.­, plafon practic: 4.500 metri; raza de acțiune: 2.5000 km., decolează in 28 secunde. Din aceste fugare aruncături de ochi asupra hidroaviației militare franceze, reese că ne găsim într’o epocă de regenerare ce-și urmează cursul cu foarte mare rapiditate. Precipitarea ultimelor evenimente internaționale contribuie într’o lar­gă măsură la acest lucru. Problema spaniolă, atât de confu­ză, pare a tară omenirea într’o altă bae de sânge. In urma bombardării vasului ger­man „Deutschand”, situația părea tot atât de gravă ca și în perioada din 1914, când arh­iducele Franz Ferdinand a fost ucis la Sarajevo. Motivul războiului exista. Se pare însă că groaznicul spectru al trecu­tului cataclism nu a fost îngropat definitiv de timpul anilor ce s’au scurs de la acel sumbru eveniment. Fapt este că pacea se menține, înzestrarea cu armament nou a a­­viației franceze nu are decât să ne bucure, deoarece toate acestea sunt în slujba păcii. Am terminat cu hidroaviația mili­tară franceză, urmează ca în artico­lul viitor să vorbim ceva despre hi­droaviația comercială franceză, strâns legată de marile evenimente ce sunt în decurs de desfășurare in cursul anului 937. FEMINA. — Prater. Com­pl. REGAL: William Powell și Jean Arthur, în „Pă­ianjenul negru“. FORUM. — (Sala și grădina): Ado­lescența și Frigurile dragostei. CORSO: Zâna păpușilor și Distrugătorul. Reviză. OMNIA: Fuga lui Tarzan și Mane­­vrele de toamnă. ____________ PALAS B­d.: „Suflet de copil” Jurn. ARPA (Sala și grădina Colos): Re­gina valsului și Prințesa. SAVOY: Oameni de sacri* ficus și Dans Palace. FACHE: Escadrila de noapte și Infamia. CITY: Antonio Adverse și Extraor­dinarul Joe. MARCONI: Femeia în frac și Frați de cruce. VOLTA­ (sală și grădină) : Nick Gentlemen detectiv și Păpușa dia­bolică. AMERICAN (Sala și grădina): Fata din Salem și Mesagiul secret. Dupuis. Introducere la opera ,Faust” de Gounod, Intermezzo și Fantezie din „Cavaleria rusticană”, de Mascagni, 20­10; Actualități italiene de Prof. A­­lexandru Marcu, 20.25. Muzică de Chopin Nocturnă în mi bemol (pian­ (discuri): Mark Hambourg); Douăzeci și patru de pre­ludii (pian: Alfred Cortot); Vals în la bemol major (pian: Arthur Rubin­stein) . 2115: 25 de ani de la moartea lui Ca­­ragiale de Octavan Goga. RADIO­ ROMÂNIA 21.35-22.10. Muzcă distractivă și ro­mânească (discuri): Fox de Ash (O.); Iamă’n inimioara ta, de Adalbert și Ne-a surprins luna de Vogel (voce: Cristan Vasile-C.); Vecinico, vecinico de Popescu-Poppu (voce: Ion Luican- O.); Mi-ai furat inima de Max Halm (voce: Titi Botez,­O.); Dă-mi o foto­grafie de Vasilescu (voce: Popescu-Cristal-Mischonzniky); Virginica Plouă de Stroe și Vasilache și Ninge, de Vasi­­lache (cântate de autori-H.M.V.); Două Foxtroturi de Dubin­(O). RADIO-BUCUREȘTI 21.35; Concert de pian. Alexandru De­­metriad: Chopin: a) Nocturnă în fa­­major; b) Două mazurci (No. 13 și 40); c) Poloneză în do minor: Scriabin: a) Dorință; b) Desmierdarea Răsfrângeri în apă de Debussy.dansului; RADIO-ROMANIA, RADIO­ BUCU­REȘTI 22.1«. D-ra Lisette Dima (canto): Veniți să vedeți puișorul meu — cân­tec de leagăn de Respighi; Pasărea în pădure de Taubert; Arie din „Rigolet­­to“ de Verdi; Voci de primăvară-vals de Joh Strauss. 22.30; Sport; Radio jurnal. 22.45; Concep de noapte al Orche­­strei de salon Radio, dirijat­ de D. Teodoru­; Fantezie din opera „Car­men“ de Bizet; Serenadă bolero de Margutti; Cântec de leagăn slav de­ Neruda; Vals de Krome; Fox de Mi­­reile; Mă gândesc la tine­ tango de Smidseder; Flori din câmpul Raiului­­potpuriu de Paschil; In Pratertied de Stolz; Viena, orașul visurilor mele de Sieczinski; Micule, e ora să faci nani, de Wayne. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. RADIO EXPERIMENTAL (Institutul Electroteh­nic) 1400 khz. 212 m. 0,25 kw. 21.00: Muzică variată: Allegro vi­vace de Mozart și Largo essai op. 74 în G­ mois de Jos. Haydn. Gavotte de Grossea și Menuet de Boccherini. 21.15: Muzică românească: Frusina și Ciobănașul, cântate de Aurel Alexan­­drescu; La Tismana intr’o grădină (cân­tec popular) și Căsuța noastră, cântate de P. Alexandra cu orh­. Vasile Julea. 21.30: Informatiuni universitare. 21.40- Conferință științifică. 22.00: Muzică distractivă: Lângă tine (slow fox) și cântate de Constantines­­cu; Ma fseu­r du Desert (slow-fox) J'aime ton sourire (slow-waltz), cân­ti tate de Mr. H. Albert; C'est suffisant pour des amants (slow-fox) și Mon a­­mour je danse avec toi, cântate de M. Alberty. MILANO, 18: Radio Jur., 18,15: Concert, 19,50: Muz. Var., 20: Con­cert, 21,05 Radio Jurnal, 21,30 Cro­nică Radiofonică, 21,40: Muzică Va­riată, 22: Teatru, Comedie într’un act, 22,35: Concert Simf., 24: Radio Jur., 9,15: Muz. Dans. Ce să ascultăm la Radio Două noui contratorpiloar britanice LONDRA, 8 (Rador). — Azi au fost lansate la Jarrow, aproape în același moment, două r­oții contra­­torpiloare britanice, „Cossak” și „ Affridi”. t

Next