Evenimentul Zilei, noiembrie 2018 (Anul 27, nr. 8359-8380)
2018-11-09 / nr. 8365
Bătălia de la Șelimbăr . Domnia lui Mihai Viteazul a fost marcată de eșecuri, dar și de numeroase victorii, care l-au determinat pe domnitor să lupte până la capăt, indiferent de circumstanțe. Astfel, în 28 octombrie 1599, are loc la Șelimbăr bătălia dintre oastea Țării Românești și oastea Transilvaniei, condusă pe atunci de Andrei Bathory. Confruntarea s-a terminat cu victoria armatei condusă de Mihai Viteazul, care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit unirea Transilvaniei și a Țării Române și, în cinstea victoriei de la Șelimbăr, în anul 1925 a fost ridicată o troiță de lemn pe acest câmp de luptă, la „Movila lui Mihai“ Aceasta rămâne ca mărturie peste veacuri, amintindu-ne tuturor de sacrificiul pe care ostașii l-au făcut atunci, pentru ca, astăzi, noi să ne considerăm liberi în 31 octombrie 1599, în discursul de după intrarea triumfală în Alba Iulia, Mihai Viteazul spunea: „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată, ești dator să o meriți ca om, cât și ca neam, în fiecare clipă!” Aceste cuvinte sunt încă atât de actuale și de pătrunzătoare, încât ar trebui să ne îndemne pe fiecare dintre noi să cugetăm la datoriile pe care le avem față de noi înșine, față de neam și mai ales față de Dumnezeu. Bucuria domnitorului de a vedea strălucirea României Mari a durat doar câteva luni, deoarece la 9 august 1601, din ordinul generalului Basta, în cortul lui Mihai viteazul sunt trimiși câțiva ostași, care îl împușcă pe la spate, iar apoi îl decapitează. Acest asasinat mișelesc a fost unul nemeritat și josnic pentru marele Mihai, mai ales pentru că el a fost trădat de frații lui creștini. Ieremia Movilă menționează într-o scrisoare adresată la 1 septembrie 1601, Cancelarului Leon Saphiena din Lituania: „Vă mai înștiințăm cu siguranță cum că Mihai Vodă pieri la Turda în 9 ale lunii august 1601, ucis din ordin împărătesc. Înainte a fost împușcat pe la spate, apoi i-a fost tăiat capul, iar corpul său a fost expus pe câmp deasupra unui cal mort. Basta György nu a permis să fie înhumat“ Câți dintre noi știm că în București a rezistat timpului, printre multe obstacole trecând, Biserica Mihai Vodă, ctitorită de Mihai viteazul, odată solemna Mănăstire Mihai Vodă care ocupa un loc aparte în Bucureștiul interbelic? Regimul comunist, însă, a distrus o pagină de istorie, de credință, de cultură și de spiritualitate, deopotrivă. Evenimentul zilei, vineri, 9 noiembrie 2018 România spirituală ! 15 Mâna Sfântului Ierarh Nicolae Câți dintre noi știm că mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, pe care o cinstesc acum toți creștinii ce trec pragul bisericii Sfântul Gheorghe-Nou din București, a fost cumpărată de Mihai Viteazul, în tinerețe, fiind negustor, a ajuns până în Italia, la Bari, iar acolo a întâlnit un episcop catolic ce deținea moaștele Sfântului Nicolae, pe care, cu sute de ani în urmă, cruciații le furaseră tocmai din Mira Lichiei. Mihai având o mare evlavie la Sfânt, i-a dat prelatului o avere pentru moaștele mâinii drepte a blândului Nicolae. Dar nu le-a așezat într-o biserică, ci le-a învelit în mărgean și le purta mereu cu sine, petrecute cu o curelușă după gât. Cu ele a purtat toate războaiele contra turcilor și tot cu ele a trecut pragul acestei lumi, în ziua în care a fost străpuns de halebardele valorilor lui Basta, pe câmpul de lângă Turda. Călugării de la Mănăstirea Simonospetras din Sfântul Munte Athos, pe care Vodă a rectitorit-o, îl cinstesc ca Sfânt pentru aceasta credință puternică demonstrată în timp. Ei spun că, potrivit tradiției athonite, Viteazul știa Psaltirea și o recita zilnic, iar în bătălii, nu a luptat pentru sine, ci pentru credința creștină. De aceea, în trapeza mănăstirii athonite, Mihai Voievod Viteazul este pictat cu aureolă de sfânt, după cum și credincioșii de la biserica Mihai Vodă din București îi resimt prezența, prin ajutor și stare de pace. Ultima dorință a geniului care a scris „Luceafărul” Despre protectorul spiritual al domnitorului, Sfântul Arhanghel Mihail se știe faptul că este cel care preia sufletul omului în momentul în care acesta se desprinde de trup, fiind considerat „străjerul porților“ Astfel, sufletul voievodului a fost luat și așezat în rândul celor drepți. Cunoscând viața, dar și moartea Viteazului, putem oare să ne îndoim de martiriul cu care acesta a fost încununat de Dumnezeu ? România stă sub semnul și numelui „Mihai“ care a dat țării noastre numeroși oameni de cultură, poeți, domnitori, regi. Din păcate, istoria ne-a demonstrat de „A fi bun român e o datorie pentru orice cetățean al acestui stat” Mihai Eminescu afirma cu convingere că „a fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetățean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ, care (pământ - n.n.) este moștenirea, în exclusivitate și istorică, a neamului românesc. Acesta este un lucru care se înțelege de la sine. Ceea ce voiesc românii să aibă e libertatea spiritului și conștiinței lor în deplinul înțeles al cuvântului. Și fiindcă spirit și limbă sunt aproape identice, iar limba și naționalitatea asemenea, se vede ușor că românul se vrea pe sine, își vrea naționalitatea, dar o vrea pe deplin”. Poezia Eminescu a lui Grigore Vieru surprinde prin puterea cuvântului frumusețea sufletească a poetului botoșănean, a cărui inimă a bătut până în ultima clipă pentru Grădina Maicii Domnului, pe care a iubito și a prețuit-o nespus de mult. La zidirea Soarelui, se știe, Cerul a muncit o veșnicie, Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu, Ne-am ales cu domnul Eminescu, Domnul cel de pasare măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră, Eminescu. Suntem în cuvânt și-n toate, Floare de latinitate, Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate, Eminescu să ne judece. Mi-i fură, Doamne adineori, Pe înaltul domn cu tot cu lauri. Mă uscam de dor, în piept cu plânsul Nu știam că dor mi-era de dânsul, Nu știam că doina mi-o furară Cu străvechea și frumoasa Țară, Eminescu. Acum am și eu pe lume parte- Pot îmbrățișa măiastra-ți carte, Știu că frate-mi ești și-mi ești părinte. Acum nimeni nu mă poate minte. Bine ai venit în casa noastră, Neamule, tu, floarea mea albastră, Eminescu nenumărate ori că oamenii valoroși sunt cei predestinați să se sacrifice pentru cei din jur, pentru binele țării sau se interpun intereselor meschine ale unor rău-voitori. Asemenea lui Mihai Viteazul, genialitatea cu care Mihai Eminescu a fost înzestrat de Dumnezeu a speriat elita politică, care se simțea amenințată de geniul romantic și de criticile acestuia. Astfel, pe data de 15 iunie 1889, în casa de sănătate, sau mai bine zis sanatoriul de boli mintale al doctorului Șuțu, situat pe Strada Plantelor din municipiul București, la ora 4 dimineața, poetul Mihai Eminescu se stingea din viață pe un pat metalic, la vârsta de 39 de ani. Ultima dorință a geniului care scrisese „Luceafărul” sau „Odă în metru antic” a fost un banal pahar cu lapte, pe care medicul de serviciu îl strecurase prin vizeta metalică a „celulei” în care și-a petrecut ultimele ore din viață, l-ar fi șoptit celui care i-a făcut această favoare că „sunt năruit." □ „Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viata închei această călătorie in veacurile trecute și printre pagini vii cu vieți de Sfinți ce străjuiesc aceste plaiuri, prin cuvintele rămase testament de neam ale Majestății Sale, Regele Mihai I al României. Cuvintele simple, dar pătrunzătoare ale ultimului rege al României închid adevăr și înțelepciune: „România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos. Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Mu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. Vom avea o șansă în viitor doar dacăne vom asuma propria răspundere. Nu va veni nimeni de altundeva să ne ofere binele.'' SECRETARIAT EVZ: Mihaela Burlacu Tel: 021.527.11.11. Fax: 021.527.11.13 Evenimentul zilei PRIM REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Mihai Curea REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: Magda Spiridon SENIOR-EDITORI: Adrian Pătrușcă (Politică internă și externă) Alecu Racoviceanu (investigații) Florian Saiu (Cultură, Educație) . Reproducerea oricărui material din această publicație este categoric interzisă în lipsa consimțământului prealabil al S.C. Evenimentul și Capital S.R.L REDACTOR-ȘEF: Simona Ionescu REDACTORI COORDONATORI: Ioan Bujor/ Ionuț Daniel Măgureanu evz.ro); ȘEFI SECȚIE: Sorin Andreiana (Eveniment); Sandra Sălăgean (Social, EVZ Monden); Cora Muntean (Politică); Andrei Călin (Sport); Caricatură. Terente: SENATUL EVZ: Iulian Chifu, Sever Voinescu Florian Bichir ART DIRECTOR: Robert Grigore DTP: Nicoleta Palade, Silvia Radu, Mihai Marinache Eugen Roșu, Morena Ioana Talpac Textele marcate cu (p) sunt publicate în regim de publicitate plătită Romexpo (Intrarea B), Pavilionul 64, bd. Mărăști nr. 65-67, sector 1 cod 011465, București www.evz.ro, e-mail: officeredactie@evz.ro DIRECTOR EXECUTIV: Virgil Munteanu ECHIPĂ VÂNZĂRI: Mihaela Milanovic, Alexandru Andrei, Mihai Chișcaru, Cristian Vilcinschi, Marius Coteanu, Mihaela Dumitru, Luminița Ianculescu (Traffic) e-mail: publicitate@evz.ro tel.: 021.527.11.16 MARKETING MANAGER: Andreea Lăcătuș tel: 021.52711.15 MARKETING SPECIALIST: Răzvan Socaciu (e-mail: marketing@evz.ro) tel: 021.527.11.15 ISSN 1222-328X înregistrată la Registrul Comerțului cu nr J/40/758/2010 Cod fiscal RO 26434909 MICA PUBLICITATE: tel.: 021527H.H comandă pe: www.evz.ro/mica publicitate sau la mica publicitate@evzgroup.ro Dan Preda (DTP PRODUCTION MANAGER: Cristian N. Popa DISTRIBUTION MANAGER: Marian Mocanu tel.: 021203.08.61. fax. 021.203.09.08 ABONAMENTE: Andreea Nunu, tel 02152711.14.02152711.15 „Evenimentul zilei“ este tipărit la „TIPOART IDEA STUDIO S.R.LA București DIRECTOR: Adrian-Ionuț Matei (tel. 0723.531.624) și Garamond Tipografie - Cluj DIRECTOR: Bogdan Roman (tel 0744501.762) Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului aparține autorului, în cazul unor agenții de presă și personalități citate, responsabilitatea juridică le aparține. „Evenimentul zilei“ este editat de Editura Evenimentul și Capital 1 □ Pentru notificări legate de regulamentul privind protecția datelor personale (GDPR), contactați-ne la datepersonale@evzgroup.ro Editura Evenimentul și Capital 13.300 de exemplare Publicație auditâ de BRAT ----