Evenimentul, aprilie-iunie 1893 (Anul 1, nr. 48-121)

1893-06-10 / nr. 106

ANUL I. No—104. redacția și administrația : CASELE MOTĂȘ (IX CURTE)­­ Ț IAȘI-STRA-B­ a- S­ OX.Z.a. ETo. e-A- Y? •Director politic: G. A. SGORTESCU •9 UN NUM­AR 10 BANI. ZIAR COTIDIAN NATIONAL-LIBERAL. .101 10 IUNIE 1393. H Abonamentul : Pe an . . . . Lei 24 .— ).Ț Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonament. înainte. ).( Pentru străinătate se adaugă portul, y. Inser(iun), Reclame și Anunciuri. Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Listă de subscripție PENTRU INUNDAȚI. —£>■$— Subscripțiile se primesc la administrația ziarului, strada Golia, No. 54, casele M0T18, în curte. Total . .170 In curând vom publica resultatul listelor încredințate amicilor noștri. 1 LEI «Evenimentul» . . . .100 Gr. N. Macri .... 20­0. L...............................1o George Cristofor . . . 20 Petru C. Popovici. . . 5 Spiridon Irimescu ... 5 A. R.......................................10 Să-l înțelegem... Conservatorii noștri­ au în­tre dânșii o samă de tineri, care simțind impopularitatea la care sunt condamnați bă­trânii, s’au apucat să încun­­jure ideile reacționare ale a­­cestor din urmă cu vălul ui­nei aparenți științifice. Intr’adevĕr, când regimul din 76 căzu zdrobit de dosa­rul ce însu­și și-a făcut, ti­nerii conservatori de astăzi, cheltuiau banii babacă­ pe bulevardele apusului. Acolo au prins puțină spoială de știință, și-au însușit o amal­gamă de superficialități și astăzi acești tineri, care „au infuzat sevă nutritoare ve­chiului copac conservator“, împroașcă lumea cu idei. Fel de fel de iscoade me­nite a spărli praf în ochii lu­­mei, au venit să amețească pe acei naivi, care se las se­duși de stilul adânc și „obiec­tiv“ al tinerilor conservatori. O, ei nu sunt reacționari, asta e o minciună a liberalilor. Ei vor reforme, îți vorbesc de intervenția statului, de pă­turile sănătoase ale poporu­lui, de muncă stăruitoare ; ei nu caut popularitate, căci asta-i treaba „demagogilor ; ei sunt cuminții, ei pruden­ții, ei, marii oameni de stat care vor să facă ceva din a­­ceastă țara. Și când te apuci să scu­turi puțin exibițiele lor, con­stați că toată cumințenia, toată „obiectivitatea“, toată „înăl­țimea“ la care caută ei să „ridice“ chestiele, nu e de­cât un mijloc rafinat de a as­cunde quintescența reacționa­­rizmului, care nu se desli­­pește un moment de gându­rile și tendințele lor. Când un Filipescu sau A­­rion vor vorbi cu aerul «rav » de „conservatizmul modern“ de intervenția statului, de ță­ran care „e cel mai conser­vator“, să căutați ce scop urmărește. Veți vedea atunci unde ne duc dizertațiele sa­vante și obiective ale tineri­lor conservatori. Veți vedea că toate cumințeniile, toată „soliditatea“ lor, e o mască care nu ascunde în dosul ei de­cât chipul hados al vre­unui nou regulament organic. rea­lăzându-I, cum critică sta­politică și socială a ța­rei, păcătoșiele și „decăderea moravurilor“, lesne crezătorii vor privi cu oare­care res­pect pe acești reformatori, vor clătina capul, șoptind, cuminți barbați ! Dar aceia care-l cunosc bine, care știu că tinerii con­servatori nu îndeplinesc de­cât rolul gentilelor casierițe, pe care vânzătorii de marfă putredă și învechită le pun spre a atrage mai mulți cum­părători, aceia vor ști să se ferească de ei. Urmărindu-i pas cu pas, apucându-i de scurt, exami­nând cu de-amănuntul toate spusele lor, înțelegându-i bine, numai atunci ne vom pute feri de ei, vom pute feri pe acei naivi ce cad în cursa ce li se întinde. Să-l înțelegem..... F. SILUETE. ALBERTINA De o gravitate...... universitară, în mers. Dar ori­cât de­­ grav ar fi a­­erul doctorand, «vecinic femicescul» nu va pute fi alungat. Și ceia ce te farmecă, nu e nici scalpelul pe care-l mănuește cu o cruzime —de-aî crede că se revarsă întreaga ură­­a sexului slab asupra nefericitului ca­davru al unui «monstru de barbat», nici sirguința cu care se adâncește în vre-un curs de anatomie ; ceia ce te farmecă e chipul ei svelt, ochii ei Căprii ce aruncă în dreapta și in stânga săgeți, care, vai! multe inimi au mai rănit! Mulți i-au făcut o acuzare din aceasta, alții însă zic că e «nevinovată». In discuții e adorabilă, te disecă iute, iute și de unde crezi că o iei în zefleme, ea te-a înfundat. Lectura de predilecție . « Adevărul» literar......et pour cause. Parfumul favorit e acel al tranda­firilor pe care îi fixează cu ghimpi cu tot în bumbii unei simple dar ispi­titoare bluze de percar. Deviza ei : Pas encore. Semne particulare: Când nu vrea să te privească, pleacă ochii și două încrețituri brăzdează fruntea­­, de altmintrelea vecinie senină Mephisto. CURENT SĂNĂTOS. Privirele tuturora stau astăzi ațintite asupra Germaniei. Rezul­tatele alegerilor cunoscute până acum dovedesc că poporul german a atins acel grad de maturitate politică, așa că el însu­și să ho­­tărească de som­­a sa. In Ger­mania de astăzi, rolul partidelor politice a ajuns să fie acela al u­­nor instrumente ale unei voinți ferme, rezultat al gândirei și chib­­zuirei marei mulțimi conștiente. Politicianizmul și-a perdut ten nul și glasul autorizat al împăratului resună în deșert. Intr’adever din 396 rezultate cunoscute pănă acum se constată o creștere uriașă a partidului de­mocrat-socialist care numără 29 aleși și sunt cei în­tăi în numărul balotajelor 8S. La o superficială ochire nu se vede pare­ că un suc­ces așa enorm. Totuși când ne dăm seama de centrele unde au fost aleși, vom vedea că pe când un candidat de a lor, a întrunit câte 50,000 voturi, un candidat conservator sau liber.d a întrunit de abia 3—4000 voturi și totuși e și el ales. Pricina acestui roü stă în legea electorală, făcută a­­nume de Bismarck pentru a pute combate democrația. Așa­dar, considerând după nu­mărul voturilor, vedem că clasele muncitoare și-au afirmat o putere, puterea uriașului trezit din amor­țeală. Și care va fi urmarea a­­cestui fapt ? Urmarea nu poate fi alta de­cât reforme economico-politice, su­primarea cu desăvârșire a politi­­cianizmului. Dar nu numai în Germania domnește astăzi 1111 curent refor­mator. Belgia, sunt câte­va luni de când a realizat o mare reformă politică, lărgind considerabil cor­pul electoral. Anglia dă necon­tenit dovadă de spiritul democrat ce o animează, decretând reforme, ca autonomia Irlandei, 8 oare de lucru în mine etc. Austria a în­ceput a se mișca serios, cerând pretutindeni votul universal. Cum vedem, în Europa dom­nește un curent s­ănătos pentru îndrumarea pe calea reformelor. Curent sănătos pentru bunul mo­tiv ce izvorăște din păturile ne­viciate, din masele sănătoase ale poporului. Interesul neobicinuit ce se ma­nifestează chiar la noi cu privire la mișcarea din apusul Europei, ne dă măsura însemnătăței sale și e un simptom îmbucurător. Din mișcări populare c­a cele din Germania, Belgia, Anglia, Austria, popoarele mai mici și mai cu seamă noi ceștia din peninsula Balcanică, avem multe învățăminte de trai. Și dacă astăzi, iu țara noastră mai domnește un guvern reacțio­ J

Next