Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)
1893-08-05 / nr. 151
ANUL I No 151 UN NUMÉR 10 BANI. JOI 5 AUGUST 1893. ZIAR COTIDIAN NAȚIONAL-LIBERAL. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CASELE MOTAȘ (IN CURTE) IAȘI,-BTRA.BA SOLIA 3>7o. G-4. )|( țîrcctor politic: )( I G. A. SCORȚESCU jj( Abonamentul: Pe an ... . Leî 24— Pe 6 luni 12 leî.— Plata abonament: înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiutii, Reclame și Anunciuri . Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Naționalist. ii. Incontestabil că naționalismul este un sentiment al păturei superpuse. De aceia îl întâlnim cu deosebire în păturile culte, iar în Conorul XX de jos unde țeranul nu posede, mai de loc, conștiința acestui sentiment, aproape cu totul strein sufletului seu. Căci dacă această din urmă pătură socială are vre-o noțiune dezvoltată este aceea a dragostei cătră pământul din care se nutrește, cătră muma noastră comună. Sentimentul înalt al patriotismului, al iubirei de țară, în sensul abstract al cuvântului, este necunoscut pentru dânsa. De aceia țeranul nici nu arată o dușmănie deosebită contra streinilor și singura lui teamă, singura ideie care’l face să se miște, este grija de a nu’și pierde petecul de pământ zidat cu sudoarea lui. Că lucrul este așa, putem constata privind luptele marilor naționalități din veacul nostru. Nu mai departe decât războiul franco-german ne va da măsura acestui sentiment la una din cele mai civilizate națiuni moderne, la Franța. Se știe caracterul acestui războiu la început. Era dușmănia de clase, lupta de interese, ura germană contra imperialismului francez. Așa fiind, poporul de jos din monarhia napolioneană remăsese cu totul strein de dânsa, întrucât el se găsea în afară de armată. Numai când el a fost direct lovit, numai când 11) A se vedea No. 137. Interesele și avutul seu, când casa și pămîntul seu au fost prădate și devastate, numai atunci lupta a devenit națională și dânsul a luat parte la dînsa cu tot focul pe care poate să-l deie apărarea dreptului de viață. Intrucât însă el nu a fost direct lovit, nu a vroit să fee parte la luptă. Prin urmare sentimentul dominant în acest râzboiu nu este patriotismul, adecă iubirea de patrie, sau dacă vreim este patriotismul, dar sub o formă mai puțin înaltă, sub formă mai accesibilă maselor ignorante, mai personală, aceia a conservării vieței și drepturilor individului. Cât pentru noțiunea patriotismului înalt, sub forma de iubirea patriei, ea se remăne necunoscută, sau le inspiră foarte puțin entuziasm, întrucât viața și interesele lor numai sunt puse în joc, lupta strămutându-se în altă localitate. Prin urmare, române bine constatat că naționalismul este un sentiment creat, născut în păturile superioare ale unui popor, straturile sociale mai puțin culte neîmpărtășindul decât într'o mică măsură sau chiar de loc. El este clar sentimentul care procede de sus în jos și de aceia este cu atât mai slab cu cât ne scoborîm, în analiza lui, mai în inima poporului. V. mai multe neregule și abuzuri însărcina intendentului Cuza. Instrucția își urma cursul ei, când deodată un ordin al ministrului respectiv îi limitează cercetările numai la delapidările lui Hurban și Maximescu. Astfel Cuza este scos din încurcătură, ceia ce permite epitropilor să-l poată numi inspector. Ce se întâmplă însă ? Ministerul de interne vroind a ști, pentru satisfacțiunea sa personală, cum stă afacerea aceasta, cere procurorului general din Iași un raport asupra ei. Acesta, într’o lungă expunere, arată cum stau lucrurile, cum și toate abuzurile și neregulele constatate în sarcina lui P. Cuza, exprimând mirarea sa că un personagiu care merita o simplă vilegiatură în vreunul din localurile publice atârnând de parchet să fie numit inspector al epitropiei. Numai în urma acestui raport, ministrul de interne a refuzat aprobarea sa, și a impus epitropilor să-i ceară demisiunea. Sperăm însă că dl. A. D. Hulban nu va lăsa pe favoritul și omul său de încredere pe drumuri, ci-i va da o altă slujbă mai mănoasă și mai productivă. L. De la Epitropie. Cu privire la dimisiunea inspectorului epitropiei s-tului Spiridon, aflăm următoarele detalii caracteristice pentru modul cum s’a urmat ancheta la acea instituțiune : Incependu-se instrucția, se constată HOLIERA. Iată, după informațiile noastre și după ziare, mersul holerei în țară, in ziua de 2 august : Brăila. Cazuri vechi 33, cazuri nouî 12, însănătoșiți 7, morți 6. Kemașî 32. In vizita ce a făcut la Brăila în casele bolericilor, d. ministru de resboiu a observat că populațiunea săracă, de teama deteriorărea efectelor prin desinfectare, ascundea cazurile suspecte ce se întâmplau în familie, contribuind astfel la lățirea epidemiei. Pentru a remedia acest rân. d. ministru a rugat pe d. primar al Brăilei să afișeze în oraș că va plăti din fondurile primăriei tóte efectele care se deteriorează prin desinfectare. „Constituționalul“, organ guvernamental, în numărul de aseară, anunță că holera a fost transmisă și în comuna Islaz, lipită de Brăila și alături de gară. S’a îmbolnăvit, un lucrător. Salina. Cazuri vechi 73, nouî 14, însănătoșiți 5, morți 12. Kemașî 70. * Din Sulina se anunță că consulul olandez din acel oraș a murit de holeră. Consulii străini din numitul oraș au cerut guvernelor lor autorizația de a se strămuta la Galați. «Covurluiul», ziar ce apare la Galați, anunță următoarele: Ziarele semnalează în Sulina câte 8, 9 decese pe zi, pe când în realitate sunt 20—30 coșuri mortale. Acelaș lucru și cu Brăila. Sus citatul ziar mai comunică că, din emisa holerei, peste 800 turci au părăsit Brăila, îmbarcându-se pe trei corăbii și un basm ...........r --- --timent. * D. general Lahovari a cerut comisiunii Dunărene să sporească numărul paturilor spitalului ce -1 are la Sulina. Comisiunea Dunăreană a dat ordin a se deschide toate saloanele spitalului ei, mărind astfel numărul paturilor de la 12 la 37. Brutarii din Sulina părăsind orașul, d. ministru de rezbel a dat ordin de a se trimite acolo brutari din compania de subsistență din Galați, pentru a nu lăsa orașul Sulina fără pâine. Negăsindu-se la Sulina sanitari pentru deschiderea și funcționarea lazaretului de acolo, d. ministru de resbel a dispus trimiterea unui caporal infirmier și a 8 sanitari din compania sanitară din Galați. Galați. Vechi 4, nouî 8, morți 5. Kemașî 7. * La Galați a apărut holera, cu toate acestea cei de la comună nu fac nimic ca salubritatea publică a orașului să se mai îmbunătățească. «Galații» denunță că între cuiburile de infecțiune este și fabrica de marinată de pește sărat, instalată în strada Lemnăriei No. 3. Da această fabrică, ținută de niște evrei, se aduce o mare cantitate de pește stricat, care infectează aerul. * «Galații», în numărul de azi, 3 curent, ne aduce știrea că și pe calea Basarabiei, din Galați, s’au ivit trei cozuri de boală suspectă, cari însă n’ar fi de loc holeriforme. * Cu vaporul Lloyd au sosit ieri la Galați mai multe familii, venind din Sulina. Știrile ce ziarul «Galații“ primește din acest oraș, sunt foarte alarmante. Zilnic emigrează numeroase familii. * Marinarul român din Galați, a cărui îmbolnăvire de holeră am anunțat-o în numărul precedent,