Evenimentul, iulie-septembrie 1893 (Anul 1, nr. 122-196)

1893-08-05 / nr. 151

ANUL I No­­ 151 UN NUMÉR 10 BANI. JOI 5 AUGUST 1893. ZIAR COTIDIAN NAȚIONAL-LIBERAL. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA CASELE MOTAȘ (IN CURTE) IAȘI,-BTRA.BA SOLIA 3>7o. G-4. )|( țîrcctor politic: )( I G. A. SCORȚESCU jj( Abonamentul: Pe an ... . Leî 24— Pe 6 luni 12 leî.— Plata abonament: înainte. Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiutii, Reclame și Anunciuri . Pe pagina III linia 50 b., pe pag. IV 25 b. Naționalist­­. ii. Incontestabil că naționalis­mul este un sentiment al pă­­turei superpuse. De aceia îl întâlnim cu deosebire în pă­turile culte, iar în Conorul X­X de jos unde țeranul nu po­sede, mai de loc, conștiința acestui sentiment, aproape cu totul strein sufletului seu. Căci dacă această din urmă pătură socială are vre-o no­țiune dezvoltată este aceea a dragostei cătră pământul din care se nutrește, cătră muma noastră comună. Sentimentul înalt al patriotismului, al iu­­birei de țară, în sensul ab­stract al cuvântului, este ne­cunoscut pentru dânsa. De aceia țeranul nici nu arată o dușmănie deosebită contra streinilor și singura lui teamă, singura ideie care’l face să se miște, este grija de a nu’și pierde petecul de pământ zi­dat cu sudoarea lui. Că lucrul este așa, putem constata privind luptele ma­rilor naționalități din veacul nostru. Nu mai departe de­cât războiul franco-german ne va da m­ăsura acestui sentiment la una din cele mai civilizate națiuni moderne, la Franța. Se știe caracterul acestui răz­­boiu la început. Era dușmă­nia de clase, lupta de inte­rese, ura germană contra im­perialismului francez. Așa fi­ind, poporul de jos din mo­narh­ia napolioneană remă­­sese cu totul strein de dânsa, întru­cât el se găsea în afară de armată. Numai când el a fost direct lovit, numai când 1­1) A se vedea No. 137. Interesele și avutul seu, când casa și pămîntul seu au fost prădate și devastate, numai atunci lupta a devenit națio­nală și dânsul a luat parte la dînsa cu tot focul pe care poate să-l deie apărarea drep­tului de viață. Intru­cât însă el nu a fost direct lovit, nu a vroit să fee parte la luptă. Prin urmare sentimentul dominant în acest râzboi­u nu este patriotismul, adecă iu­birea de patrie, sau dacă vre­­im este patriotismul, dar sub o formă mai puțin înaltă, sub­ formă mai accesibilă ma­selor ignorante, mai perso­nală, aceia a conservării vie­­ței și drepturilor individului. Cât pentru noțiunea patrio­tismului înalt, sub forma de iubirea patriei, ea se remăne necunoscută, sau le inspiră foarte puțin entuziasm, întru­cât viața și interesele lor nu­mai sunt puse în joc, lupta strămutându-se în altă lo­calitate. Prin urmare, române bine constatat că naționalismul este un sentiment creat, năs­cut în păturile superioare ale unui popor, straturile so­ciale mai puțin culte neîm­­părtășindu­l de­cât într'o mică măsură sau chiar de loc. El este clar sentimentul care procede de sus în jos și de aceia este cu atât mai slab cu cât ne scoborîm, în analiza lui, mai în inima po­porului. V. mai multe neregule și abuzuri însăr­cina intendentului Cuza. Instrucția își urma cursul ei, când de­odată un ordin al ministrului respectiv îi limi­tează cercetările numai la delapidă­rile lui Hurban și Maximescu. Ast­fel Cuza este scos din încurcătură, ceia ce permite epitropilor să-l poată nu­mi inspector. Ce se întâmplă însă ? Ministerul de interne vroind a ști, pentru satisfacțiunea sa personală, cum stă afacerea aceasta, cere pro­curorului general din Iași un raport asupra ei. Acesta, într’o lungă ex­punere, arată cum stau lucrurile, cum și toate abuzurile și neregulele cons­tatate în sarcina lui P. Cuza, expri­mând mirarea sa că un personagiu care merita o simplă vilegiatură în vre­unul din localurile publice atârnând de par­chet să fie numit inspector al epitropiei. Numai în urma acestui raport, mi­nistrul de interne a refuzat aproba­rea sa, și a impus epitropilor să-i ceară demisi­unea. Sperăm însă că dl. A. D. Hulban nu va lăsa pe favoritul și omul său de încredere pe drumuri, ci-i va da o altă slujbă mai mănoasă și mai pro­ductivă. L. De la Epitropie. Cu privire la dimisiunea inspec­torului epitropiei s-tului Spiridon, a­­flăm următoarele detalii caracteris­tice pentru modul cum s’a urmat ancheta la acea instituțiune : Incependu-se instrucția, se constată H­OLIER­A. Iată, după informațiile noastre și după ziare, mersul holerei în țară, in ziua de 2 august : Brăila. Cazuri vechi 33, cazuri nouî 12, însănătoșiți 7, morți 6. Kemașî 32. In vizita ce a făcut la Bră­ila în casele b­olericilor, d. ministru de resboiu a observat că popula­­țiunea săracă, de teama deterio­­rărea efectelor prin desinfectare, ascundea cazurile suspecte ce se întâmplau în familie, contribuind ast­fel la lățirea epidemiei. Pentru a remedia acest rân. d. ministru a rugat pe d. primar al Brăilei să afișeze în oraș că va plăti din fondurile primăriei tóte efectele care se deteriorează prin desinfectare. „Constituționalul“, organ guver­namental, în număru­l de aseară, anunță că h­olera a fost trans­misă și în comuna Islaz, lipită de Brăila și alături de gară. S’a îmbolnăvit, un lucrător. Salina. Cazuri vechi 73, nouî 14, însănătoșiți 5, morți 12. Kemașî 70. * Din Sulina se anunță că con­sulul olandez din acel oraș a mu­rit de h­oleră. Consulii străini din numitul o­­raș au cerut guvernelor lor auto­­rizația de a se strămuta la Galați. «Covurluiul», ziar ce apare la Galați, anunță următoarele: Ziarele semnalează în Sulina câte 8, 9 decese pe zi, pe când în realitate sunt 20—30 coșuri mortale. Acelaș lucru și cu Brăila. Sus citatul ziar mai comunică că, din emisa h­olerei, peste 800 turci au părăsit Brăila, îmbarcân­du-se pe trei corăbii și un bas­m ...........r --- --­­timent. * D. general Lahovari a cerut co­­misiunii Dunărene să sporească numărul paturilor spitalului ce -1 are la Sulina. Comisiunea Dunăreană a dat ordin a se deschide toate saloa­nele spitalului ei, mărind ast­fel numărul paturilor de la 12 la 37. Brutarii din Sulina părăsind o­­rașul, d. ministru de rezbel a dat ordin de a se trimite acolo bru­tari din compania de subsistență din Galați, pentru a nu lăsa ora­șul Sulina fără pâine. Negăsindu-se la Sulina sanitari pentru deschiderea și funcționa­rea lazaretului de acolo, d. minis­tru de resbel a dispus trimiterea unui caporal infirmier și a 8 sa­nitari din compania sanitară din Galați. Galați. Vechi 4, nouî 8, morți 5. Kemașî 7. * La Galați a apărut h­olera, cu toate acestea cei de la comună nu fac nimic ca salubritatea publică a orașului să se mai îmbunătă­țească. «Galații» denunță că între cui­burile de infecțiune este și fabrica de marinată de pește sărat, ins­talată în strada Lemnăriei No. 3. Da această fabrică, ținută de niște evrei, se aduce o mare cantitate de pește stricat, care infectează aerul. * «Galații», în număru­l de azi, 3 curent, ne aduce știrea că și pe calea Basarabiei, din Galați, s’au ivit trei cozuri de boală suspectă, cari însă n’ar fi de loc h­oleriforme. * Cu vaporul Lloyd au sosit ieri la Galați mai multe familii, venind din Sulina. Știrile ce ziarul «Ga­lații“ primește din acest oraș, sunt foarte alarmante. Zilnic emigrează numeroase familii. * Marinarul român din Galați, a cărui îmbolnăvire de h­oleră am anunțat-o în numărul precedent,

Next