Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556)

1894-12-04 / nr. 536

ANUL IT No. 536 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUM­AU DE BANI EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A.SCORȚESCU m u. .*'***'*­­ .. .. % îl'*'** ‘ * * ABONAMENTUL: Pe an.................................Lei 24 -Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului inainte. Pentru străinătate se adaugă portul: Inserțiuni, Reclame și Avund­uri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr., nag III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. Candidații Liberali Naționali la Coleiinl I de Cana. 1. Gheorghian Vasile 2. Gane M. Neculai 3. Poni Petru 4. Tzoni Miltiade 5. Vizanti Andrei 0. Buicliu 1. Grigore 7. Climescu Constantin 8. Botez Dimitrie 9. Gheorghiu Al. Atanasie 10. Mârzescu Gheorghe Alegerea de mâne. Mâine, duminică, pentru a patra oră, în curs de trei luni­, alegătorii ieșeni vor fi­ chiemați la urnă, pentru bunul cuvint că așa­­ place lui ce. Lascar, pentru singurul fapt că bătrânul ramolit­­ nu-și­­poate închipui că acest oraș are o vro­­ință, o conștiință luminată de drepturi­le și îndatoririle sale, nu­ și poate în­chipui că lașul nu este compus dintr’o turmă la ordinele poliției și a tuturor bețivilor. De trei ori, de a rîndul lașul și-a manifestat în mod strălucit voința sa nestrămutată, pălmuind obrăznicia­ conservatoare. Duminică, lașul nu-și va schimba convingerea și va da o nouă do­vadă de independență și neatârnare. De ce ceară, de ce glod, ve închipuiți oare că e făcut alegătorul ieșan, pentru a-i­ impune la poruncă un idol nou­ în fie­care zi? Alaltaeri agenții voștri stri­gau alegătorilor în gura mare votați pe Sculy, în el sigur e scaparea. Mavrody e un ren­­e excomunicat. Astăzi ați schim­bat consemnul și slăviți pe Mav­rody, ba­­jocorind pe Sculy. Cum vroiți să ve crea­dă, să ve urmeze alegătorul, căci ori, ori, ori astăzi ați mințit, nu ați fost de bună credință! cum puteți batjocori ale­gătorul ieșan crezări du­l atât­ de versatil, atât de inconșcient, atât de lipsit de demni­tate pentru a vă urma în mod mașinal, hi­tocile, aiurările voastre! Noi, de la început, am spus alegători­lor un singur lucru pe care IU repetăm­i, și astăzi, votați lista liberală, votați lis­ta Vasile Gheorghian­, singură cure­ e compusă de barbați cu unitate de vederi, singura care a luat angajamentul formal de a desființa legea maximului, singura ivire are șanse de succes! La urnă dar cu toții, și fiți siguri că vom triumfa și de astă dedă. George A. Scorțescu numele de Schwalb la acel ce nu’l are de la tatul seu, unde radicalii pot fi con­siderați, macar de câtre un infim im­mer drept oameni de principii, unde tripolarii de poliți cu giruri tăgăduite sun­t miniștri de resbei, acolo se pot întâmpla și astfel de scandaluri Dacă unui regim mi­t este rușine de a se susține cu oameni ca Sandu Râș­­canu, dacă nu găsește prefecți de­cât ca Ventura, candidați de primar ca Dia­­mandy, aliați, de­­cât cumpărăm­ con­științele, apoi de­sigur că puțin îi pasă de voința alegătorilor. Disprețul ce manifestă ei pentru res­pectul datorit sufragiului este la dân­șii o boală veche. învățați a nu con­sidera nimic de­cât interesul lor, râ­­zînd de libertatea electorală, crezînd nu­mai in violenți și corupțiune, turbează când văd că un colegiu oare­care nu vrește a pleca capul sub presiunile lor criminale. In furia lor nu mai gândesc de­căt la mijlocul cel mai propriu a le asigura victoria. Alegerile sunt deci casate, alegătorii persecutați, slujbașii terorizați, polițiștii mobilizați, secretul votului violat și radicalii înregimentați sub ordinele capilor de bătăuși. La Iași insă au găsit cui vorbi. Dem­nii alegători ai colegiului I au știut să resiste la toate presiunile, să respingă cu despreț toate încercările de ademe­niri și să arăte că, dacă s’a găsit un grup care s’a vândut cu principii cu tot, restul alegătorilor sunt oameni in­dependenți, demni și conștienți de da­toria lor. Au crezut învinșii de la septembrie, că vor descuraja pe alegători ca săiub alegerea făcută. A gândit ramolitul de la interne că alegătorii se vor os­teni de atâtea lupte și că vor ceda văzând că el nu voește că să fie aleși liberalii. In zadar i-a fost osteneala de­crepitului mastodont. El a găsit in a­legătorii ieșani o tenacitate, o bărbăție și hotârire cari au triumfat de toate sforțările unei administrații fără rușine, aliată cu un grup fără scrupule și sus­ținută de un guvern fără conștiință. Când au văzut rezultatul scrutinului de la­­ 4 noembrie, un sbierat sălba­­tic i eșit din piepturile nedemnilor ma­­meluci. De îndată au început a se ține conciliabule la prefectul și la prefec­tura poliției. Nici o umbră de rușine ! Așa numitul comitet diriguitor al par­tidului conservator, compus in majori­tate de funcționari, este zilnic convo­cat prin sergenții de oraș la prefecți sau la prefecturi. Acolo, fie­care face câte o propunere, care de care mai in­famă, pentru a-și putea asigura victo­ria de duminică. In enervarea lor, nu­ se pot stăpâni de a se lăuda, cu ce fel de mijloace vor ajunge la un bun rezultat. Conservatorii, mai declamatori și mai ridicoli, vorbesc cu aere fioroase, luând figuri sinistre, despre celi ce sau ho­­târît pentru a asigura reușita la balo­­tagiu. Junimiștii, cu aerul de zefleme, cu aparențe că ginun sc,­­dau a înțelege că nu vor recula înaintea nici unei in­famii. Cinismul radicalilor face ca mem­brii acestui grup să declare sus și tare, fără să reșaacă, că trebue să re­­ușască guvernul cu ori­ce preț. Acțiu­nea acestor din urmă a și început, lip­sită de ori­ce precauți­uni, desbracată de ori­ce rușine, lipsită de ori­ce scru­pul. S’au văzut membri ai acestui grup, amenințînd cu destituirea pe colegi din barou, carii ocupă funcțiuni la primă­rie, dacă vor veni la vot. Și acest ra­dical tânăr, ne­patat până acum, era considerat ca un om ce se respectă și incapabil de a se coborî in asemine no­roi­u. Vă închipuiți dacă luceferii lor sunt atît de jos, de ce vor fi in stare liche­lele cari compun majoritatea grupărei radicale? Ne așteptăm pe mâne la toate infa­miile, la toate mârșăviile. Dar să știe, atît stipendiații cât și aliații, că vor gă­si cui să vorbească. Ori­ce act de vi­olență va fi intimpinat in un așa mod, că nu vor mai avea gust să reinceapă. Conștienți de drepturile lor, alegătorii vor merge fără provocare, dar fără șo­văire la urnă. Grație secretului votului, chiar cei mai fricoși vor putea vota după voința lor. Să știe alegătorii, că ori­cît se vor lăuda comisarii, junimiștii și radicalii, că pot ști cum votează, aceasta este o mare minciună. Este numai o ma­noperă întrebuințată pentru a-i speria. Dacă vor fi buzunăriți alegătorii, nu od­ițile instalate pentru aceasta, și le va cere poliția să-i aducă buletinul libera­lilor, să nu se teamă. In gâștele de vot se vor găsi bilete de ale opoziției, a­­poi tot membrii partidului liberal vă vor putea da buletine pentru a le a­­rata poliției. Fiți deci fără teamă și faceți vă da­toria ca și pănă acum. Sirius. ZIUA DECIZI­VA!­ Mâne se va da lovitura decizivă. Con­flictul ce există intre voința alegatori­lor ieșani și intre bunul plac al d lui L. Catargiu, treime să ia un sfârșit. Scrutinul de balotaj va decide intre am­bele voinți. Natural că­rui astfel de conflict­ nu este normal. In orice țară unde se practică respectul voinței ale­gătorilor, nu se petrec niște asemine lucruri. In o țară insă in care L. Ca­targiu ajunge prim ministru, in care un falsificator de grații regale remăne in minister adăugându și ca glorii și SILUETE Din eterna lume. Pe drumul mare, iarna, călătorind vr'odată Cu sania, pe dealuri zărești trecând ciudată, Vr’o siluetă neagră, de om, ce se coboară Spre sat, in vale, singur, cu traista subsoară. Din depărtare pare o umbră călătoare, Vr’un om din ceea­ lume in lume rătăcit, Visezi, privind departe la formele­­ bizare, Păn’ce se șterg in zare sub ochiul teu uimit­. Așa din ceea­ lume, in visurile mele Prin munții de iluzii prin nouri și prin stele, Apari in siluetă, te plimbli pe pământ, Nu spui nimic, pe buze’ți e mort ori­ ce cuvânt !. Te văd mult mai frumoasă de cum erai pe lume, Căci moartea pe-a ta față eternul a’ncrustat. Și timpul nu mai poate să stingă, să zugrume o frumuseță care, trăind, s’ar fi zvăntat!.. S’ar fi zvăntat ca toate femeile 'n viață Ce 'și torn la alb pe față și roșu pe la gură­­, Azi cchipu'țî e de clară și buza ta de ghiață, Si rece etern fi-va frumoasa ta figură!... Te ved ca o regină plutind in sferi divine, Și’n gândurile mele te ved­­emi, azi și mine, Trecend ca un luceafăr prin mii de dulci înainte­a balurilor, unde veniau ca se se ’nchine Cu slavă, numai ție, și tineri și bătrâni!. . Cu perul teu cel negru și moale de mătasă, Cu ochii tei de înger și verzi și dulci și triști. Cu o guriță care părea ca de mireasă, Cu pasul de silfidă și vorba maiestoasă, Te-ai dus și’n găndu’mi numai tu astăzi mai exiști! De-aceea, când spre lumea ce ni se pregătește, Spre lumea ce stă mută și vecinie va tot sta, Va sta dormind in pace, căci nime­n’o râvnește, Când dorul meu spre lumea aceea se oprește, Fantastică și scumpă văd silueta ta!... Și sara, cănd ies stele pe cer senin și rece Și cade cate una ce ca un fulger trece, Îmi pare că văd ochiu ’ți cel verde și duios, In muzică de îngeri slăvit armonios!... Lucifer. DUMINICA, 4 DECEMBRIE 1894 Mișcare diplomatică Țarul încă nu s’a pronunțat asupra succe­sorului contelui Scimvalof, ca ambasador al Rusiei la Berlin. După toate probabilitățile principele Dolgoruki va ocupa acest post. Știrea răspândită despre trecerea principelui Lobanos, actual ambasador la Viena, in ace­iași calitate la Berlin, este neîntemeiată, de­oare­ce d-sa este destinat de a înlocui pe d-na de­viere, care, se știe, se afla greu bolnav. PETRECERI REGALE Prin capitală se observă un fapt foarte carac­teristic. De când principesa Maria a părăsit ța­ra, principele Ferdinand vistează regulat con­certele și diferite alte spectacole. Se zice, se zice Lucru­l fatal. Nu voiu să critic lumea Dar e­ un adevărat scandal... Tralala. Președenția camerei. Candidații pentru președenția camerei fran­ceze, in locul remas vacant prin moartea lui Bordeau, sunt d-nii Ettienne, Ribot, Bour­geois, Jouisson și Meline. SONET ELECTORAL S’a stîns viața falnicei Veneții... S’a stîns comisia interimară N’auzi nimic. La Hală nu-s inspecții Și liniștiți vând astă­zi precupeții. In Primărie bate ventul iară. Căci situația acum­­ i amară. Sub greutatea unei grele lecții Ce au primit; și toți cer protecții Toți radicalii la ’ntruniri de sară. Ca ’n țintirim tăcere-i pretutindeni, Căci după voturi toți se dau de-a dura oprind pe cetățeni pe la respinteni. Dar ori ce-ați face, prea e mare ura Ce v’ați atras! Ori­cât ați fi de sprinteni Nu reușiți, e un zadar, Ventura! Tumbala. POVESTEA ZILEI. Zinco, zeu trebuie să-ți pară. Măi, nuntit ca asta, drept să’ți spun, n’am mai văzut.— Sa spune’mi cum a fost? Știi că deja de mult se vorbea despre o căsătorie proectată intre grupul radical și poliția din localitate. Cc. Sandu făcea pe pețitorul și cu drept curent, căci numai el știe să convingă pe radicali. După multe târgueli și precupețiți s-a iscă­lit contractul de căsătorie și foaea dotală. Prin ea se stabilește că radicalii renunță la întreaga lor avere morală in favoarea poliției. O mie și o sută tunuri anunțau țerei acest fericit eveniment. Nunta, cu mare . ceremonie a fost celebrată la biserica sfintei Golia," de însuși P. S. S. Părintele Vârlanescu, in bi­serică o mulțime imensă, compusă din toți bețivanii și bătăușii miresei. La intrarea pe­­rechei o vie adm­irațiun­e. D. Bădăran, mirele, in haine de gală, cam emoționat, ducea la braț pe gingașa mireasă, poliția, care ca sin­gură podoaba purta împletită in păr o frunză de­ lămâiță. Rediu și Sava figurau ca mar­tori din partea miresei, Mimița și G­oro Vici din partea­ mirelui. După terminarea ceremo­niei religioase ce­ Saruin Rășcanu rosti un discurs, bine simțit. Ziua a fost insă cam tristă, de pare­ce in aceeași oră încetase din viață un bun amic al radicalilor „sufragiul univer­sal“, a căruia înmormântare se­ făcuse imediat." Seara praznicul se confundase cu banchetul

Next