Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)
1895-01-04 / nr. 559
,ografia „Evenimentului“ EFAN CEL MARE NO. 38-nepublicate nu se înapoiază reclame redacția nu respunde. . strada Ștefan cel Mare No .18. UN NUMAR JO BANI ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SGORTESCUJ ................... ....— • —V... ABONAMENTUL: Pe an........................ . Lei, 31 — •^ Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului inampic^; * Pentru străinătate se adaugă portul. Inserțiuni, Reclame și Aminciuri: Pe pagina I linia garmond 4 ti-., pe pag. II 2 fr. pag. III 50 b., pag. IV linia garmond 25 b. aduce o placuta stire cetitori, a S februarie „EVE »rea in format mare »celor din București, iniiiții și cel al ven emane aceleași omogene ? rostimii noștri edilime conservatoare-jurcala, care este renațiuni interesate, aleinice și a unor nu poate da decât semine cu factorii toma. •imul tur de scrutin •se cu ei la a doua asiuni cu prețul demnicondițiuni umilitoare, si au ajuns la pritoz noroiul ce l’au icele lor svârcolituri. Idee de târguelilem a înjgheba o astrehue să ne amintim e a trei aleși jiincă pana a nu se face trei locuri pentru aul radicalilor și a cerășit pe bietul Zahaunul ce este tot dear este considerat ca cel le aceea a fost desemlângă acest berbec bieți alți doi miei, dl. le Georgescu. Așa rese vor mai putea cagrupările care au dat si concursul lor. Darul cu alegerea consi. ciolane sunt mult mai ilin ales trebue să ar intra in buget. Prodeauna mai multe dectul a făcut pe toți aiară să se creadă siguri Ane. Cănd insă sosi au inceput lupta cranii, odată scapați de hovoit să tragă pe sfoa"eștia, negustori se"'tat pană cănd Mata . nu au +rasă a• rué i h Iul. meu. .a pot. să ssțină .. ială. o* are n. realizatu evendicările grupului rau. 1 vom vedea ;ă lupte homerice e în ssmul lui mai omogen este e cel mai intructiv in aceaso moalitatea consiliu e de postul i doilea de aju utor, Școala ină a radicalilor a modificat vechiul sistem. Pe vremea de demult unitatea de vederi a membrilor unui consiliu, făcea ca el să inj oreze in unire, unul din locurele Acum însă numirea însalariate determină rumperea, sau continuarea înțelegerii dintre aliați. In loc să fi făcut ca pe vremea de demult, o alianță pe baza unui număr de idei comune tuturor, ei au făcut-o după moda radicală pe baza unu număr de slujbe comune. Astfel să știți cetățeni că aț fost violentați și molestați, pentru ca iömele salariate de la comună să fi împărțite în mod equitabil între grupările care compun societatea de exploatare a comunei Iași. Luptele pentru cele câteva ciolane ce se găsesc la dispoziția consilierilor, vor paraliza toată activitatea acestora, vi nu vor avea alta in cap decât anvinge în luptă sau ași răsbuna după ce vor fi repuși. Perspectiva unui consiliu care va perde patru ani în sfecle sterpe nu poate fi îmbucurătoare pentru noi. Să sperăm însă că în cuibul vor uni liberalii la putere, carii măturând sala psimSriei, vor trimite la odihnă ’<£• toți tovarășii, și atunci cetățenii ■» y ii,’'go un consiliu cum treime''comunei ismire. Sirius. SILUETE Marie E blondă, cu privire pătrunzătoare, naltă cu o talie care face geloase pe multe din amiele sale. Căsătorită de șapte ani, nu cunoaște altă prietenie decât a soțului ei. Să mulțumește a petrece numai in familie. Dacă o întâlnești pe stradă, sigur că se duce sau la soacra sa pe care o iubește ca pe mama ei, sau se duce la cumpărături. Veselă la culme li plac foarte mult glumele. Posedă un caracter nobil și e de o mărinimie exemplară. Ține ca dărnicia ei să fie veșnic secretă. Disprețuește cu desăvârșire petrecerile publice, de aceea nici nu le vizitează. Semne particulare, adoră parfumul „Mirado“ și citește „Les faiblesses des femmes“. Alexandru Amiralul Gervais la mormântarea ȚARULUI Să scrie din Petersburg Nonei prese libere că împărăteasa văduvă ar fi izbucnit cu un hohot de plana când a primit in audiență de adio deputațiunea de ofițeri, însărcinată de a representa Francia la funeraliile imparatului Alexandru și ar fi sărutat pe frunte pe admiralul Gervais in clipa in care el să înclina pentru ai săruta mâna. In prezența acestui spectacol mișcător, ofițerii, cari însoțeau pe admiral, ar fi ingenunchiat zicând : „Doamnă, noi ne înclinăm înaintea durerii d-voastre. Austro-Ungaria •’o reuniune la Krems, la care asistau ‘‘90 viticultori, s’a adoptat o rezonde a ruga guvernul austriac să concesiune guvernului franc la scăderea drepturilor osuar și a înainta camerei deputaților unite categoric in contra concesiunilor și gen și de a se opune absolut suscoborărei drepturilor asupra vinurilor franceze. Africa Australa nă anunță din Capetown că Portugezii au încetat de a se opune la instalarea cablului telegrafic transafrican, prin teritoriul lor. Linia va fi gata până in Zauber luna aceasta. Din treacăt. — E adevărat că iepurii totdeauna să caută dacă nu sunt tuberculoși, cănd li să infectează virusul antirabic. Da, desigur. — Ei bine doctore și ce fac, cănd vreun epure e bolnav? — 11 dau la restaurant. Titirez Congo Tractatul privitor la reluarea Gongului de câtre Belgia a fost semnat. Ziarele franceze zic că Francia trebue sași facă rezervele pe cari acest act necesarmente le comportă. Radicalii și legea maximului „Lupta,1 in articolul seu de fond de sâmbătă, s’a prea grăbit a scumpta triumful guvernului la colegiul I comunal de Brăila. In bucuria sa, ziarul pseudo-democrat merge până la a afirma că triumful poliției la colegiul 1 comunal d.9 Brăila insamnă aprobarea din partea corpului electoral, a legei maximului tot desaprobarea, firește, a acelora cari voesc s'o desființeze. Citiți bine pentru a vedea până unde poate duce zelul pe un neoft. Și când te gândești că aceste rânduri, pe cari nici Timpul nici Constituționalul n'au îndrăznit a le scrie, au apărut intr’un ziar care se pretinde democrat, care refuză a da că?«*»*’ sub cuvânt că liberalii nu voesc sa faca nimic p*,.*. uri v citoare, nu cred ca să se poată impinge mai departe cinismul fuselor principii și etichetelor mincinoase. Când Lupta a inserat această stranie teorie, a probat că s’a desbrăcat de ultima picătură de rușine ce-o mai putea reținea, și că de azi înainte a devenit un organ polițienesc, înscris cu număr matricul la fondurile reptilelor. dar, sărmana Lupta n’a avut nici macar măngâerea de a-și vedea justificat, oarecum, printrun resultat oarecare, judecata sa. Dacă ar fi așteptat o zi, ar fi văzut ce răspuns strălucit a dat colegiul 11 comunal de Brăila, colegiul muncitorilor, colegiul acelor asupriți de legea maximului, straniei teorii si organului radical. Cu o majoritate sdrobitoare, lista liberală a învins lista polițienească, cu toate urgiile administrative, cu toate presiunile cele mai nerușinate, cu toate că votarea s’a făcut intre baionete și sub un regim de teroare nespusă. Ce mai zice Lupta astăzi și cum rămâne teoria sa? Dar, cuvintele Luptei nu vor rămânea uitate și, la alegerile viitoare, alegătorii și le vor aduce aminte și vor ști să facă deosebire intre falșii democrați, cari-și vînd polițieia numele, onoarea, conștiința și principiile pentru bani sunători și acei cari nu urmăresc decât un singur țel: triumful ideiilor ce le profesează. <». A. S. GERMANIA Diferitele corpuri de armata germană vor avea, iarna aceasta, manevre de o durată de mai multe zile. E vorba de desvoltarea experienței deja începute anuul trecut pentru a studia particularitățile din punctul de vedere practic ale unei campanii in timpul ernii și de a încerca in cursul acestui anotimp soliditatea corturilor. In aceaste manevre să vor face bivuacuri sub cerul liber, după cum s’au făcut anul trecut deja, insă in propoțiuni mai considerabile. " Reshoiul Chim Changyin Huan, trimisul Chii merge la Tokio ca să negociezecat spre Joc obama. In ori ce caz condițiuni grele' pune Chinei. MERCUR! 4 IANUARIE 1895 In joc de provinciale Florica Când s’a născut gura ei mică, roză, sămăna cu un boboc de trandafir și de aceea,, mama, scumpa ei mamă i a pus numele Florica, anticipând puțin asupra dezvoltării guriții sale roșe ca o floare. Toată lumea spunea: ce mai bobocel de fată , ea însă snridea nevinovat din leagănul căptușit cu matasă, albastră. l)ăună-zi am întâlnit o pe stradă, cu care asistasem la botezul ei. Frumoasa Florica începu să rîdă, cu rîsul ei viclean și răutăcios. In ochii ei, in fața ei să redea toată căldura, tot neastîmpărul celor douăzeci de ani, cari îi suportă cu atâta ușurință pe umerii ei albi. — Ce te uiți așa la mine ?—mă întreabă ea. — Cum să nu mă uit—i-am «pus— dacă te-ai făcut atât de drăguță, pe când in fundul sufletului meu regretam zicătoarea poporului : „odată vede nașul botezul finei“/ Astăzi dînsa e una din reginele balurilor din București, unde, de câtva timp a plecat, pentru a nu se mai întoarce nici odată in liniștea și plictiseala lașului, lăsind in urma ei o dungă de lumină, cum ar lasa o stea ce cade in serile senine, cu deosebire că ea nu strălucește incă și n’a căzut. Măritată, s’a măritat fiindcă’i trebuia un titlu și lux, nu s’a gândit nici odată la rostul vieței, dar știe că trăește pentru ca să placă și in adevăr că place chiar fără s'o știe De • d a ești din școală n’a cetit nimic,a». «Sunt nimic, nici macar lui lomân. In schimb insă știe ceti in inima fiecăruia. Semne particulare. susține că ea are cele mai frumoase piciorușe din București. Eu cred că nu numai piciorușele merită această superioritate. Geni. IN Hifii CONDIilM Virtute militară Așa-i că v’am excitat curiositatea? Virtutea militară? Iară un titlu care ar putea sta in fruntea vreunei povestiri din resboiul trecut, sau decorația, in afară de cei ce o au deja, ar mai putea sluji pe peptul aceluia dintre militari, care, ar declara că’i ajunge solda sau că n’are datorii. Ei bine, nici de una nici de alta nu e vorba aici. ., Virtutea militară“ este titlul unor „studii asupra disciplinei și educațiunei militare’1 de Leonte State, administrator cl. II din ministerul de resboi, Intîmplarea a făcut ca această ,,Virtutea militară“ să-mi cadă in mână. Și cel dintâi luam care m’a frapat a fost prețul: 3 lei! Nu găsiți că e prea eftină o virtute 3 lei și incă militară! De la inceput autorul declară in o scurtă prefață că tot ce se scrie in present îi pare, că nu mai poate fi ceva nou și dar.... ideile din această scriere au mai fost emise, poate nu la fel, dar tot pe aceași strună“. Atâta modestie e prea prea! Cum nimic nou? Dar, stimate d-le Leonte, ai uitat hârtia, hârtia n’a fost nouă nouță, cănd s’a tipărit pe dânsa? Și mai la vale tot in prefață citim: „ Față cu totul și cuprinsul acestei cărți, Gestiunile sunt tratate prea restrâns, aceasta fie că timpul ’mi a lipsit, fie in fine că puterile mele nu m’a slujit pentru mai mult“... Aici să-mi dea voc autorul, sa fac căteva mici observațiuni: 1) Dacă titlul ales necesita ca diferitele chestiuni să fie tratate mai pe larg și autorul n’a avut vreme, pentru ce nu a ales alt tip 1.. —.... 1------X „„„x . 7__</