Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)
1895-07-22 / nr. 712
1 jr ANUL III 712 ABONAMENTE Ii țară pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24 — 12— 36-Un numar Ioliant EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Redacția la Tipografia Evenimentului STRADA Șl EFAN CEL MARE No. 38. lații UN NUMAK io BANI SAMBATA 22 IULIE Director politic G. A. SCORTESCU /mwcsnri Inserții și . Pe pagina I linia garmond Pe pagina II , „ . • „ 2-Pe » IU , - . • - 6° Re „ IV . „ . . - 25 Ijn număr IO baiil ^k.d.m.iriistrația r LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. La Catul l-iu. Domnișoara Adela Dică ați văzut vr’oată culoarea safirului sau bolta albăstrie a cerului in momentul cînd aurora își face aparițiunea, poate nu veți putea avea o idee exactă de această masă, inbracată tot timpul bacalaureatul i in o rochie frumoasă, bluză albastră de catifea, care o făcea atît de încântătoare, incît n’am putut s’o privesc fără a-mi aminti de versurile: „Te-am văzut ieri in albastru „Și te pânde atît de bine, „Căci albastru e culoarea „îngerașilor cu tine „In albastru, in albastru „Tot d’auna să t’nbraci. „Dacă vrai întreaga lume „Intr’un raiu să o prefaci. O blondină drăgălașă, cu ochii mari, verzi, a căror priviri te pătrund până in adîncul inimei, dominați de două sprincene fine și care inchid ca in un cerc strălucirea lor briliantă. —Un păr blond, mătăsos, cu aspectul razelor isvorite din Auroră, încununează majestos frumosul ei cap plin de inteligență Două șiruri de mărgăritare albe, mărginite de buzele ei rumene ca trandafirul, cari te ispitesc să le săruți. O fațai albă ca laptele, niște priviri cîte-odată melancolice, cite o dată zimbitoare. Două picioruțe mii, cu pantofi Louis XV, sprijinesc o talie subțire, cuprinsă totdeauna in un corset rouge feux j E din Vaslui, clasele liceale l- a făcut la pensionatul Humpel Tot timpul bacalaureatului a fost imbracată cu o rochie negră, o bluză de catifea albastră și o pălărie de pat roș. A reușit bine la toate la matmatici insă a obținut un adevărat succes—îi plac matematecile la nebunie și pacu ,D visa. N'o cunoc personal. Cum îi voi face cunoștința am s’oi treb Semne particulare. - Ii place matematecele și numele Tăricel. Cea mai intimă prietenă a sa e Adu.— (Dar prietin ? ) Prin ui Averea lui Stambuloff News Wienr Tagblatt alia din Sofia că amicii d-lui Stambuloff evaluează averea defunctului numai la 210,000 lei. Pasivul său ar consista din 180,000 lei, de ipotecă și 50,000 lei in bilete de ordin. Ziarul mai afla că mai multe procese au fost intentate lui Stambuloff pentru restituirea unor lumi oarecari. Soția defunctului prim-ministru va remănea astfel lipsită de orice resurse. DEMISIA D-LUI MARGHILOMAN 11EITEMGIȘT1 Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește, cu începere de la 1 Iunie curent, abonamente de vilegiatură cu următoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 „ 15 zile .... ! 80 Orice cereri de asemenea abonamente trebuesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală. Demisia dlui Marghiloman Camăta si Cămătării. Din Galați. Bocitele Constituționalului. Jandrmii rurali. Retragerea D-lui Marghiloman." Din Botoșani. Regele Greciei. Informațiuni-Telegrame .........li'i iiili"—•.........- --I- • Când hoitele de la Galați au fost date pe mâna justiției, noi am spus-o că nu e sentimentul binelui public, nu e consciința datorie, nu e onestitatea care au împins pe guvern la acest act. Am afirmat cu tărie că acțiunea publică a fost pusă in mișcare, grație unor sentimente absolut personale ale unei certe dintre miniștrii, unei măsuri de precauțiuni luată de unii din tovarăși in contra celorlalți, deveniți amenințători. Junimiștii, lucrați pe sub mâni de prefecții lui c.c. Lascar, au vrut să se asigure, făcând scandal și amenințând că vor da cu piciorul in întreaga barată, dacă sunt eliminați. Astfel am înțeles lucrurile de la început, astfel le-am împărtășit cititorilor noștri. Faptele ne-au dat pe deplină dreptate, au dovedit cu prisosință căt de juste au fost aprecierile noastre. C.c. Lascar, strâns cu ușa, a capitulat, și-a cedat vn măriile junimiștilor șase județe, intre care Fălticenii și Bacăul. Imediat ce transacția a fost iscălită, autentificată prin monitor prin aprobarea alegerilor din Fălticeni, pusă in execuție la Bacău, prin înlocuirea lui Donici ca prefect prin Scarlat Rosetti, judecata justiției s’a prefăcut și mușamaua s’a întins in liniște. Robescu a fost in aceiași zi eliberat sub cauțiune și Ressu, Macri, Poenaru, scoși din causă. Nu mai poate fi nici vorbă de urmărirea lui Ventura și a celorlalți potrocări, rude si amici ai lui c.c. Lascar. Nu știu dacă poate fi ceva mai scandalos decăt acest tărg, dacă de la inceput, nu se urmărea nici un vinovat, dacă acțiunea publică nu era pusă in mișcare, faptul de a sustrage in urmă pe vinovați nu era atât de bătător la ochi, nu era atăt de cinic. Se putea explica nepasarea justiției prin ignoranța sa, dar să trimbițezi integritatea cea mai austeră, să anunți orbi și orbi că guvernul conservator nu vra să știe de personalitatea hoților, dar numai de faptul de hoție, că independent de orice protecțiune, parchetul își va face datoria, dănd de găt pe toți potlogarii, arătând că guvernul nu este solidar cu dănșii și la urmă să termini toată această trimbițare de cinste prin mizerabilul rezultat cunoscut de toți, e a da o dovadă de un cinism, de o nerușinare care nu mai are nici cumpăt, și nici consciința cea mai elementară de dânsul. E a batjocuri, ziua amează mare, morala și legea, și a spune verde lumei întregi că hoțiile ce s’au comis, s’au comis cu știrea noastră, cu aprobarea noastră, cu consimțimăntul nostru. Este a tăvăli justiția și a o coborâ la nivelul lui Screlea și Mărunțelul. In zadar judecătorul de instrucție a incercat a-și implini datoria, rușinat de rolul mizerabil ce i se impunea. In zadar, in ordonanța sa, neavănd autorizație de a urmări pe Ressu et Cie, a acumulat cel puțin probe peste probe de o culpabilitate netăgâduibilă, resuflându-și astfel năduful seu. Justiția d-lui Marghiloman, termurată de interesul personal al miniștrilor, s’a oprit. Și pentru a nu proba și mai cu evidență, din ce sentiment derivă această schimbare la față, Ressu, cu o obrăznicie nepomenită, publică prin ziare demisia sa și Dc. Lascar nu-i o primește. Nu știm ce trebue să admirăm mai mult. Sau nerușinarea miniștrilor, cari au dat ordin de a scoate din causă pe Ressu, sau obrăznicia acestui venetic, care sigur pe impunitate, terfelește pe patru coloane de ziar nenorocitul magistrat, care n’a avut putința și curajul de a-1 pune la recoare. Ressu e un escroc bătrân, cunoscător nu de ale codului penal și când a furat, a știut să ieie precauțiuni pentru a compromite alăturea cu dânsul pe oameni de vază din amândouă taberele, junimiști și conservatori, a căror persoane respund pentru dânsul, grație hărtiuțelor compromițătoare ce a știut mehenehtul Ressu a le pune de o parte, înainte de a pleca la Carlsbad, Ressu pusese in loc sigur chitanțele lui Ventura, lui Miclescu, lui Bobeica și altora, și când a văzut venind furtuna, a zis, știind că are cu ce o îndepărta. Când a venit la București, cel dintăiu cuvânt al seu a fost: Nu mă dați de găt, că vă sparg „baratca“. Ressu nu s’a rugat umil ca Robescu, ci a poruncit. El a jucat același rol, pe care l-au jucat, junimiștii cu conservatorii și tare pe corupția, pe imoralitatea oamenilor de la guvern, imoralitate pe care o amenință de a o da pe față, a impus condițiunile. Astăzi Ressu merge mai departe. Din acuzat miluit cu mușamaua devine acuzator.Nu se mulțumește cu faptul respingerei demisiei sale de Cc. Lascar, găsește că acest act de solidaritate a primului ministru cu hoțul patentat din Galați, această protecțiune fățișă, dată in disprețul sumei sunt lucruri prea puține, el azi cere reparație complectă și reclamă imperios capul magistratului ( liberi), nenorocitului Caracaș ! Am văzut multe scandaluri, am cetit in istorie multe exemple de cinism, dar mărturisesc că n’am găsit nicăiri un exemplu să’ntreacă cel din Galați. Pentru intăia oară intr’o țară, unde justiția pretinde a funcționa intru’un mod regulat, vedem un acuzat de delict comun, bravând magistratul care-l urmărește, batjocurindu-l in public și aceasta cu aprobarea primului ministru. Faptul e atăt de scandalos, incăt insuși d. Marghiloman s’a simțit atins și grosul seu epidem a fost in sine răsbit. Se zice că chiar azi, in consiliu de miniștri, d. Marghioman uitând pactul de impacarea făcută, va cere urărirea lui Ressu, a cărui obrăznicie a întrecut orice culme. In cas contrar se va restrage din cabinet. Ni se dă faptul din București, ca cert, noi insă mărturisim că-1 înregistrăm cu incredulitate, căci suntem convinși că la ultimul moment, d. Marghiloman va înghiți și acest hap. Turească junimistă ce-i servește de obraz nu-i atăt de sensibilă. G. A. Scorțescu SILUETE când in alte tări, in Germania de pildă, procentul legal e de 4%, la noi e aprope de trei ori mai mare. Mai mult de 4 ° se nu pretind băncile străine chiar in relațiunile lor cu bancherii noștri, pe când Banca noastră națională, cu toate formele de care este împrejmuită și asigurările ce le are, se urcă cu procentele până la 10 la sută, ceia ce in Germania ar fi un atac la legea camerei. Același procedeu e urmat de unanimitatea societăților noastre de economie. Dacă „banul oficial, e atăt de scump, negreșit că bancherii, cari la un moment dat trebue să recurgă la creditul băncei, au tot dreptul de a ridica și mai mult prețul banului, și a-l manipula astfel ca să satisfacă atăt interesele băncilor, căt și interesele lor proprii. Mai ținând samă că de multe ori, bancherii împrumută, fără a avea asigurări solide și deci pot fi un risc cu capitalul lor, ei nu pot fi condemnabili dacă pretențiunile lor trec dincolo de îngrădirea pusă de lege. * * . Dar dacă am ținut să ne ocupăm de această chestiune, e că există in Iași țin să mă ocup esclusiv de orașul nostru o specie restrânsă de oameni, puțini dar veninoși, cari practică uzura cu o nerușinare care un meci, are margini și cu o cruzime care merge până la crimă Am arătat in coiul din numerele trecute cum sunt exploatați tinerii, cari au șansa de a fi bogați odată. In manele cămătarilor aceștia sunt niște victime vrednice de plâns, căci se nenorocesc pentru întreaga lor viață. Țin să dau unele exemple, pentru a arăta până unde merg cămătării cu manoperile lor. Am in posesiunea mea actele doveditoare. Un tânăr are nevoe de a se împrumuta cu căteva sute de lei și se prezintă cămătarului X.X.Y. Acesta începe a pune piedici și a protesta că nu are bani, până când ajunge să-și formuleze propunere- El dă tânărului 400 lei un numerar, o obligațiune de 1000 de lei a d-lui C. C. Cerchez, și in schimb tânărul îi eliberează o poliță de 1500 lei. Ați înțeles tâlhăria ? Tânărul e prădat cu 1000 lei, pentru că obligațiunile trecute ale d-lui Cerchez nu mai au nici o valoare, afară doar că cămătarii le cumpără intre dânșii pentru 15 — 20 lei, când vreunul are de făcut o aseminea transacțiune. Legal minte cămătarul nu poate fi atins căci n'a luat un procent ilegal, iar obligațiunea d-lui Cerchez e înzestrată cu toate formele legale. Dar n'am sfârșit, amănată, din pricină că d. Costea Balș luase leafa mai inainte pe vr’o două luni. Măngăete cc. Sandule, ai să faci și d-ta tot astfel. Sandulachi. 1. S. CRISTOFOE Avocat /S’a mutat in strada Căpitan-Păun. No 12 Jandarmii rurali Mai mult că oricare alt ziar, Evenimentul urmărește și înregistrează toate păsurile jandarmilor rurali și cetitorii s’ar fi convins negreșit că jandarmii rurali formează o adevărată plagă pe biata țară, deja destul de istovita. Jandarmii rurali nu se mulțumesc numai in a oprima pe țeran, și a-i face vieața și mai amară, ei sunt acei cari provocă toate scandalurile și acum in urma sau apucat și de brigandagiu. De când cu jandarmii rurali, șoselele naționale au ajuns a fi evitate de călători, fiecare se teme, ca nu cumva sa-i iasă înainte un jandarm rural, pentru a-1 prăda și a-1 ucide chiar. Dar nu suntem numai noi cari afirmăm aceasta, însuși subprefecții au început a adresa raporturi, și a cere ministrului ca comunele lor să fie scutite de jandarmii rurali, ei de altfel nu garantează pentru liniștea și buna ordine in sate. Găt pentru țeran, el sufere și tace. Dar nu e departe momentul, când toți vor face ca sătenii din Chiperești, cari, aflând că vin jandarmii, au eșit toți înaintea lor înarmați cu ciomege. La o vorbă, ei au respuns cu toții : „Mai, noi știm să ne păzim singuri averea, să nu intrați in sat că ne sfărâmăm oasele !“ Picior de jandarm nu se vede prin Chiperești. DEL. " Prințul Bulgariei Prințul Ferdinand al Bulgariei, insoțit de prințesa Luisa și de mamă sa prințesa Clementina a plecat din Coburg, unde fusese, la Karlsbad. Camăta și cămătarii Pănă intr'un punct camăta in Iași poate găsi o scuză oarecare. Crisa prin care a trecut și teeCQ acest oraș, complecta stagnațiune comercială, au adus o scumpete enormă a banului. Toți acei cari au știut să acumuleze o cantitate oarecare din acea materie prețioasă, tind s'o facă a fructifica mereu, să o stoarcă până la nesfârșit, împrejurările vin in ajutorul lor. Pe Refomele tarii Nicolae al li-a Mesagerul imperial publică un ucaz, care asimilează din punct de vedere administrativ și judiciar, guvernele din Siberia cu cele ale Rusiei Europene. Tot prin acest ucaz toate legile excepționale, prin cari se dă guvernorilor Siberiei puteri absolute, sunt desființate, constituindu-se in fiecare guvernămînt câte un consiliu, supusă controlării administrațiunei centrale și in special ministeriului de interne. In sfârșit, tot prin acest ucaz, Senatul este insărcinat cu examinarea tuturor suplicelor, plângerilor, etc. indreptate contra administrațiunei din Siberia. Necazul lui cc. Sandu Ne-a fost greu, dar in sfârșit am găsit pe c.c. Sandu. E la Slănic. Toată ziulica se plimbă, trist și gânditor și nu sa gândit de loc poate ° la petrecerile balneare. Ni-a trebuit de aseminea multă muncă, pană ce am putut afla causa acestei tristețe a celui mai cult conservator din țara românească. Cc. Sandu plânge, pentru că numirea sa ca prefect la Suceava a trebuit să fie fiisofii Figaro zice că cercurile bine informate afirmă că trecerea prințului Boris al Bulgariei la religia ortodoxă este mult mai iminentă decât s’a crezut. Se zice, chiar, că s’a făcut planul de a se cere pe țar ca naș. • ____ Retragerea d-lui Marghiloman Ziarele din București,’spun că d. Marghiloman, ministru de justiție, ar avea de gând să se retragă. Causa ar fi atacurile violente ale ziarelor Catargiste, care-1 acuză că n’a fost in stare să „eschiveze’i ordonanța d-lui Caracaș. D‘ar cine ie Marghiloman ? Respunsul l’a dat acum cățiva ani, regretatul general Florescu, care la o întrunire liberal-conservatoare a zis: „Sa vă spui eu un tf»it care «« vă arăte cine este acesta. Marghiloman. Eram !»rrzi«lent la Jockey-Club. Comitetul clubului hotărâse a nu admite la curse caii membrilor din Comitet. I>. Marghiloman era secretar. 1-Mai dictat procesul verbal prin care se constata aceasta hotărâre a comitetului și, după ce l’am iscălit 1‘am dat In păstrarea d-lui Marghiloman Care nu ful« fost mirarea rând peste căte-v» zis« cerând procesul verbal am văzut scris printre rânduri cuvintele ! ,,afară de caii d-lui Marghiloman"" Indignat, am rupt procesul verbal zicând d-lui Marghiloman ! „dar ați cornit un fals, d-le Marghiloman». Iată cine este ministrul de justiție : UN DEZERTOR PUBLICAT IN MONITORUL OASTEI PE TIMPUL RESBOIULUI ȘI UN FALSIFICATOR DE ACTE PRIVATE. ° „or;« REGELE GREC!EL Regele Greciei a plecat pe bordul vasului Sphakterie la Genua, de unde se va indrepta spre Aix-les-Bains. Prințul regal a luat regența. Conflictul anglo-brasilian O telegramă din Rio de Janeiro adresată Times-ului anunță că camera brasiliană a adoptat in unanimitate un ordin de zi prin care se recomandă guvernului de a lucra cu cea mai mare energie in chestia ocupărei insulei Trinidad de către Engleji. ______ Din Gulia Spaniolii au bătut și risipit o bandă de rebeli in districtul Baracca. Spaniolii au avut 31 răniți, insurgenții 16 morți și numeroși răniți. Bocetele Constituționalului Breningita, care se lățește mereu, a zăpăcit rea pe cei de la „Constituționalul.“ Ei cari văd bine că lucrurile i-au din ce in ce o turnură mai gravă, ar vra să bată in retragere, dar neputând s’o facă, fiind deja prea târziu, ei au prefăcut ziarul intr’o vale a plăngerei, se bocesc intr’una. Ar trebui să se ocupe numai de ordonane se bocește „Constituționalul“ iar nici decum de magistrați și de justiție. D’apoi bine, stimați confrați, pe cine credeți să „farmacați“ cu bocetele voastre ? când tocmai ordonanța d-lui Caracas, ni dovedește pe deplin lipsa totală a independenței magistraturei noastre și disecând ordonanța, găsim urmele unui scârbos politicianism. Din primele zile d. Caracaș iiformase convingerea despre culpatitatea lui Robescu, Ressu și toți ceilalți și cu toate aceste n’a îndrăznit să se atingă de Robescu, până ce n’a fost autorizat direct de d. Marghiloman. Aceiași convingere judecătorul de instrucție o avea și despre Ressu, dar de acesta nu s’a atins pentru că nu o vroia ministrul de justiție. De altfel cum se poate explica faptul că acelaș judecător, care, cu câteva zile inainte scoate pe Ressu din causă, pentru ce apoi in ordonanță să aducă inpotriva lui cele mai grave acusațiuni ? Ressu a fost scos din causă pentru că așa a fost ordinul ministrului de justiție,