Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)
1895-07-22 / nr. 712
712 indată după impacarea rușinoasa intre Carp, și Catargiu. Dar ministrul n’a fost in stare să controleze ordonanța d-lui Caracas și nici să-1 oprească a o redacta și acesta un moment liber a dat curs gravelor indicii alese de d-sa. Magistratura ar fi independentă și asemenea non sensuri nu s’ar intămpla, dacă la cârmaterei n’ar fi un guvern mărșav și doritor de a proteja pe toți hoții și pungașii conservatori. De ar fi altfel, ar fi negreșit scutiți și de bocetele „Constituționalul“ — Și să nu credeți că e puțin lucru. S. Finanțele Grecești Ministrul președinte al Greciei a comunicat celor trei comitete purtătoare de titluri grecești, că guvernul e gata a relua negocierile pentru incheiarea unui aranjament cu creditorii statului Grec, și că miniștrii, de regele George sunt insărcinați, in Berlin, Londra și Paris, cu aceste negocieri, cele trei comitete au declarat că se vor ințelege cu fiecare, cu ministrul respectiv, dar numai in scop de a lua informațiuni. Negocierile pentru luarea unei hotăriri, privitoare la aranjamentele propuse, n’ar putea fi urmărite decât in o reunine a celor trei comitete. Insurecția din Macedonia Alaltă eri au fost două lupte sîngeroase, la Perin și Giumaia (Macedonia) intre turci și insurgenți. Turcii au* * pierdut 70 de oameni, intre cari un bimbașa și mai mulți ofițeri. Revoluționarii au fost respinși. . Turcii au dat foc mai multor sate, ai căror locuitori dăduseră mână de ajutor insurgenților. În Galați (De la corespondentul nostru special) LOCALE Să lăsăm deocamdată pe iluștrii borfași conservatori greci, armeni și jidani: Resu, Robescu, Brening Șapira in pace, să-i lăsăm un moment in pace pentru a căuta spălătorese, care să le spele rufele lor murdare și să pornim spre grădina publică. Sunt șase ceasuri. Soarele arde incă, copacii nemișcați, pare ca dorm in dulce aiurare, răcoriți din când in când de vântulețul ce pornește de pe oglinda lacului Brateș ; frunzele se leagănă in dulce freamăt, nn zărea încropită câțiva pescari bat din aripi, ating apa cu peptul lor alb, apoi iarăși se inalță și țipă, țipă veseli și a ploae." La o masă stau sorbind din o halbă de bere Luther. In privința asta Galațul e inferior lașului, care tronează cu berea Zimbru. Lumea e veselă. De un ceas urmăresc o discuție aprinsă. O doamnă susține că , femeea trebue să-și vnșele barbutul, cealaltă din contra, spune că faptele femeei au consecvențe mult mai grave și deci: Qu d licet Jovi non licet let vi. Eu cred că amândouă au dreptate. Lângă mine un domn stă visător, pe masă are „Lumea Nouă“ și „Sur L’Eau“. Nu cetește și cred că nici nu se gândește la nimic; stă așa na un fel de inerție, de echilibru fericit ; in mână mototolește o hârtie scrisă. S’a săturat se vede de stat pe bancă, căci il văd că pornește, aruncând jos fițuica. Mai curios decât Ressu, o beau. Pe ea sunt așternute câteva versuri. Le transcriu aici : Ga Promoteu mă simt legat de brațe Și in zadar mă sbucium de durere, Căci lanțurile tot mai greu s’afundâ In trupu-mi mort și adapat cu fiere. Doar inima-mi de mai svâcnește’n peplu-mi S’un gând pribeag de mai stă viu, veghează la firul de lumină la icoană S’au credința’n suflet ce ’nopteazâ. Vă place ? Și totuși tânărul nostru n’a exlamat : aneh’io son pittore, ci s'a mulțumit să-și aprindă o pipă și se pornească cu pași grăbiți. Doamne vin și nu prea vin, adecă slute vin prea multe și nostime câteva numai. Selecțiunea naturală nu-i așa puternică pe aici. Intre cele dintâi este una, căreia nu poți să-i spui vre-o vorbă galantă, Iară ca o păreche că nu-i destui unul de ochi să te infioare. Doamna aceasta îmi face impresiunea unei clește fara pui, care cotcodocește zadarnic. Așă-i cu-i , nostimă comparațiunea ? Jackson, inteligentul redactor de la „Conservatorul“, merge mai bine ; deja a început să iasă pe stradă, cu toate căldurile tropicale ce bântue pe la noi. Iată un caz care probează pănă la evidență că les extremités se touchent, adecă geniul și cu nebunia se termuresc.jjj * ■jf •jf Bulgarii au inceput să o șteargă din orașul nostru , pleacă spre Târnovo. BADALAN, Germania și Abisinia „Oficial“ publică o ordonanță imperială, din 27 iulie, ce oprește exportarea armelor și a munițiunilor pentru Ethiopia. Generalul Barasieri Regele Italiei a acordat o audiență generalului Baratieri. Astă seară a avut loc dineul oferit de generalul Moceni, ministru de răsboiu in onoarea generalului Baratieri. Au asistat: ministrul Marinei, amiralul Morin, și vreo douăzeci și cinci generali. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) FRAZELBAD. Marele duce și Marea ducesa Sergie Alexandrovici au sosit. BRUXELA D. Deniusseauu, socialist, a depus in numele stângii liberale și socialiste o moțiune ce invită guvernul de a se amâna vezindu-se demonstrațiunile de la 28 iulie, discuți articolului 4 din legea școlară pentru viitoarea sesiune (Articolul 4 privește invățămîntul obligator religiunea in scoalele comerciale. Ministrul președinte a combătut moțiunea, care a și fost respinsă cu 75 voturi contra 50. FLORENȚA. Astăzi diminiață s'a produs o ușoară cutremurătură de pământ. Sguduitura a fost puternică prin vecinătate, unde a și produs pagube destul de insămnate. Populațiunea e foarte alarmată. Sguduitura a fost precedată de un sgomot subteran. FERRARA. Două ușoare sguduituri de pământ s’au produs la Gomacchi. Panicii s’a răspândit prin popor. Vr’o cateva so* be s’au dărîmat. ROMA. Senatul a aprobat budgetul marinei. D. Cavaletto a declarat că se crede interpretul sentimentelor senatului, triad țind un salut escadrei italiane admirate in Anglia și Germania. Amiralul Marin, ministrul marinei, a mulțumit in numele marinei, care va fi încurajată de în îndeplinirea datoriei sale de salutul senatului, PETERSBURG. După unele ziare prof. dr. Saharin a fost ieri la Peterhof, de unde s-a intors la Moscova. Iachtul imperial „Steaua Polară“ a plecat astăzi, din Kronstadt in Danemarca. Pe bord se aflau: Țarina văduvă, Țareviciul, marele duce Mihail Alexandrovici și marea ducesă Olga Alexandrovna. ROMA. Cariera a aprobat bugetul afacerilor străine cu 173 voturi, contra 48. Ea a adoptat asemenea, după o scurtă discuție, budgetul tesaurului. Singurul incident ce s’a produs a fost acela provocat de d. Imbriani, care a întrebat pentru ce ministeriul ’și a propus reducerea listei civile. I. Crispi a declarat, in mijlocul unur vii aprobări, că argumentele d. Imbriani nu pot fi discutate: lista civilă e perpetuelă și nu poate, prin urmare fi redusă sau mărită. Din Iwilhin, împăratul Wilhelm, intorcându-se din călătoria ce o făcuse pe coastele Indiei, a sosit ieri seară, in Kiel pe bordul iahtului său ,Hohenzollern. El a plecat din nou, la Postdam. Circulă zvonul prin cercurile competente că împăratul Wilhelm, a renunțat la ideia de a călători prin Italia. “Siițir Viciul deflorare la comisia disp. a 4-a. Mercuri s’a prezentat la parchetul de Iași dl. Avram sin Moise casap din disp. a 4-a str. Ghica Vodă reclamând contra lui Grigore Popovici epistat la comisia disp. a 4-a care in noaptea de 17 spre 18 iulie a. c. a violat și a atentat la pudoarea fetei Nași sin losub in virstă de 18 ani. Iată procedeu ipistatului: Sub-comisarul Lelescu, fără a avea competenta a arestat in sara de 17 pe numita fată, sub pretext că servește la Avram sin Moise fără manual. Fata a fost pusă in arest si lasată până a doua zi dimineață. In comisie se afla dijurie ipistatul Popovici care pe la miezul nopței, scoate fata din arest, o introduce in cancelaria comisiei și cu violență o deflorează. Dl. Avram patronul fetei care in timpul arestărei fetei nu era acasă, s’a dus la comisie, unde Găsind pe sub comisarul Lelescu i-a cerut eliberarea fetei, pe garanția sa. Lelescu insă i-a refuzat cererea, d esigur pentru că avea cunoștiință de cele ce erau să se petreacă. Deflorarea a fost constatată de d-nii d-r. Buiesiu, Antonescu și Tausig. Astăzi la carele 8 dim. dl. Zdrobici directorul prefecturei poliției împreună cu dl. primprocuror sau dus la comisie pentru a ancheta. Cerem a se da in judecată atît pe autorul de florărei cât si pe Lelescu ca copartaș prin tăinuire si ocrotire. Vom reveni. X Nai bani in capitală La biuroul accizelor de la gara de Nord spune Adevărul s’au descoperit acum cite va zile niște abuzuri enorme, cari întrec cu mult abuzurile săvirșite la biuroul central de către Sutzu și compania. . * „ * * In urma unor denunțări, d. Staicovici și d. inspector bărbătescu au deschis o anchetă la biroul accizelor de la Gasa de Nord. Anchetă durează de mai multe zile și s’a constatat că. de un an primăria este mereu frustrată cu sume mari. Perderile primăriei se evaluiază la peste un milion de lei. * Cei mai grav compromiși in aceste abuzuri sînt cîțiva funcționari mici de la accize și vre-o șase angrosiști cunoscuți in piață. D. Nicu Filipescu este hotărât a da pe toți acești angrosiști in judecată. In numărul viitor vom da toate amănuntele acestei noi hoții. X Distang rea M" O data. Talata unul din monumentele nefigioase, podoaba lașului se distruge. * * Toate intăriturile zidurilor de fortifica EVENIMENTUL ție a M-rei, s’a distrus de soldați și piatra secară la căzărmile de la Copou, întrebăm pe d. general Budișteanu și pe cei in drept dacă au cunoștință de aceasta ? Faptul in sine, e de toata importanta și nu ne indoim un moment că o anchetă minuțioasă va constata cele relevate de noi. 895 u. Ms . Bătăușul Buznea.. Vestitul bătăuș Buznea lepra Tatarașului, nu numai cu cetățenii se poartă barbar dar și cu funcționarii comisiei spre nefericire” subalternii săi. O minciună de maslinar a lui Buznea cătră prefectul poliției, și d. Th. Dunea sub-comisar fu transferat la gara Iași in locul d-lui Ioan Petrovici, trecut in locul seu. La reîntoarcerea d-lui prefect Bogdan, toți sub-comisarii și epistatii își vor da demisiile ne mai putând sluji cu schitul Buznea. Țiaiul Alexandru Bibescu, membru iv al societăței de linguistică a fost numit, după propunerea ministeriului afacerilor străine ale Franciei, cavaler al Legiunei de onoare. Primarele comunei Cucuteni din plasa Stavnic jud. Iași, Neculai Gh. Bucur este suspendat cu data de 14 a. c. pe timp de 30 de zile, pentru rea purtare in administrație. Ghiță Alexandru ajutorul de primar este însărcinat cu gerarea afacerilor, insă fiindcă Ghiță nu știe carte, toate actele sunt semnate și contra-semnate de Bucur, care după cum am aratat este suspendat. D. Veniamin Kostachi subprefectul plășei Stavnic știe de acesta dar mușamaua e la mijloc. DERAIRAREA TRIBULUI LA BUZEU. Trenul accelerat care a plecat afară din Iași la carele 8 și 45 m sara, pentru București, a deraiat cănd intra in gara Buzeu Nici un accdent de persoane, numai cătva stricăciuni la mai multe vanoane . Concursuri La 16 noembre se va ține in București concurs pentru catedrele de limba germană de la gimnaziul din Turnu-Măgurele și seminarul din Curtea de Argeș.S Se vor mai ține următoarele concursuri: La 1 noembre catedrele de limba franceză cursul inferior de la liceul din Botoșani și gimnaziul real din Dorohoi, catedrele de limba latină de la gimnaziile din Tărgoviște și R.Văleni. La 10 Noembre, catedra de istoria Românilor pănă la finele secolului XVII de la facultatea de litere din București, catedră din nou înființată. La 15 noembre pentru catedrele de limba germană de la scoalele profesionale din Iași si Caracal și externatul din Focșani. In ziua de 15 noembre a. c. se va începe la universitatea din Iași concursul pentru ocuparea cu titlu provizoriu a catedrelor de științele fizico-naturale de la gimnaziile reale “din Vaslui, Bârlad și Dorohoi. " 2 morți subitori, in târgușorul Păcurari, a încetat subit din viață "un italian, lucrător la fabrica de cărămizi." Tot eri, a încetat din viață in mod subit evreul Nacht Nahmanovici din târgul de jos, in etate de 80 ani. Defunctul suferea de palpitație. X Duminică, a avut loc, cununia religioasă a drăgălașei d-șoare Adela Vițu cu d. Mincu, felicitările noastre. X .. a ruinele cetății din Suceava“ au început desgropările. Spre acest scop se Întrebuințează deocamdată suma de trei sute de florini, care i-a incredințat-o ministrul din Viena d-lui profesor și conservator Carol Romstorfer, pe care-l sprijinește pentru lucrările sale un comitet compus dintre Suceveni. Nu ne indoim, că spre conservarea ruinelor acestora de mare insemnătate istorică și spre continuarea desgropărilor aestora va oferi puternicul său concurs și comitetul terii Bucovina. „Universitatea din Cernăuți“ a fost cercetată in semestrul de vară a anului 1895 de 371 studenți. La facultatea teologică au fost 55 ordinari și 2 extraordinari, la facultatea juridică 251 ordinari, și 21 extraordinari ; la facultatea filosofică 24 ordinari și 10 extraordinari, farmaceuți au fost 8. Din Bucovina au fost 286. După naționalitate (limba maternă) au fost 182 germani, 104 români, 37 ruteni, 34 Poloni, Cehi 2, Maghiari 1, Sârbi 2, Bulgari L Armeni 1. După confesiune au fost 133 gr. or. 4 arm. ort. 72 rom. cat. 20 gr. cat. 5 arm. cat. 9 evangel, si 124 Mosaici. X O crimă pentru o găină Ni se comunică următoarele : letricea locuitorului Dumitru Cojocariu din comuna Trușești, jud. Botoșani, cu 4 săptămâni in urmă, iși perduse o găină. A căutat-o și in ograda lui Neculai Sâvescu, vezeteul sub-prefectului. Săvescu râzind pe femee in ograda lui, a apucat-o la batae și a stâlcit-o. Dânsa a fugit la un canton din sat. Aici era in brațe cu un copil. Sâvescu vine și aici după dânsa, o apucă fără să zică o vorbă, la batae, ea scapă copilul jos. E trântită la pământ și călcată in picioare ; copilul e lovit și el și i-a sfărâmat și degetele. D-tru Cojocariu a reclamat la judecătoria din Stefănești. Dar fiind că Neculai Săvescu e vereteul sub-prefectului, lucrurile stau sub mușama. Văzind că nu i se face dreptate, a reclamat la procuror unde trebuea să reclame din capul locului. IC Aflăm cu plăcere că d. M. Cernătescu unul din cei mai distinși funcționari de la oficiul poștal din localitate, după o reciprocă învoire, a trecut la oficiul din Sărărie, in locul d-lui Cristea Grigoriu, care a trecut la oficiul central. 3C D. Nicu Alexandrini directorul Prefecturei județului Iași, a inspectat ori primăria comunei Ciurei cu care ocasie a visitat și podul cel mare construit de comună. „ X Gaetro-interia Mai mulți copii ai locuitorilor din comuna Giurea pl. Codru, acest județ, sunt greu bolnavi de gastro-interită. Copila Maria in etate de 9 ani fiica locuitorului Constantin Severin tot din Ciurea de trei zile este lovită de vărsături și diaree grozave. Sermana copilă este aproape moartă, și n’are nici un ajutor medical. Denunțăm faptul consiliului sanitar spre a se lua de urgentă măsuri. X Eri, s’a adus și internat la spital Sf. Spiridon, un băiat din corn. Galata împușcat ia piciorul drept cu un revolver de un alt băiat. X Un scandal regretabil s’a petrecut aseară, intr’o grădină din Tătarași, intre un donjuan manufacturist din Iași și logodnicul unei drăgălașe fetițe. Donjuanul a primit cățiva pumni, in cap o sticlă cu sobă, care, ie de sperat, ii va tăia pofta de a mai reincepe. X Mai mulți cetățeni ne roagă să atragem atențiunea d-lui comandant de serganți asupra scandalului ce ar provoca sergenții de napte no. 210 din strada vechie, și cel din strada Armeană. Acești sergenți ar petrece toată noaptea și nu și-ar canta de serviciul lor. Rămâne ca d. comandant să ancheteze și să se convingă dacă faptele ce se impută subalternilor săi sunt sau nu adevărate. X Ft cui din corn. Aroneanu Eri, pe la oara 11 noaptea, un incendiu in corn. Aroneanu s’a declarat A ars casa locuitorului Gh. Birlescu impreună cu 4 stoguri de fin. Locuitorii satului sărind in ajutor, focul a putut fi localizat. Ni se comunică că la moșia Pribești jud. Vaslui, arendașii moșiei, greci neimpăminteniți, au executat vara aceasta la munci agricole pe locuitori,după un contract fals. Faptul s’a descoperit, găsindu-se un contract care e autentificat in Aprilie a. cr. și in care’s trecuți morți încă din ianuarie. Afacerea a ajuns in mina procurorului de Vasluiu. Potlogăriile acestea le făceau grecii arendași in unire cu Primarul Comunei. Oare dl. Procuror de Vasluiu, va face d-sn dreptate atit nenorociților locuitori cit si arendașilor și Primarului ? X Intre fabricanții de sodă Șipurile.—Concurența. O mașină. Parchetul. in Iași există trei feluri de fabricanți de sodă! Intăiu vine fabrica „Samtas“ urmează apoi toți ceilalți fabricanți de sodă constituiți in societate și in fine fabrica de sodă din Tatarași "a d-lui Goldenberg, care trăește de sine. Legea după cum ie și logic, oprește pe un fabricant de a se servi de șipurile celuilalt. Înainte de a se constitui in societate, printre fabricanți domnea o mare desordine. Unul lua șipurile celuilalt, din care causă erau vecinice scandaluri și chiar bătăi. Lucrul insă n’a venit pănă la parchet, de oarece toți fabricanții făceau același lucru. De cănd insă s’au constituit in societate, nici o plângere de aseminea natură nu s’a rădicat de oarece fiind tovarăși, indiferent li este a cui șipumi se plasează. * 4* * S’a întâmplat insă că s’a deschis fabrica de sodă a d-lui Goldenberg, din strada Călărașilor, care nu face parte din societate și care are bine înțeles tot interesul ca sticlele sale să nu dispară, de vreme ce el nu se poate servi de tipurile societarilor. Fabrica Goldenberg a lucrat un timp, după care a fost inchisă. La redeschidere proprietarul ei constată că șipurile sale depuse pe la diferiți crășmari au dispărut. El incepe a cerceta, dar nu dă peste ele, ci i se afirmă că capsulele de la șipurile sale sunt prefăcute, adecă se rade de pe ele firma lui și se'nlocuește cu o altă firmă. In ziua de 18 c. Goldenberg se duce la d. prim procuror Savel Manu și-i prezintă câteva capsule, de pe care numele de Goldenberg era ras și înlocuit cu firma Zoller și Perl, din strada Lozonschi. D. prim procuror s’a transportat imediat la fabrica Zoller, insoțit de d. jude cător de instrucție Drăghici și de comisarul despărțirei ”l. Un adevăr acid, Manu V„ a găsit o mașină care rade capsulele și o altă care incrustează firma Zoller. D. prim procuror a pus pe mașinist să esecute in prezența sa această schimbare. Ceia ce s’a și făcut.* * * D. Manu instruește afacerea și nu putem incă ști dacă sunt sau nu adevărate afirmările d-lui Goldenberg. Ar fi insă drept de a se pune o dată capăt unor asemenea manopere, dacă ele sar adeveri. X Din voiaj REBUS t Eri pe la ora 11 a.m. s'a făcut impărțirea premiilor la elevii scoalei din comuna Giurea. Solemnitatea s’a deschis, prin mai multe imnuri naționale intonate de elevii acelei școli conduși de d. Dimitrie Rota și d-na Ecaterina Rota, învățătorii școalei." După terminarea distribuirei premiilor, părintele „Neculai Popovici“ parohul comunei Giurea, a ținut o frumoasă predică, îndemnând pe micii copii a se sili la invățătură ca să devie mai tărziu buni gospodari. Am observat că localul scoalei si cu tot mobilierul se țin intr’o perfectă curetenie de dl. Rota directorul scoalei HRIB.± Contabanda de la Sculeni Dl. Lazăr Botez guard al regiei statului de pe frontiera Prutului, cu sediul in târgușorul Sculeni, a prins Duminică seara pe vestitul hoț de cai Hascal Gopel, cu o cantitate de tabac și tutun trecut contrabandă din Rusia. Alaltaeri d. Botez s'a prezentat șefului regiei spre a se plânge contra adiției din arț Sculeni, care nu voește ai da nici uin concurs. Se știe că la Sculeni e primar vestitul N. Tataranu, bine cunoscut cetitorilor noștri. XX X Crima de la Ezăreni Rificiun !« Crășma. —Luarea poștei — Acasă revolverul.—La crișmă.— Crima.—Fuga.— Alarma —La Spitaluri pe la oara 11 a.m., o crimă orbită s’a făptuit la crășma din marginea satului „Ezereni“ de lângă Iași și iată cum, încă de astă primavară se născură neînțelegeri intre cișmarul din Ezereni „Neculai Alexandrescu“ și locuitorul „Gheorghe Crăciun“ tot din Ezereni pentru ocuparea unui imaș, pe care îl stăpănia Alexandrescu-Crăciun eri pe la oara 11 dimineața , luă pușca și plecă la crâșmă spre a omori pe Alexandrescu, insă negăsindul vru să impuște pe fiul acestuia un flăcău ca de 22 de ani, insă surprins pe când trăgea oțelele, ii luă pușca din mână. „Crăciun“ aleargă iute acasă și luând revolverul, veni in grabă in crâșmă și descarcă două locuri de revolver in fiul lui Alexandrescu care și căzu jos in ușa crâșmei. Crăciun râzind că lumea e alarmată de vitetul locurilor și țipetul flăcăului lepădă revolverul și dispăru prin popușoae. Sosind lumea și părinții victimei", ii dădură primele ajutoare transportăndul imediat la spital. Crăciun este un om ca de 55 de ani bun sugaciu și potlogar. Vom reveni. Xerxe. Oni Boteșan corespondență specială a ziarului „Evenimentul.“ înfrumusețările orașului.—întreținerea pavigiilor. 4 Crăciuna Jlel-vedere. — lipsa muzicei. Incultura teatrală.—Vlaga polițienească.—Scandații de la teatru. Cât timp stătui in Botoșani—căci subsemnatul face parte din generatiunea care a avut norocul să se nască in orașul lui Eminescu împărtășit și cu părerea multora că orașul e urit, lipsit de orice înfrumusețări.—Mărturisesc azi că am fost surprins de modul cum Botoșanii e întreținut, de frumusețea drumurilor care sunt perfect aliniate, și care de ambele părți au tei frumoși crescuți in căt miau amintit admirabilele alee de lângă Copoul din Iași. Întreținerea pavagiului e foarte bună și mai ales odată cu introducerea unor mașini noi pentru stropit orașul Botoșani, orașul orafului, orașul care făcea să ți se usuce îndată gâtul—se vede că d’aia ave ațâța admiratori a lui Bacchus—și-a schimbat cu totul aspectul. * * * Adevarata podoabă insă a Botoșanilor este desigur grădina Belvedere și Bulevardul ce trece in fața ei. Aspectul grădinei e din cele mai frumoase, de la in antrare se intinde aleea principală lungă , de vr’o 150 160 m, având o lumină bună de la fanare inalte, de fer, și care răspândesc o lumină foarte strălucitoare. ♦ * * Cea ce insă face ca Botoșănenii să nu poată gusta farmecul acestei grădini este lipsa muzicei militare. Nu putem ințelege cum un oraș ca Botoșani să poată fi lipsit de unica distracție din gustul de a cânta la Slănic sau altundeva. Aceasta nu e numai de anul acesta ci și de anul trecut. — Sau primăria nu dă avantajele necesare pentru ca muzica să râmâie și atunci aceasta e foarte prost din partea administrațiunei, ori e din simplul gust a d-lui colonel și atunci... atragem atenția celor in drept. De un lucru insă me mir. Nu ved cei din capul Botoșanilor că prin o asemene manipulațiune pun pe orășeni in imposibilitate de a simți o sensațiune dulce, plăcută căt de minimă o fi *ea — la auzirea unei bucăți muzicale, și