Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-07-22 / nr. 712

712 indată după impacarea rușinoasa intre Carp, și Catargiu. Dar ministrul n’a fost in stare să controleze ordonanța d-lui Ca­racas și nici să-1 oprească a o redacta și acesta un moment liber a dat curs gra­velor indicii alese de d-sa. Magistratura ar fi independentă și ase­menea non sensuri nu s’ar intămpla, dacă la cârma­terei n’ar fi un guvern mărșav și doritor de a proteja pe toți hoții­ și pungașii conservatori. De ar fi alt­fel, ar fi negreșit scutiți și de bocetele „Constituționalul“ — Și să nu credeți că e puțin lucru. S. Finanțele Gre­cești Ministrul președinte al Greciei a co­municat celor trei comitete purtătoare de titluri grecești, că guvernul e gata a re­lua negocierile pentru incheiarea unui aranjament cu creditorii statului Grec, și că miniștrii, de regele George sunt insăr­­cinați, in­­ Berlin, Londra și Paris, cu a­­ceste negocieri, cele trei comitete au de­clarat că se vor ințelege cu fie­care, cu ministrul respectiv, dar numai in scop de a lua informațiuni. Negocierile pentru luarea unei hotăriri, privitoare la aran­jamentele propuse, n’ar putea fi urmărite de­cât in o reunine a celor trei comitete. Insurecția din Macedonia Alaltă­ eri au fost două lupte sînge­­roase, la Perin și Giumaia (Macedonia) intre turci și insurgenți. Turcii au* * pierdut 70 de oameni, intre cari un bimbașa și mai mulți ofițeri. Revoluționarii au fost respinși. . Turcii au dat foc mai multor sate, ai căror locuitori dăduseră mână de ajutor insurgenților.­ ­În Galați (De la corespondentul nostru special) LOCALE Să lăsăm de­o­cam­dată pe iluștrii borfași conservatori greci, armeni și ji­dani: Resu, Robescu, Brening Șapira in pace, să-i lăsăm un moment in pace pentru a căuta spălătorese, care să le spele rufele lor murdare și să pornim spre gră­dina publică. Sunt șase ceasuri. Soarele arde incă, copacii nemișcați, pare ca dorm in dulce aiurare, răcoriți din când in când de vân­­tulețul ce pornește de pe oglinda lacului Brateș ; frunzele se leagănă in dulce frea­măt, nn zărea încropită câți­va pescari bat din aripi, ating apa cu peptul lor alb, apoi iară­și se inalță și țipă, țipă veseli și a ploae." La o masă stau sorbind din o halbă de bere Luther. In privința asta Galațul e inferior lașului, care tronează cu berea Zimbru. Lumea e veselă. De un ceas urmăresc o discuție aprinsă. O doamnă susține că , fem­eea trebue să-și vnșele barbutul, cea­laltă din contra, spune că faptele femeei au consecvențe­ mult mai grave și deci: Qu d licet Jovi non licet let vi. Eu cred că amândouă au dreptate. Lângă mine un domn stă visător, pe masă are „Lumea Nouă“ și „Sur L’Eau“. Nu cetește și cred că nici nu se gândește la nimic; stă așa na un fel de inerție, de echilibru fericit ; in mână mototole­ște o hârtie scrisă. S’a săturat se vede de­ stat pe bancă, căci il văd că pornește, arun­când jos fițuica. Mai curios de­cât Ressu, o beau. Pe ea sunt așternute câte­va versuri. Le trans­criu aici : Ga Promoteu mă simt legat de brațe Și in zadar mă sbucium de durere, Căci lanțurile tot mai greu s’afundâ In trupu-mi mort și adapat cu fiere. Doar inima-mi de mai svâcnește’n pep­lu-mi S’un gând pribeag de mai stă viu, veghează la firul de lumină la icoană S’au credința’n suflet ce ’nopteazâ. Vă place ? Și totu­și tânărul nostru n’a exlamat : aneh’io son pittore, ci s'a mul­țumit să-și aprindă o pipă și se pornească cu pași grăbiți. Doamne vin și nu prea vin, adecă slute vin prea multe și nostime câte­va numai. Selecțiunea naturală nu-i așa puternică pe aici. Intre cele dintâi este una, căreia nu poți să-i spui vre-o vorbă galantă, Iară ca o păreche­­ că nu-i destui unul de ochi să te infioare. Doamna aceasta îmi face impresiunea unei clește fara pui, care cotcodocește zadarnic. Așă-i cu-i , nostimă comparațiunea ? Jackson, inteligentul redactor de la „Con­servatorul“, merge mai bine ; deja a în­ceput să iasă pe stradă, cu toate căldu­rile tropicale ce bântue pe la noi. Iată un caz care probează pănă la evi­dență că les extremités se touchent, ade­că geniul și cu nebunia se termuresc.jjj * ■jf •jf Bulgarii au inceput să o șteargă din o­­rașul nostru , pleacă spre Târnovo. BADALAN, Ger­mania și Abisinia „Oficial“ publică o ordonanță imperială, din 27 iulie, ce oprește exportarea arme­lor și a munițiunilor­ pentru Ethiopia. Generalul Barasieri Regele Italiei a acordat o audiență generalului Baratieri. Astă­ seară a avut loc dineul oferit de generalul Moceni, ministru de răsboiu in onoarea generalului Baratieri. Au asistat: ministrul Marinei, amiralul Morin, și vreo două­zeci și cinci generali. TELEGRAME (Serviciul ziarelor străine) FRAZELBAD. Marele duce și Marea ducesa Sergie Alexandrovici au sosit. BRUXELA­ D. Deniusseauu, socialist, a depus in numele stângii liberale și socia­liste o moțiune ce invită guvernul de a se amâna vezindu-se demonstrațiunile de la 28 iulie,­ discuți articolului­ 4 din le­gea școlară pentru viitoarea sesiune (Ar­ticolul 4 privește invățămîntul obligator religiunea in scoalele comerciale. Ministrul președinte a combătut moțiu­nea, care a și fost respinsă cu 75 voturi contra 50. FLORENȚA. Astă­zi diminiață s'a pro­dus o ușoară cutremurătură de pământ. Sguduitura a fost puternică prin vecină­tate, unde a și produs pagube destul de insămnate. Populațiunea e foarte alarma­tă. Sguduitura a fost precedată de un sgomot subteran. FERRARA. Două ușoare sguduituri de pământ s’au produs la Gomacchi. Panicii s’a răspândit prin popor. Vr’o cate­va so* be s’au dărîmat. ROMA. Senatul a aprobat budgetul ma­rinei. D. Cavaletto a declarat că se cre­de interpretul sentimentelor senatului, tri­ad țind un salut escadrei italiane admirate in Anglia și Germania. Amiralul Marin, ministrul marinei, a mulțumit in numele marinei, care va fi încurajată de în îndeplinirea datoriei sale de salutul senatului, PETERSBURG. După unele ziare prof. dr. Sah­arin a fost ieri la Peterhof, de unde s-a intors la Moscova. Iachtul imperial „Steaua Polară“ a ple­cat astă­zi, din Kronstadt in Danemarca. Pe bord se aflau: Țarina văduvă, Țare­vi­ciul, marele duce Mihail Alexandrovici și marea ducesă Olga Alexandrovna.­­ ROMA. Cariera a aprobat bugetul afa­cerilor străine cu 173 voturi, contra 48. Ea a adoptat asemenea, după o scurtă discuție, budgetul tesaurului. Singurul in­cident ce s’a produs a fost acela provo­­cat de d. Imbriani, care a întrebat pen­tru ce ministeriul ’și a propus reducerea listei civile. I­. Crispi a declarat, in mij­locul unur vii aprobări, că argumentele d. Im­briani nu pot fi discutate: lista ci­vilă e perpetuelă și nu poate, prin ur­mare fi redusă sau mărită. Din I­­wilhin, împăratul Wilhelm, intorcându-se din călătoria ce o făcuse pe coastele Indiei, a sosit ieri seară, in Kiel pe bordul iah­­­tului său ,Hohenzollern. El a plecat din nou, la Postdam. Circulă zvonul prin cer­curile competente că împăratul Wilhelm, a renunțat la ideia de a călători prin I­­talia. “Sii­­țir Vici­ul deflorare la comisia disp. a 4-a. Mercuri s’a prezentat la parchetul de Iași dl. Avram sin Moise casap din disp. a 4-a str. Ghica Vodă reclamând contra lui Grigore Popovici epistat la comisia disp. a 4-a care in noaptea de 17 spre 18 iulie a. c. a violat și a atentat la pudoa­rea fetei Nași sin losub in virstă de 18 ani. Iată procedeu ipistatului: Sub-comi­­saru­l Lelescu, fără a avea competenta a arestat in sara de 17 pe numita fată, sub pretext că servește la Avram sin Moise fără manual. Fata a fost pusă in arest si lasată până a doua zi dimineață. In co­misie se afla dijurie ipistatul­ Popovici care pe la miezul nopței, scoate fata din arest, o introduce in cancelaria comisiei și cu violență o deflorează. Dl. Avram pa­tronul fetei care in timpul arestărei fetei nu era acasă, s’a dus la comisie, unde Gă­sind pe sub­ comisarul Lelescu i-a cerut eliberarea fetei, pe garanția sa. Lelescu insă­ i-a refuzat cererea, d­ e­sigur pentru că avea cunoștiință de cele ce­ erau să se petreacă. Deflorarea a fost constatată de d-nii d-r. Buiesiu, Antonescu și Tausig. Astăzi la carele 8 dim. dl. Zdrobici d­irectorul pre­fecturei poliției împreună cu dl. prim­­procuror sau dus la comisie pentru a an­cheta. Cerem a se da in judecată atît pe autorul de florărei cât si­ pe Lelescu ca copartaș prin tăinuire si ocrotire. Vom reveni. X Nai bani in capitală La biuroul accizelor de la gara de Nord­­ spune Adevărul s’au descoperit acum cite­ va zile niște abuzuri enorme, cari în­trec cu mult abuzurile săvirșite la biu­roul central de către Sutzu și compania. . * „ * * In urma unor denunțări, d. Staicovici și d. inspector bărbătes­cu au deschis o anchetă la biroul accizelor de la Gas­a de Nord.­­ Anchetă durează de mai multe zile și s’a constatat că. de un an primăria este mereu frustrată cu sume mari. Perderile primăriei se evaluiază la peste un milion de lei. * Cei mai grav compromiși in aceste a­­buzuri sînt cîți­va funcționari mici de la accize și vre-o șase angrosiști cunoscuți in piață. D. Ni­cu Filipescu este hotărât a da pe toți acești angrosiști in judecată. In numărul viitor vom da toate amă­­nuntele acestei noi hoții. X Dista­ng rea M"­ O data. Talata unul din monumentele n­­­­efigioase, podoaba lașului se dis­truge. * * Toate intăriturile zidurilor de fortifica­ EVENIMENTUL ție a M-rei, s’a distrus de soldați și pia­tra se­cară la căzărmile de la Copou, întrebăm pe d. general Budișteanu și pe cei in drept dacă au cunoștință de a­­ceasta ? Faptul in sine, e de toata impor­tanta și nu ne indoim un moment că o anchetă minuțioasă va constata cele rele­vate de noi. 895 u. Ms . Bătăușul Buznea.. Vestitul bătăuș Buznea lepra Tatarașu­­lui, nu numai cu cetățenii se poartă bar­bar dar și cu funcționarii comisiei spre nefericire” subalternii săi. O minciună de maslinar a lui Buznea cătră prefectul poliției, și d. Th. Dunea sub-comisar fu transferat la gara Iași in locul d-lui Ioan Petrovici, trecut in lo­cul seu. La reîntoarcere­a d-lui prefect Bogdan, toți sub-comisarii și epistatii își vor da de­misiile ne mai putând sluji cu schitul Buznea. Țiaiul Alexandru Bibescu, membru iv al societăței de linguistică a fost numit, după propunerea ministeriului a­­facerilor străine ale Franciei, cavaler al Legiunei de onoare. Primarele comunei Cucuteni din plasa Stavnic jud. Iași, Neculai Gh. Bucur este suspendat cu data de 14 a. c. pe timp de 30 de zile, pentru rea purtare in admi­nistrație. Ghiță Alexandru ajutorul de primar este însărcinat cu gerarea afacerilor, insă fiind­că Ghiță nu știe carte, toate actele sunt semnate și contra-semnate de Bu­cur, care după cum am aratat este sus­pendat. D. Veniamin Kostachi sub­prefectul plă­­șei Stavnic știe de acesta dar mușamaua e la mijloc. DERAIRAREA TRIBULUI LA BUZEU. Trenul accelerat care a plecat a­­fară din Iași la carele 8 și 45 m sara, pentru București, a deraiat cănd intra in gara Buzeu Nici un acc­dent de persoane, numai căt­­va stricăciuni la mai multe va­­noane . Concursuri La 16 noembre se va ține in București concurs pentru catedrele de limba ger­mană de la gimnaziul din Turnu-Măgurele și seminarul din Curtea de­ Argeș.­­­S Se vor mai ține următoarele concursuri: La 1 noembre catedrele de limba fran­ceză cursul inferior de la liceul din Bo­toșani și gimnaziul real din Dorohoi, ca­­tedrele­ de limba latină de la gimnaziile din Tărgoviște și R­.Văleni. La 10 Noembre, catedra de istoria Ro­mânilor pănă la finele secolului XVII de la facultatea de litere din București, ca­tedră din nou înființată. La 15 noembre pentru catedrele de lim­ba germană de la scoalele profesionale din Iași si Caracal și­ externatul din Foc­șani. In ziua de 15 noembre a. c. se va în­cepe la universitatea din Iași concursul pentru ocuparea cu titlu provizoriu a ca­tedrelor de științele fizico-naturale de la gimnaziile reale “din Vaslui, Bârlad și Do­rohoi. " 2 morți subi­t­ori, in târgușorul Păcurari, a încetat subit din viață "un italian, lucrător la fa­­brica de cărămizi." Tot eri, a încetat din viață in mod su­bit evreul Nacht Nah­manovici din târ­gul de jos, in etate de 80 ani. Defunctul suferea de palpitație. X Duminică, a avut loc, cununia religi­oasă a drăgălașei d-șoare Adela Vițu cu d. Mincu, felicitările noastre. X .. a ruinele cetății din Suceava“ au în­ceput desgropările. Spre acest scop se În­trebuințează de­o­camdată suma de trei sute de florini, care i-a incredințat-o mi­nistrul din Viena d-lui profesor și conser­vator Carol Romstorfer, pe care-l spriji­­nește pentru lucrările sale un comitet compus dintre Suceveni. Nu ne indoim, că spre conservarea ruinelor acestora de mare insemnătate istorică și spre conti­nuarea desgropărilor aestora va oferi pu­ternicul său concurs și comitetul terii Bu­covina. „Universitatea din Cernăuți“ a fost cer­cetată in semestrul de vară a anului 1895 de 371 studenți. La facultatea teologică au fost 55 ordinari și 2 extraordinari, la facultatea juridică 251 ordinari, și 21 ex­traordinari ; la facultatea filosofică 24 or­dinari și 10 extraordinari, farmaceuți au fost 8. Din Bucovina au fost 286. După naționalitate (limba maternă) au fost 182 germani, 104 români, 37 ruteni, 34 Po­loni, Cehi 2, Maghiari 1, Sârbi 2, Bulgari L Armeni 1. După confesiune au fost 133 gr. or. 4 arm. ort. 72 rom. cat. 20 gr. cat. 5 arm. cat. 9 evangel, si 124 Mosaici. X O crimă pentru o găină Ni se comunică­ următoarele : letricea locuitorului Dumitru Cojocariu din comuna Trușești, jud. Botoșani, cu 4 săptămâni in urmă, iși perduse­ o găină. A căutat-o și in ograda lui Neculai Sâ­­vescu, vezeteul sub-prefectului. Săvescu râzind pe femee in ograda lui, a apucat-o la batae și a stâlcit-o. Dânsa a fugit la un canton din sat. Aici era in brațe cu un copil. Sâvescu vine și aici după dânsa, o apucă fără să zică o­ vorbă, la batae, ea scapă copilul jos. E trântită la pământ și călcată in pi­cioare ; copilul e lovit și el și i-a sfărâ­mat și degetele. D-tru Cojocariu a reclamat la judecă­toria din Stefănești. Dar fiind că Neculai Săvescu e vereteul sub-prefectului, lucru­rile stau sub mușama. Văzind că nu i se face dreptate, a re­clamat la procuror unde trebuea să re­clame din capul locului. IC Aflăm cu plăcere că d. M. Cernătescu unul din cei mai distinși funcționari de la oficiul poștal din localitate, după o re­ciprocă învoire, a trecut la oficiul din Să­­rărie, in locul d-lui Cristea Grigoriu, care a trecut la oficiul central. 3C D. Nicu Alexandrini directorul Prefec­turei județului Iași, a inspectat ori pri­măria comunei Ciure­i cu care ocasie a visitat și podul cel mare construit de co­mună. „ X Gaetro-interi­a Mai mulți copii ai locuitorilor din co­muna Giurea pl. Codru, acest județ, sunt greu bolnavi de gastro-interită. Copila Maria in etate de 9 ani fiica lo­cuitorului Constantin Severin tot din Ciu­­rea de trei zile este lovită de vărsături și diaree grozave. Serm­ana copilă este a­­proape moartă, și n’are nici un ajutor me­dical. Denunțăm faptul consiliului sanitar spre a se lua de urgentă măsuri. X Eri, s’a a­dus și internat la spital Sf. Spiridon, un băiat din corn. Galata îm­pușcat ia piciorul drept cu un revolver de un alt băiat. X Un scandal regretabil s’a petrecut a­­seară, intr’o grădină din Tătarași, intre un don­juan manufacturist din Iași și lo­godnicul unei drăgălașe fetițe. Don­juanul a primit căți­va pumni, in cap o sticlă cu sobă, care, ie de sperat, ii va tăia pofta de a mai reincepe. X Mai mulți cetățeni ne roagă să atragem atențiunea d-lui comandant de serganți asupra scandalului ce ar provoca sergen­ții de n­apte no. 210 din strada vechie, și cel din strada Armeană. Acești sergenți ar petrece toată noaptea și nu­­ și-ar cant­a de serviciul lor. Rămâne ca d. comandant să ancheteze și să se convingă dacă faptele ce se im­pută subalternilor săi sunt sau nu adevă­rate. X Ft cui din corn. Aroneanu Eri, pe la oara 11 noaptea, un incen­diu in corn. Aroneanu s’a declarat A ars casa locuitorului Gh. Birlescu im­preună cu 4 stoguri de fin. Locuitorii satului să­rind in ajutor, focul a putut fi localizat. Ni se comunică că la moșia Pribești jud. Vaslui, arendașii moșiei, greci neim­­păminteniți, au executat vara aceasta la munci agricole pe locuitori,­după un contract fals. Faptul s­’a descoperit, găsindu-se un contract care e autentificat in Aprilie a. cr. și in care’s trecuți morți încă din ianuarie. Afacerea a ajuns in mina procurorului de Vasluiu. Potlogăriile acestea le făceau grecii a­­rendași in unire cu Primarul Comunei. Oare dl. Procuror de Vasluiu, va face d-sn dreptate atit nenorociților locuitori cit si arendașilor și Primarului ? X Intre fabricanții de sodă Șipurile.—Concurența. O mașină. Par­chetul. in Iași există trei feluri de fabricanți de sodă! Intăiu vine fabrica „Samtas“ ur­mează apoi toți cei­lalți fabricanți de so­dă constituiți in societate și in fine fa­brica de sodă din Tatarași "a d-lui Gol­denberg, care trăește de sine. Legea după cum ie și logic, oprește pe un fabricant de a se servi de șipurile celui­lalt. Înainte de a se constitui in societate, printre fabricanți domnea o mare desor­­dine. Unul lua șipurile celuilalt, din care causă erau vecinice scandaluri și chiar bătăi. Lucrul insă n’a venit pănă la par­chet, de oare­ce toți fabricanții făceau a­­celași lucru. De cănd insă s’au constituit in societate, nici o plângere de aseminea na­tură nu s’a rădicat de oare­ce fiind to­varăși, indiferent li este a cui șipumi se plasează. * 4* * S’a întâmplat insă că s’a deschis fabrica de sodă a d-lui Goldenberg, din strada Călărașilor, care nu face parte din socie­tate și­ care are bine înțeles tot interesul ca sticlele sale să nu dispară, de vreme ce el nu se poate servi de tipurile so­cietarilor. Fabrica Goldenberg a lucrat un timp, după care a fost inchisă. La re­deschidere proprietarul ei constată că și­purile sale depuse pe la diferiți crășmari au dispărut. El incepe a cerceta, dar nu dă peste ele, ci i se afirmă că capsulele de la șipurile sale sunt prefăcute, adecă se rade de pe ele firma lui și se'nlocu­­ește cu o altă firmă. In ziua de 18 c. Goldenberg se duce la d. prim procuror Sa­vel Manu și-i pre­zintă câte­va capsule, de pe care numele de Goldenberg era ras și înlocuit cu fir­ma Zoller și Perl, din strada Lozonschi. D. prim procuror s’a transportat ime­diat la fabrica Zoller, insoțit de d. jude­ cător de instrucție Drăghici și de com­i­­sarul despărțirei ”l. Un adevăr aci­d, Manu V„ a găsit o mașină care rade capsulele și o­­ altă care incrustează firma Zoller. D. prim procuror a pus pe mașinist să esecute in prezența sa această schimbare. Ceia ce s’a și făcut.* * * D. Manu instruește afacerea și nu pu­tem incă ști dacă sunt sau nu adevărate afirmările d­-lui Goldenberg. Ar fi insă drept de a se pune o dată capăt unor asemenea manopere, dacă ele sar adeveri. X Din voiaj REBUS­ t Eri pe la ora 11 a.m. s'a făcut im­păr­­țirea premiilor la elevii scoalei din co­muna Giurea. Solemnitatea s’a deschis, prin mai multe imnuri naționale intonate de elevii acelei școli conduși de d. Dimitrie Rota și d-na Ecaterina Rota, învățătorii școalei." După terminarea distribuirei premiilor, părintele „Neculai Popovici“ parohul co­munei Giurea, a ținut o frumoasă predi­că, îndemnând pe micii copii a se sili la invățătură ca să devie mai tărziu buni gos­podari. Am observat că localul scoalei si cu tot mobilierul se țin intr’o perfectă­ cu­­retenie de dl. Rota directorul scoalei HRIB.± Cont­abanda de la Sculeni Dl. Lazăr Botez guard al regiei statu­lui de pe frontiera Prutului, cu sediul in târgușorul Sculeni, a prins Duminică seara pe­ vestitul hoț de cai Hascal Gopel,­­ cu o cantitate de tabac și tutun trecut contrabandă din Rusia. Alaltaeri d. Botez s'a prezentat șefului regiei spre a se plânge contra adiției din arț Sculeni, care nu voește ai da nici uin con­­­­curs. Se știe că la Sculeni e primar vestitul N. Tataranu, bine cunoscut cetitorilor noștri. X­X­ X Crima de la Ezăreni Rificiun !« Crășma. —Luarea poștei — Acasă revolverul.—La crișm­ă.— Crima.—Fuga.— Alarma —La Spital­uri pe la oara 11 a.m., o crimă orbită s’a făptuit la crășma din marginea satu­lui „Ezereni“ de­­ lângă Iași și iată cum, încă de astă prima­vară se născură neîn­țelegeri intre ci­șmarul din Ezereni „Ne­culai Alexandrescu“ și locuitorul „Ghe­­orghe Crăciun“ tot din Ezereni pentru o­­cuparea unui imaș, pe care îl stăpănia Alexandrescu-Crăciun eri pe la oara 11 dimineața , luă pușca și plecă la crâșmă spre a omori­­ pe Alexandrescu, insă negăsindul vru să impuște pe fiul acestuia­ un flăcău ca de 22 de­ ani, insă surprins pe când trăgea oțelele, ii luă pușca din mână. „Crăciun“ aleargă iute acasă și luând revolverul, veni in grabă in crâșmă și des­carcă două locuri de revolver in fiul lui Alexandrescu care și căzu jos in ușa crâșmei. Crăciun râzind că lumea e alarmată de vitetul locurilor și țipetul flăcăului lepă­dă revolverul și dispăru prin popușoae. Sosind lumea și părinții victimei", ii dă­dură primele ajutoare transportăndul ime­diat la spital. Crăciun este un om ca de 55 de ani bun sugaciu și potlogar. Vom reveni. Xerxe. Oni Boteșan­ c­orespondență specială a ziarului „Evenimentul.“ înfrumusețările orașului.—întreținerea pav­igiilor. 4 Crăciuna Jlel-vedere. — l­ipsa muzicei. Incultura teatrală.—Vlaga po­lițienească.—Scandații de la teatru. Cât timp stătui in Botoșani—căci sub­semnatul face parte din generatiunea care a avut norocul să se nască in orașul lui Eminescu­­ împărtășit și cu părerea mul­tora că orașul e urit, lipsit de ori­ce în­frumusețări.—Mărturisesc azi că am fost surprins de modul cum Botoșanii e în­treținut, de frumusețea drumurilor care sunt perfect aliniate, și care de ambele părți au tei frumoși crescuți in căt mi­au amintit admirabilele alee de lângă Co­­poul din Iași.­ Întreținerea pavagiului e foarte bună și mai ales odată cu introdu­cerea unor mașini noi pentru stropit o­­rașul Botoșani, orașul orafului, orașul ca­re făcea să ți se usuce îndată gâtul—se vede că d’aia ave ațâța admiratori a lui Bacchus—și-a schimbat cu totul aspectul. * * * Adevarata podoabă insă a Botoșanilor este de­sigur grădina Bel­vedere și Bule­vardul ce trece in fața ei.­ Aspectul gră­­­­dinei e din cele mai frumoase, de la in­ an­trare se intinde aleea principală lungă , de vr’o 150 160 m, având o lumină bu­nă de la fanare inalte, de fer, și care răs­pândesc o lumină foarte strălucitoare. ♦ * * Cea ce insă face ca Botoșănenii să nu poată gusta farmecul acestei grădini este lipsa muzicei militare. Nu putem ințele­­­g­­e cum un oraș ca Botoșani să poată fi lipsit de unica distracție din gustul de a cânta la Slănic sau alt­unde­va. Aceasta nu e numai de anul acesta ci și de anul trecut. — Sau primăria nu dă avantajele necesare pentru ca muzica să râmâie și atunci aceasta e foarte prost din partea administrațiunei, ori e din simplul gust a d-lui colonel și atunci... atragem aten­­­ț­­ia celor in drept. De un lucru insă me mir. Nu ved cei din capul Botoșanilor că prin o asemene manipulațiune pun pe o­­rășeni in imposibilitate de a simți o sen­­sațiune dulce, plăcută căt de minimă o fi *ea — la auzirea unei bucăți muzicale, și

Next