Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-07-22 / nr. 712

1 jr ANUL III 712 ABONAMENTE Ii țară pe un an . . . „ pe 6 luni . . . „ pe 3 luni . . . Pentru străinătate, un an Lei 24 —­­ 12— 36-Un nu­m­­ar Io­liant EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Redacția la Tipografia Evenimentului STRADA Șl EFAN CEL MARE No. 38. lații UN NUMAK io BANI SAMBATA 22 IULIE Director politic G. A. SCORTESCU /mwcsnri Inserții și . Pe pagina I linia garmond Pe pagina II , „ . • „ 2-Pe » IU , - . • - 6° Re „ IV . „ . . - 25 Ijn număr IO baiil ^k.d.m.iriistrația r LA TIPOGRAFIA­­ EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. La Catul l-iu. Domnișoara Adela Dică ați văzut vr’o­ată culoarea safirului sau bolta albăstrie a cerului in momentul cînd aurora își face aparițiunea, poate nu veți putea avea o idee exactă de această masă, inbracată tot timpul baca­laureatul i in o rochie frumo­asă, bluză albastră de catifea, care o făcea atît de încântătoare, in­cît n’am putut s’o privesc fără a-mi aminti de versurile: „Te-am văzut ieri in albastru „Și te pânde atît de bine, „Căci albastru e culoarea „îngerașilor cu tine „In albastru, in albastru „Tot d’auna să t­’nbraci. „Dacă vrai întreaga lume „Intr’un raiu să o prefaci. O blondină drăgălașă, cu ochii mari, verzi, a că­ror priviri te pătrund până in adîncul inimei, do­minați de două sprincene fine și care inchid ca in un cerc strălucirea lor briliantă. —Un păr blond, mătăsos, cu aspectul razelor isvorite din Auroră, în­cununează majestos frumosul ei cap plin de inteli­gență Două șiruri de mărgăritare albe, mărginite de buzele ei rumene ca trandafirul, cari te ispitesc să le săruți. O fațai albă ca laptele, niște priviri cîte-o­d­ată melancolice, cite o dată zimbitoare. Două picioruțe mi­i, cu pantofi Louis XV, sprijinesc o talie sub­țire, cuprinsă tot­deauna in un corset rouge feux j E din Vaslui, clasele liceale l- a făcut la pensio­natul Humpel Tot timpul bacalaureatului a fost imbracată cu o rochie n­egră, o bluză de catifea albastră și o pă­lărie de pat roș. A reușit bine la toate­ la mat­matici insă a ob­ținut un adevărat succes—îi plac matematecile la nebunie și pacu ,D visa. N'o cuno­c personal. Cum îi voi face cu­noștința am s’o­i­ treb Semne particulare. - Ii place m­atem­atecele și nu­mele Tăricel. Cea mai intimă prietenă a sa e Adu.— (Dar prietin ? ) Prin­­ ui Averea lui Stambuloff News Wienr Tagblatt alia din Sofia că amicii d-lui Stambuloff evaluează averea defunctului numai la 210,000 lei. Pasivul său ar consista din 180,000 lei, de ipotecă și 50,000 lei in bilete de ordin. Ziarul mai afla că mai multe procese au fost in­tentate lui Stambuloff pentru restituirea unor lum­i oare­cari. Soția defunctului prim-ministru va remănea ast­fel lipsită de ori­ce resurse. DEMISIA D-LUI MARGHILOMAN 11EITEMGIȘT1 Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, pri­mește, cu începere de la 1 Iunie cu­rent, abonamente de vilegiatură cu u­r­mătoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 „ 15 zile .... ! 80 Ori­ce cereri de asemenea abona­mente trebuesc a fi întovărășite de costul lor in timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală. Demisia d­lui Marghiloman Camăta si Cămătării. Din Galați. Bocitele Constituționalului. Jandrmii rurali. Retragerea D-lui Marghiloman." Din Botoșani. Regele Greciei. Informa­țiuni-Telegrame .........li'i iiili"­—•.........- --I- • Când hoitele de la Galați au fost date pe mâna justiției, noi am spus-o că nu e sentimentul binelui public, nu e con­­sciința datorie, nu e onestitatea care au împins pe guvern la acest act. Am a­­firmat cu tărie că acțiunea publică a fost pusă in mișcare, grație unor sen­timente absolut personale ale unei certe dintre miniștrii, unei măsuri de precau­­țiuni luată de unii din tovarăși in con­tra celorlalți, deveniți amenințători. Junimiștii, lucrați pe sub mâni de pre­fecții lui c.c. Lascar, au vrut să se a­­sigure, făcând scandal și amenințând că vor da cu piciorul in întreaga barat­ă, dacă sunt eliminați. Astfel am înțeles lucrurile de la în­ceput, astfel le-am împărtășit cititorilor noștri. Faptele ne-au dat pe deplină dreptate, au dovedit cu prisosință căt de juste au fost aprecierile noastre. C.c. Lascar, strâns cu ușa, a capitu­lat, și-a cedat vn măriile junimiștilor șase județe, intre care Fălticenii și Bacăul. Imediat ce transacția a fost iscălită, autentificată prin monitor prin aprobarea alegerilor din Fălticeni, pusă in execuție la Bacău, prin înlocuirea lui Donici ca prefect prin Scarlat Rosetti, judecata jus­tiției s’a prefăcut și mușamaua s’a în­tins in liniște. Robescu a fost in aceiași zi eliberat sub cauțiune și Ressu, Macri, Poenaru, scoși din causă. Nu mai poate fi nici vorbă de urmărirea lui Ventura și a ce­lorlalți potroc­ări, rude si amici ai­ lui c.c. Lascar. Nu știu dacă poate fi ceva mai scan­dalos de­căt acest tărg, dacă de la in­­ceput, nu se urmărea nici un vinovat, dacă acțiunea publică nu era pusă in mișcare, faptul de a sustrage in urmă pe vinovați nu era atât de bătător la ochi, nu era atăt de cinic. Se putea explica nepasarea justiției prin ignoranța sa, dar să trimbițezi in­tegritatea cea mai austeră, să anunți orbi și orbi că guvernul conservator nu vra să știe de personalitatea hoților, dar numai de faptul de hoție, că indepen­dent de ori­ce protecțiune, parchetul își va face datoria, dănd de găt pe toți potlogarii, arătând că guvernul nu este solidar cu dănșii și la urmă să termini toată această trimbițare de cinste prin mizerabilul rezultat cunoscut de toți, e a da o dovadă de un cinism, de o ne­rușinare care nu mai are nici cumpăt, și nici consciința cea mai elementară de dânsul. E a batjocuri, ziua amează mare, mo­rala și legea, și a spune verde lumei întregi că hoțiile ce s’au comis, s’au co­mis cu știrea noastră, cu aprobarea noa­stră, cu consimțimăntul nostru. Este a tăvăli justiția și a o coborâ la nivelul lui Screlea și Mărunțelul. In zadar judecătorul de instrucție a incercat a-și implini datoria, rușinat de rolul mizerabil ce i se impunea. In za­dar, in ordonanța sa, neavănd autori­­zație de a urmări pe Ressu et Cie, a acumulat cel puțin probe peste probe de o culpabilitate netăgâduibilă, resuflân­­du-și ast­fel năduful seu. Justiția d-lui Marghiloman, termurată de interesul personal al miniștrilor, s’a oprit. Și pentru a nu proba și mai cu evidență, din ce sentiment derivă această schimbare la față, Ressu, cu o obrăzni­cie nepomenită, publică prin ziare de­misia sa și Dc. Lascar nu-i o primește. Nu știm ce trebue să admirăm mai mult. Sau nerușinarea miniștrilor, cari au dat ordin de a scoate din causă pe Ressu, sau obrăznicia acestui vene­tic, care sigur pe impunitate, terfelește pe patru coloane de ziar nenorocitul magistrat, care n’a avut putința și cu­rajul de a-1 pune la recoare. Ressu e un escroc bătrân, cunoscă­tor nu de ale codului penal și când a furat, a știut să ieie precauțiuni pentru a compromite alăturea cu dânsul pe oa­meni de vază din amândouă taberele, ju­nimiști și conservatori, a căror persoane respund pentru dânsul, grație hărtiuțe­­lor compromițătoare ce a știut mehen­­ehtul Ressu a le pune de o parte, înainte de a pleca la Carlsbad, Ressu pusese in loc sigur chitanțele lui Ven­tura, lui Miclescu, lui Bobeica și altora, și când a văzut venind furtuna, a zis, știind că are cu ce o îndepărta. Când a venit la București, cel din­­tăiu cuvânt al seu a fost: Nu mă dați de găt, că vă sparg „baratca“. Ressu nu s’a rugat umil ca Robescu, ci a poruncit. El a jucat același rol, pe care l-au jucat, junimiștii cu conser­vatorii și tare pe co­rupția, pe imoralitatea oamenilor de la guvern, imoralitate pe care o amenință de a o da pe față, a impus condițiunile. Astă­zi Ressu merge mai departe. Din acuzat miluit cu mușamaua devine acu­zator.Nu se mulțumește cu faptul res­­pingerei demisiei sale de Cc. Lascar, găsește că acest act de solidaritate a primului ministru cu hoțul patentat din Galați, această protecțiune fățișă, dată in disprețul sumei sunt lucruri prea pu­ține, el azi cere reparație complectă și reclamă imperios capul magistratului ( li­beri), nenorocitului Caracaș ! Am văzut multe scandaluri, am cetit in istorie multe exemple de cinism, dar mărturisesc că n’am găsit nicăiri un e­­xemplu să’ntreacă cel din Galați. Pentru intăia oară intr’o țară, unde justiția pretinde a funcționa intru’un mod regulat, vedem un acuzat de de­lict comun, bravând magistratul care-l urmărește, batjocurindu-l in public și a­­ceasta cu aprobarea primului ministru. Faptul e atăt de scandalos, incăt in­­suși d. Marghiloman s’a simțit atins și grosul seu epidem a fost in sine răsbit. Se zice că chiar azi, in consiliu de­ mi­niștri, d. Marghioman uitând pactul de impacarea făcută, va cere urărirea lui Ressu, a cărui obrăznicie a întrecut ori­ce culme. In cas contrar se va restrage din ca­binet. Ni se dă faptul din București, ca cert, noi insă mărturisim că-1 înregis­trăm cu incredulitate, căci suntem con­vinși că la ultimul moment, d. Marghi­loman va înghiți și acest hap. Turească junimistă ce-i servește de obraz nu-i atăt de sensibilă. G. A. Scorțescu SILUETE când in alte tări, in Germania de­ pildă, procentul legal e de 4%, la noi e aprope de trei ori mai mare. Mai mult de 4 ° se nu pretind băncile străine chiar in rela­­țiunile lor cu bancherii noștri, pe când Banca noastră națională, cu toate for­mele de care este împrejmuită și asigu­rările ce le are, se urcă cu procentele până la 10 la sută, ceia ce in Germa­nia ar fi un atac la legea camerei. Același procedeu e urmat de unani­mitatea­ societăților noastre de economie. Dacă „banul oficial­­, e atăt de scump, negreșit că bancherii, cari la un mo­ment dat trebue să recurgă la creditul băncei, au tot dreptul de a ridica și mai mult prețul banului, și a-l manipula ast­fel ca să satisfacă atăt interesele bănci­­lor, căt și interesele lor proprii. Mai ținând samă că de multe ori, bancherii împrumută, fără a avea asigu­rări solide și deci pot fi un risc cu ca­pitalul lor, ei nu pot fi condemnabili dacă pretențiunile lor trec dincolo de în­grădirea pusă de lege. * * . Dar dacă am ținut să ne ocupăm de această chestiune, e că există in Iași țin să mă ocup esclusiv de orașul nos­tru o specie restrânsă de oameni, pu­țini dar veninoși, cari practică uzura cu o nerușinare care un meci, are margini și cu o cruzime care merge până la crimă Am arătat in coiul din numerele tre­cute cum sunt exploatați tinerii, cari au șansa de a fi bogați odată. In manele cămătarilor aceștia sunt niște victime vrednice de plâns, căci se nenorocesc pen­tru întreaga lor viață. Țin să dau unele exemple, pentru a arăta până unde merg cămătării cu ma­­noperile lor. Am in posesiunea mea ac­­­tele doveditoare. Un tânăr are nevoe de a se împru­muta cu căte­va sute de lei și se pre­zintă cămătarului X.X.Y. Acesta începe a pune piedici și a protesta că nu are bani, până când ajunge să-și formuleze propunere- El dă tânărului 400 lei un numerar, o obligațiune de 1000 de lei a d-lui C. C. Cerchez, și in schimb tâ­nărul îi eliberează o poliță de 1500 lei. Ați înțeles tâlhăria ? Tânărul e pră­dat cu 1000 lei, pentru că obligațiunile trecute a­le d-lui Cerchez nu mai au nici o valoare, afară doar că cămătarii le cumpără intre dânșii pentru 15 — 20 lei, când vre­unul are de făcut o aseminea transacțiune. Legal minte cămătarul nu poate fi atins căci n'a luat un procent ilegal, iar obli­gațiunea d-lui Cerchez e înzestrată cu toate formele legale. Dar n'am sfârșit, amănată, din pricină că d. Costea Balș luase leafa mai inainte pe vr’o două luni. Măngăete cc. Sandule, ai să faci și d-ta tot astfel. Sandulachi. 1. S. CRISTOFOE Avocat /S’a mutat in strada Căpitan-Păun. No 12 Jandarmii rurali Mai mult că ori­care alt ziar, Eveni­mentul urmărește și înregistrează toate păsurile jandarmilor rurali și cetitorii s’ar fi convins negreșit că jandarmii ru­rali formează o adevărată plagă pe biata țară, deja destul de istovita. Jandarmii rurali nu se mulțumesc nu­mai in a oprima pe țeran, și a-i face vieața și mai amară, ei sunt acei cari provocă toate scandalurile și acum in urma s­au apucat și de brigandagiu. De când cu jan­darmii rurali, șoselele naționale au ajuns a fi evitate de călători, fie­care se teme, ca nu cum­va sa-i iasă înainte un jandarm rural, pentru a-1 prăda și a-1 ucide chiar. Dar nu suntem numai­ noi cari afirmăm aceasta, însuși sub­prefecții au început a adresa raporturi, și a cere ministrului ca comunele lor să fie scutite de jandar­mii rurali, ei de altfel nu garantează pen­tru liniștea și buna ordine in sate. Găt pentru țeran, el sufere și tace. Dar nu e departe momentul, când­ toți vor face ca sătenii din Chiperești, cari, aflând că vin jandarmii, au eșit toți înaintea lor înarmați cu ciomege. La o vorbă, ei au respuns cu toții : „Mai, noi știm să ne păzim singuri averea, să nu intrați in sat că ne sfărâmăm oasele !“ Picior de jandarm nu se vede prin Chi­­perești. DEL. " Prințul Bulgariei Prințul Ferdinand al Bulgariei, insoțit de prințesa Luisa și de mamă sa prințe­­sa Clementina a plecat din Coburg, unde fusese, la Karlsbad. Camăta și cămătarii Pănă intr'un punct camăta in Iași poate găsi o scuză oare­care. Crisa prin care a trecut și teeCQ acest oraș, complecta stagnațiune comercială, au adus o scum­pete enormă a banului. Toți acei cari au știut să acumuleze o cantitate oare­care din acea materie prețioasă, tind s'o facă a fructifica mereu, să o stoarcă până la nesfârșit, împrejurările vin in ajutorul lor. Pe Refom­ele tarii Nicolae al li-a Mesagerul imperial publică un ucaz, care asimi­lează din punct de vedere adminis­trativ și judiciar, guvernele din Siberia cu cele ale Rusiei Europene. Tot prin a­­cest ucaz toate legile excepționale, prin cari se dă guvernorilor Siberiei puteri absolute, sunt desființate, constituindu-se in fie­care guvernămînt câte un consiliu, su­pusă controlării administrațiunei centrale și in special ministeriului de interne. In sfârșit, tot prin acest ucaz, Senatul este insărcinat cu examinarea tuturor supli­­celor, plângerilor, etc. indreptate contra administrațiunei din Siberia. Necazul lui cc. Sandu Ne-a fost greu, dar in sfârșit am găsit pe c.c. Sandu. E la Slănic. Toată ziulica se plimbă, trist și gânditor și nu sa gân­dit de loc poate ° la petrecerile balneare. Ni-a trebuit de aseminea multă muncă, pană ce am putut afla causa acestei tris­tețe a celui mai cult conservator din țara românească. Cc. Sandu plânge, pentru că numirea sa ca prefect la Suceava a trebuit să fie fii­­sofii Figaro zice că cercurile bine informate afirmă că trecerea prințului Boris al Bul­gariei la religia ortodoxă este mult mai iminentă de­cât s’a crezut. Se zice, chiar, că s’a făcut planul de a se­ cere pe țar ca naș. • ____ Retragerea d-lui Marghiloman Ziarele din București,’spun că d. Marghilo­man, ministru de justiție, ar avea de gând să se retragă. Causa ar fi atacurile vio­lente ale ziarelor Catargiste, care-1 acuză că n’a fost in stare să „eschiveze’i ordo­nanța d-lui Caracaș. D‘ar cine ie Marghiloman ? Respunsul l’a dat acum căți­va ani, re­gretatul general Florescu, care la o în­trunire liberal-conservatoare a zis: „Sa vă spui eu un tf»­it care «« vă arăte cine este acesta. Marghiloman. Eram !»rrzi«lent la Jockey-Club. Co­mitetul clubului hotărâse a nu ad­mite la curse caii membrilor din Co­mitet. I>. Marghiloman era secretar. 1-Mai dictat procesul verbal prin care se constata aceasta hotărâre a comi­tetului și, după ce l’am iscălit 1‘am­ dat In păstrarea d-lui Marghilo­man Care nu ful­« fost mirarea rând peste căte-v» zis« cerând procesul verbal am văzut scris printre rându­ri cuvintele ! ,,afară de caii d-lui Marghilo­man"" Indignat, am rupt procesul ver­bal zicând d-lui Margh­ilom­an ! „dar ați cornit un fals, d-le Marghiloman». Iată cine este ministrul de justiție : UN DEZERTOR PUBLICAT IN MONITORUL O­ASTEI PE TIMPUL RESBOIULUI ȘI­­ UN FALSIFICATOR DE ACTE PRIVATE. ° „or­;« REGELE GREC!­EL Regele Greciei a plecat pe bordul va­sului Sphakterie la Genua, de unde se va indrepta spre Aix-les-Bains. Prințul regal a luat regența. Conflictul anglo-b­rasilian O telegramă din Rio de Janeiro adre­sată Times-ului anunță că camera brasi­­liană a adoptat in unanimitate un ordin de zi prin care se recomandă guvernului de a lucra cu cea mai mare energie in chestia ocupărei insulei Trinidad de că­tre Engleji. ______ Din Gulia Spaniolii au bătut și risipit o bandă de rebeli in districtul Baracca. Spaniolii au avut 31 răniți, insurgenții 16 morți și numeroși răniți. Bocetele Constituționalului Breningita, care se lățește mereu, a ză­păcit rea pe cei de la „Constituționalul.“ Ei cari văd bine că lucrurile i-au din ce in ce o turnură mai gravă, ar vra să bată in retragere, dar neputând s’o facă, fiind deja prea târziu, ei au prefăcut zia­rul intr’o vale a plăngerei, se bocesc intr’una. Ar trebui să se ocupe numai de ordo­nan­e se bocește „Constituționalul“ iar nici de­cum de­ magistrați și de justiție. D’apoi bine, stimați confrați­, pe cine credeți să „farmacați“ cu bocetele voas­tre ? când tocmai ordonanța d-lui Cara­cas, ni dovedește pe deplin lipsa totală a independenței magistraturei noastre și di­secând ordonanța, găsim urm­ele unui scâr­bos politicianism. Din primele zile d. Caracaș ii­formase convingerea despre culpatitatea lui Ro­bescu, Ressu și toți ceilalți și cu toate a­­ceste n’a îndrăznit­ să se atingă de Ro­bescu, până ce n’a fost autorizat direct de d. Marghiloman. Aceiași convin­gere judecătorul de instrucție o avea și despre Ressu, dar de acesta nu s’a atins pentru că nu o vroia ministrul de justiție. De altfel cum se poate explica faptul că acelaș judecător, care, cu câte­va zile inainte scoate pe Ressu din causă, pen­tru ce apoi in ordonanță să aducă in­po­triva lui cele mai grave acusațiuni ? Ressu a fost scos din causă pentru că așa a fost ordinul ministrului de justiție,

Next