Evenimentul, iulie-septembrie 1895 (Anul 3, nr. 695-768)

1895-08-05 / nr. 723

ANUL III 723 ABONAMENTE : I o țară pe un an . . . . Lei 24 -„ „ pe 6 luni.......................12— pe 3 luni . . . . „ 6 — Pentru străinătate, un an . „ 36— Un număr 1O bani Redacțla.la Tipografia rEveaairrLexit'u.l'u.l STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38. lați R UN­AJMARRiO BANI SÂMBĂTĂ 5 AUGUST 1895 ZIAR COTIDIAN m­inciuri Inserții­ și Reclame i‘e pagina I linia garmond . Loi 4-Pe pagina II „ „ . . r 2 - Pe , III „ . . . - 5 J­i - IV „ „ . . - 25 N­u număr IO ban Director politic G. A.SCORȚESCUH JM* -A­dmin­istrația : ." ■" LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTULUI“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO- 38 La Catul i-iu. A simt Epirat Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor sei, pri­mește, cu incepere de la 1 Iunie cu­rent, abonamente de vilegiatură cu ur­mătoarele prețuri: Pentru o lună .... lei 3 „ 15 zile .... 1 80 Ori­ ce cereri de asemenea abona­mente trebuesc a fi întovărășite de costul lor in timbra sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute printr-o carte poștală. t&urnurul Partidul Conservator Reptilele nostre.1 Regele Danemarcei Electorale memorandul Rominilor. Brening-Deșliu Se pradă (ara. Situația in Balcani. Cinici și­ Transfugi. Inform­ațiuni-Telegrame. Partidul conservator Și-a trăit traiul, și-a­ mâncat deja mă­laiul, partidul conservator. Puternicele zguduiri lăuntrice, numeroasele abuzuri pe care le-au comis membrii chiar din cei mai insem­nați din finul său, precum și scandalurile zilnice pe care le produc și care se țin lanț unele de altele devi­­­­esc cu prisosință ,că acest partid a ajuns la ultima fază a vieței sale și că descom­punerea a inceput deja. Dar să recapitulăm faptele. La 1888, căzind partidul liberal de la putere, Majestatea Sa a incercat să impue țerei, din propria sa voință, un guvern personal, chiemănd la cârmă un minister format numai din junimiști. Voința țerei însă a fost mai puternică și a invins, prin alegeri, pe a Majestăței Sale, care a fost silit să se plece, și ast­fel eu am avut a doua fază a regimului conservator. O par­te din vechii conservatori a trebuit să in­tre in guvern, in ciuda junimiștilor in­­vinși și a Majestăței Sale. De la 1889 și pănă la 1892, timp de trei ani, o luptă desperata s’a dat intre vechii și noii conservatori, pentru cuceri­rea și­­ stăpânirea excluzivă a puterei. In acest­ interval am avut mai multe schim­bări de ministere, care marcau, pentru fie­care epocă, situațiunea respectivă a ambelor tabere rivale, încercarea făcută de dl. General Manu pentru o concentra­re conservatoare n’a izbutit și lupta con­tinuă, aducând după ea slăbirea ambelor părți. Abia de la 1892 s’afințeles in sinul par­tidului că lupta lăuntrică va aduce apro­piata lor cădere și că o impacare se im­pune mai presus de ori­ce, față cu popu­laritatea crescândă a partidului liberal. Atunci, iarăși in ajunul ultimelor ale­geri generale, sa format cabinetul actual, care nu este de­cât a doua și ultima in­cercare de concentrare conservatoare, sub șefia d-lui Catargiu. Era insă de prevăzut că și aceasta nu putea avea o izbândă mai fericită de­cât cea dintâi. Căci, pe de o­­­arte, elclu­­dea incă de la inceput din ea pe d-nii Manu și Păucescu, adecă centrul conser­vator, cari s’au declarat ne­mul­țum­iți cu noua formațiune, ducând o luptă surdă in­potriva guvernului, iar in timpul din ur­mă izbucnind chiar fățiș. Pe de altă parte, armonia membrilor din sinul guvernului n’a putut dura mul­tă vreme. Lupta fățișă și violentă dintre conservatori și junimiști, n’a incetat un singur moment, chiar după pretinsa îm­păcare și unire in guvern. Ea și-a schim­bat numai caracterul, transformându-se intr’o luptă ascunsă, intr’o luptă de in­trigi și concurență, pândindu-se veșnic și așteptând fie­care din ei momentul când să se restoarne unii pe alții, pentru a re­­mânea singuri stăpâni pe putere. Istoria celor 4 ani din urmă este mar­tora cea mai sigură a acestor zbuciumări. Dar iată-ne ajunși la momentul de față, când, sesiunea legislaturei fiind la sfârșitul ei și având a se face in curând noi ale­geri, ar fi natural să viclem pe toți mem­brii conservatori adunați la un loc, înce­tând ori­ce dușmănie și animozitate, re­ducând fie­care­ câte o parte din ambiția lor nemăsurată, pentru ca ca forțele unite să se prezinte la luptă cu adversarii lor liberali. Care este insă spectacolul ce-i videm ? Conservatorii se luptă intre ei, cu mai multă furie de­cât ori­când. Junimiștii se injură cu conservatorii și toți impreună cu disidenții. Injurtele au ajuns aproape la paroxismul lor și atacurile personale din cele mai violente curg unele după altele. Cei mai fruntași membri conserva­tori, avînd mai fie­care gazeta sa perso­nală, se atacă fară cruțare. Primarul ata­că pe unii miniștri, ac­eștia ’i respund pe acelaș ton și toți impreună prezintă pu­blicului imparțial un spectacol rușinos. Ca culme, furturi peste furturi, dueluri scandaloase și imorale. Este evident și in afară de ori­ce in­­doială că partidul conservator a pornit ast­fel cu repegiune pe panta decadenței și că nimica nu-i mai poate opri din că­derea lor. Puterea de coesiune care ar putea să-i fie strâns uniți, față cu adevărații lor ad­versari,—liberalii—este mai mică de­cât puterea de repulsiune ce există intre mem­brii acestui partid ; ast­fel, dezagregarea sau descompunerea devine fatală și nimic nu o mai poate opri de a se produce. A trebuit in multe rânduri să intervie autoritatea superioară a Suveranului, pen­tru a impedeca ca această descompunere să nu se producă cu mult mai inainte. Deja acest fapt a fost o intervenție ne­permisă, intr’o țară pretinsă strict consti­tuțională. Majestatea sa este dator să lase jocul liber dintre partide, cu atât mai mult de a nu se amesteca in certurile lor interne. Astă­zi incă, se spune că Majestatea sa încearcă acelaș lucru, pe lângă conserva­torii disidenți, căutând a-i readuce la obâr­șia’“lor comună și a-i Întruni intr’un sin­gur mănunchiu. Cel puțin acest lucru se afirma inainte de plecarea M. Sale in stră­inătate. Faptele întâmplate insă, in urmă, au spo­rit intr'o proporție atât de mare cearta și scandalurile intâmplate in sinul parti­dului conservator, incât ne place să cre­dem că M. Sa va renunța de a mai între­prinde o asemenea incercare și că-i va repugna de a se face solidar și­­ a acoperi toate scandalurile din sinul familiei con­servatoare, și din care unele se restrâng și asupra țerei. Partidul conservator a intrat deja in plină descompunere ; el nu mai poate pre­tinde a i se incredința mai departe cârma țerei, căci scandalurile de astă­zi ne pot da o idee de scandalurile pe care le-ar comite mâine. Partidul conservator a ajuns in momen­tul când retragerea sa de la cârmă se impune, in interesul propriei sale conser­vări . R­­ SJIAJ Jil Ji, ALBERTINA.— M-ria Bașca De vre-o trei ani nu o văzusem. Cînd i-am făcut cunoștința la Lacul Sarat, era sburdalnică, veselă, îi plăcea mult ca să-și bata joc de burtă-verziunea ce o înconjura.—De multe ori rătăceam cu ea prin fru­mosul parc al băilor, văzuți numai de stele și lună, desmerdată c­e păsărele, in mijlocul firei frumoase ca și flînsa De­și foarte tănără, avei­ oroare de sexul tare și mai ales de militari. Ori și cănd venea vorbi de conveniențele din ziua de astăzi, de căsătorie, ea spunea că o consideră ca un rău, insă un rău tre­buincios. Pentru ce? N’am mai intrebat-o. Mai eri eram la M­rea Rișca, lîngă Fălticeni N’a­­puc să intru pe poarta monastirei și dau cu ochii de frumoasa Albertină.­ O căt e de departe de Al­bertina din I­ași —Nici ochi, nici corp... nimic nu o aseamănă cu dînsa, apar num­ai cu numele. M’a recunoscut la prima vedere și a inceput să mi spue cum s’a măritat in contra voinței ei, cum de vre­o 2 luni a perdut bunătate de barbat, de­și n’are acum mai mult de 20 ani. Sean la Utrine am găsit’o in g­rinchiată cu mi­nele inpreunate in fața unei icoane. Buzele-i tran­dafirii si încrețite șopt au de sistuir o rugăciune, iar ochii cei frumoși p­iveau cu tot farmec 1 pătrun­­d­rei lor pe sfînta’n față voind sa răpească par­că cum răpise atâția de mulți Vederea acestui tablou mă zăpăc­ie atât ț­­in cât nu știam cui trebuia se mă inchin?... Icoanei mute și reci sau Albertinei ?. C un cuvînt este atita de dulce și de frumoasă a cât fără voe esclavi. Cine-i fericitul care e stăpân pe așa o moară, Cine’și farmecă privirea și duri­rile ’și omeniră, In­b ția sărutărea huselor tale fierbinți, Suflet ine­cat in basme, uitător de suferinți Semne particulare.* S'a făcut studiile la Călugă­rițe pe care astăzi nu le mai p­oate suferi. Lunile de vară le petrece in țară, la una din mănăstirile din­ Neamtz sau Suceava Parfum favorit: Violet de Parme Ideal. Azi in lumea cea comună a visa e un pericol Și de ai cumva iluzii ești perdut sau ești ridicol. Autori de predilecție: Iulia Hăjdău și Eminescu Din albumul ei, A spera e-o mângâere, A iubi e a trăi Dar când și una și alta piere­a mai bine a muri­­fică. REPTILELE NOASTRE Frăția junimisto-conservatoare o pu­tem mai bine judeca după atitudinea pre­sei guvernamentale, ecou fidel al stăpâ­nilor lor. A fost un moment cănd toate reptilele erau in comun acord, cănd nici o voce discordantă nu se rădica, cănd, Filipescu se pupa cu Ciurea, Papamihalopol im­­­brățoșit pe Laurian, și Pana, strângea de mână pe toți vechii epochiști. Cănd a fost vorba de a se hărăzi ța­rei toate legile nefaste, nici una din rep­tile nu zicea cărc. Pentru a aproba șar­jele cavaleriei din capitală, nici o deo­sebire de vederi nu s’a putut observa in­tre Lupta, Țara, și Timpul, toate având același interes a se vota legea maximu­lui, prin care se creau noi mijloace de căpătuială pentru partizani. Același fe­nomen s'a constatat și cu legea minelor, cănd­ d. Panu a pus in aplicare maxima: „tăcerea e de aur.“ Acele momente fericite pentru repti­lele noastre au trecut, și îndată ce a fost vorba de a se da in vileag hoțiile con­servatoare, armonia intre reptile s'a pre­făcut intr'o dușmănie și o lupta pe viață și pe moarte. Pentru Țara, Resu e omul cel mai de treabă, iar Marghiloman o canalie, Con­stituționalul se mândrește că s'a tăiat unghiile lui Robescu, dar plânge pe rui­nele capitalei lasată in prada lui Fili­pescu. ,,Fra Nouă 11, se mândrește cu cinstea junimistă, iar ,, Indépendance Roumaine“ cere să se urmeze cu aceiași, severitate și in­potriva hoților­­ junimiști ,,Lupta 11 tace, iar Timpul are pentru toate un sin­gur răspuns . Lascar Catargiu e omul cel mai cult din țara românească E foarte ușor de a trage o conclu­­siune din atitudinea reptilelor noastre . A fost in destul ca doi hoți să se des­copere la Galați, pentru ca însuși con­servatorii să dea un vileag reciproc și pe ceilalți hoți conservatori. Astăzi, ce-i drept, reptilele ar vra ca toate să se acopere cu mușamaua con­servatoare, dar spre nenorocirea lor, e prea târziu. Sfredel Memorandul Romanilor Conducătorii congresului naționalități­lor proectează de a prezenta un memo­randum împăratului Franz Josef cu oca­zia manevrelor ce vor avea loc in Tran­silvania. In pas când nu s’ar putea, Ro­manii se gândesc sa-l prezinte intr’o au­diență la Buda­pesta.. DEL. BERNING­­ mm Aflăm oi sl)E<urn*iță t*ă 8n condle# sul lin­ning, IS. M. Bîcșa­m, secvetanii general al ministerului «8­­ interne, e trecut «le mai multe o«ri sos»«i e»rl variază (ie In 10460 |tăn» in 34­00 lei. si «tete in­ Neii pțUinlim­ se potrivesc cu epocile In­e»in diferite con­ceshun­ ale casei 4heorgi au trecut prin mi­nisterul de Interne. Regele Danemarcei Starea sănătăței regelui s’a îmbunătă­țit intr’un mod foarte simțitor. A făcut mai multe plimbări prin grădina Berns­­dorff. Starea sa generală e satisfăcătoare. ELECTORALE Câte­va zile mai sunt până la alegeri­le comunale din Călărași, cari, după cum s’a anunțat, vor avea loc la 11 și 13 au­gust. Administrația, sigură de Înfrângere, face cele mai mari ingerințe, pentru ca cel puțin căderea să nu fie rușinoasă. D. Partii a­­m­i Bulgaria Moartea d-lui Stambuloff a avut ca resul­­tat punerea unui capăt certelor personale cari se produseseră intre cele două grupe liberale anti-ruse : Stambuloviști și Ra­­doslavoviști. Ast­fel fusiunea acestor două grupări cari era considerată ca probabilă in ajunul morții vechiului dictator, astă­zi e un fapt indeplinit Direcția partidu­lui a luat-o d. Pețkoff. R­egele Alexandru Aniversarea nașterii regelui a fost ser­bată ca de obiceiu. Reprezentanții puteri­lor străine au felicitat pe rege „in cor­pore.“ Cu ocaziunea acestei serbări, numeroa­se decorațiuni­­ au fost date și mai multe promoțiuni facute. Plecarea regelui și a reginei Natalia la Biaritz e fixata pentru 16 august. SITUAȚIA IN BALCANI ȘTIRI ÎNGRIJITOARE Mobilizarea armatei Dictatura militară — Prințul și miniștrii zei —O zerizoare a mitropolitului.—Amănunte. Prin Sofia s’au răspândit știrile cele mai sensaționale. Judecând după măsurile mi­litare ce s’au luat și mobilisarea in parte­a armatei, se presupune că lucruri grave au a se petrece. SE SPUNE CA MINIS­TRUL STOILOV VA DEMISIONA ȘI IN LOCUL LUI PETROV VA PROCLAMA O DICTATURA MILIT­ARA. Aceste știri nu sunt incă confirmate. S’a constatat numai că Princepele a tratat pe d. Petrov cu o deosebită considerațiune și o zi intreagă el a petrecut la Palat. PRIMIREA LUI CLEMENT Prințul Ferdinand a primit pe mitro­politul Clement. Timp de o oră ei au stat impreună, singuri, PRINȚUL S’A DECLA­RAT MULȚUMIT DE D­EST AL M­­IR­ELE CE I-A FĂCUT MITROPOLITUL CLE­MENT.*11. IMPACAREA RUSO-BULGARA Organul oficios al ministerului de ex­terne austriac, spune in ultimul seu nu­măr, că după informațiunile ce s’au pri­mit la acel minister, momentul când va AVEA LOC IMP­AC­ARE­A RUSO-BULGA­­RA NU E DEPARTE. Și acest organ arată in același timp care va fi atitudinea austriei in această privință. Austria—zice Fremdenblat - nu va face nici o obiecțiune dacă prințul Bulgariei va fi recunoscut de Rusia in conformitate cu art. 3 din tratatul din Berlin, VA INTER­VENI INSA ȘI VA CERE AJUTORUL CELORLALTE PUTERI, îndată ce prin­țul Bulgariei se va îndepărta câtuși de puțin de condițiunile inpuse prin articol. O. Se pradă Țara Intre d. Cantacuzino, președintele se­­senț­tului și compania americană „Stan­dard C.1 e ét G­rip pentru monopolul Pă­­c­­ ire i se urmează tratativele cu activitate și fără nici o sfială. Societatea americană, care dispune de un capital imens, voiește SA-ȘI ASIGURE MONOPOLUL ESCLUTIV AL EXPLOA­TAREI PACUREI DIN ȚARA, obținind păcura din proprietarele statului numai cu 6 la sută, grație legei d-lui Carp. Se știe că in momentul când legea s'a votat in cameră, d. Cantacuzino zăcea pe bolnavul și pe indignatul. Astăzi VINO­VĂȚIA d-lui CantacuzinO ese perfect la iveală, căci după cum spune „Lumea Nouă“, d. CANTACUZINO IȘI REZERVA 151a sută DIN VENITUL EXPLOATARE!. Este un adevarat jaf in averea statului, care se practică cu o obrăznicie nemăr­ginită. DALTA. Masacrele creștinilor in Clina Copilul pastorului Stevens a murit in urma rănilor primite. Cu moartea acestui copil numărul victimelor se ridica la 11. Comunicațiile telegrafice sunt Întrerupte la nordul fluviului Albastru. Incrucișăto­­rul britanici Rainbow a plecat la Fulșeu. Isterea monologica. Primim ln redacție următoarele versuri „ipigrame“ dedicate mie : Lui Ti Ti La „Evenimentul.“ Ascultămă poiete Un sfat eu vreu săi dau ; laț­u­ra ta cei nou Găcabinile ți vrau De capul tău ța sfarmă Saud un sunet jalnicu. Ca un tunet fără fulgeru Ca un rău fără murmuru Ca o casă ce stă mută Și pustie pripregiuru Intocma cu murmurulu Unui părăuaș tainicu O flenduristă. Eu știu că ia ipigramă, n’a colaborat numai o flenduristă; dar constat un lu­cru : ipigrama e comisă cu mult talent, și pentru aceasta îi facem loc cu toată plă­cerea in coloanele Evenimentului. Sub­scrisul, a rămas încântat chiar de aceste versuri cari dovedesc puternic talent poe­tic. TI­TI. Reclamațiile Americanilor i­n Sisiglal In sferele oficiale, reclamațiunile Ame­ricanilor din Shanghai, privitoare la hotă­rârea ministrului lor, din Peking, sunt considerate ca nejustificate. întrunire publică Duminică 6 august ca­rele 8 seara va avea loc in sala Pastia o întrunire pu­blică de protestare in­po­triva strămutărei ospiciului de alienați din Iași, îndemnăm pe cetățeni de a asista in număr căt mai mare la această intrunire Chestiunea chino-japoneză Contrar zvonurilor răspândite de unele ziare străine și după cari ințelegerea din­tre Germania și Rusia cu Franția cu pri­vire la chestia chino -japoneză ,ar fi com­promisă, se asigură, din sorginte autori­zată, că din contra ințelegerea continuă. Singura divergență ce există intre cele trei națiuni este că Germania singură nu obiectează nimic in contra cererilor Ja­poniei, anume de a face evacuarea penin­sulei Liao-Tung după plata suplimentului de indemnisatie de 50,000,000 ceruți de la China. Congresul naționalităților Neue Freie Presse, sacrifică articolul său de fond de astăzi congresului națio­nalităților. Ne mulțumim pentru astăzi a repro­duce părerea organului vienez SUBVEN­ȚIONAT de guvernul român, pentru a reveni mâine și a spulbera susținerile nu­mitului organ.” Neue Freie Presse, după ce zeflemise­­ște congresul și iși bate joc de oratori, zice că abținerea la alegeri admisă de Ro­mâni, va produce un rezultat rușinos pentru conducătorii palavragii ai parti­dului român. Got pentru punctul din programul care țintește a descentralisa Ungaria, redând antinomia diferitelor naționalități, nu poate fi de­cât respinsă și de­ Austria care nu poate avea in vedere de­căt interesele cari cer o Ungarie puternică. Nici nu mai incape vorba că liberta­tea de religie, cerută de congres, nici nu poate fi luată in seamă. * + $ Neue Freie Presse termină articolul său prin următoarele cuvinte semnifica­tive și cari ascund o amenințare directă adresata in special Romanilor: „De­o­camdată resoluțiunea congresului e numai pe hârtie și nu prezintă nici un pericol. Pentru Unguri nu există NIcI un partid care să fraterniseze CU DUȘMA­NII NAȚIUNE!. LUPTA IN POTRIVA ASPIRATIUNI­­LOR NAȚIONALE IN UNGARIA ESTE O LUPTA PENTRU EXISTENȚA STATU­LUI UNGAR. Imaginarea cu programul congresului naționalităților ar putea forma un stat, se poate, dar n'ar mai fi STATUL UNGAR. Și această o știe intreg poporul ungur, de­ la ministru pănă la țeran, și despre aceasta e vorba. Spic. Cinici și Transfugi 43 Retragerea d-lui S­­acri și duelul seu politic cu șeful radical Cetitorii au putut constata cum, incă cu mult inainte de alegerile comunale de la finea anului 1894, in grupul radical din Iași s’au format două curente principale. Unul din ele, reprezentat prin vechii ra­dicali, acei cari țineau la integritatea doc­trinelor lor și cari nu ințelegeau a face cu celelalte ” grupări politice, de­căt cel mult cartele electorale provizorie ; acest grup avea ca cel mai inalt și mai con­­stient reprezentant al său pe dl. Grigore Macri. Al doilea evreu era cel reprezen­tat in primul loc prin șeful radical din Senat. El urmărea politica oportunistă de beneficii și avantaje și care, pe terenul politic, părăsise de mult incă cea mai mare parte din principiile radicale, căutând a face cu guvernul, nu o alianță pur elec­torală, ci o transacție de idei ”și program, pe baza concesiunei reciproce. El iși re­cruta partizanii mai ales printre noii ra­dicali, acei cari au venit in grup cu mult mai târziu de formațiunea lui și cari ur­măreau mai ales interese personale ; cei mai mulți dintre ei erau acum funcțio­nari pe la diferite servicii publice ale Statului, Eforielor, Comunei, etc. etc. iar alții urmăreau avantaje viitoare pe tere­nul politic. Era evident că un conflict deciziv tre­buia să se producă intre aceste două di­recții, diametral opuse.

Next