Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)
1896-01-04 / nr. 844
m A Ml IV 844 ABONAMENTE: e un au . . . • Le* 24 -„ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni ... n 6— teatru străinătate, un unr. 36-|Jumiau or 14» imiți fE&®dLa.cțla la, Tipografia Even.iinerLtvLl-a.1 STRADA 8TEFAN CEL MAKE No. 38 lași ukThu tiíi' -t. AU-.'. i-É&tbát. ■v.maata^ ,tt, m uraitai«iMiii*Ma^^ «muaufa».^ ^ J^Hjae ZIAR COTIDIAN Director politic G. A.SGORTESCU JOI 4 IANUARIE 189? 'inațciuri Ijiserț*! .șl Rs'&ots P8 pagina ! lin.a garmond . Lei 4— Pe pagina I) „ „ . . „ 2-Pe „ III K „ .. . - 50 Pe n IV „ ». . . 25 1.1 o număr 1# buni Administrația LA TlPOfMAFlA oEVENlMENTCLUI“ STRADA STEFA\ CEL MAKEjte- 38 La Gatul «-iu. SuvnaruM învățământ primare ale regimului trecut Afacerea Lehardy Cronica teatrală isprt din Fălticeni H AȚAMÂNTUL primar ste vr’o chestiune care intereirimul rang viitorul țerei noase sigur aceasta este chestiuni a învățâmîntului elementar sau primar, care trebue să se dea tuturor copiilor din țara noastră, fără distincțiune dacă locuesc la sate,sau in orașe. Chestiunea unei instrucțiuni elementare, care să deprindă pe fiecare copil cu cunoștințele primitive indispensabile oricărui om pentru conducerea lui in vieață și pentru a putea participa in mod conștient și luminat și la conducerea intereselor generale ale statului, prin votul comun care va fi chemat a-i exprima, această chestiune nu mai poate suferi nici o amântire, fără a nu atrage în urma ei cele mai dezastroase consequent. Cunoaștem cu toții deosebirea adâncă care există deja intre cultura de la sate pe care am putea-o numi mai just, lipsa totală de cultură—și intre cultura de oraș care ia zilnic o dezvoltare mai inaltă. Această enormă deosebire au atras după sine de fapt o desfacere in două părți cu totul deosebite a naționălităței noastre, cu populația de la sate, care este cu totul izolată, lipsită de orice cultură și neavind aproape nici un punct comun de contact cu cea de a doua, populația din oraș. Această desfacere a naționalităței românești in două straturi sociale,se accentuează pe fiecare zi din ce in ce mai mult, cu cu pătura socială din oraș progresează neîncetat, pe cînd cea de la sate remîne in stare staționară. Nu credem că se mai poate găsi un singur om care sejutî afirma din convingere că nu există o profundă deosebire de cultură intre aceste două clase sociale, și care au aproape ca singură legătură comună intre ele, numai asemănarea de limbă, ceia ce ne împiedecă de a le trata ca două națiuni deosebite. Această deosebire profundă care există de fapt intre populația rurală și cea din din orașe, unii din legiuitorii noștri au incercat in timpurile din urmă s’o transcrie și in „drept“, și se consacre astfeliu și prin legi o deosebire și o desfacere in două a naționalităței noastre. Încercarea cea mai insemnată d in această privință a fost făcută pe calea legei de organizare a învățământului public, căci in această privință în special am afirmat că există cea mai profundă deosebire intre orășeni și săteni. Pe când in orașe se înființează nesenii secundare și se înmulțesc "'elor superioare menite a da ,ai inaltă și a ridica mintea cele mai ‘ideale, la sate săi in cea mai complectă ig~nită in unele localități cu deorice instrucțiune cit de elăsind pe săteni a se preocupa numai de nevoile curat materiale, de nevoia vieței, intocmai ca animalele. Toate dispizițiunile din legile noastre de invățămint relative la săteni putem spune că au fost inspirate mai mult dintr-un sentiment generos de pietate, sau cuprind numai declarațiuni platonice de drepturi și egalitate, fără a se preocupa de măsurile concrete care trebuesc luate pentru a face din învățământul rural o realitate. Dovada cea mai bună despre aceasta o avem in statistica Învățământului nostru, care ne diabea 1 la 100 de alfabeți pentru locuitorii rurali, ba in cele mai multe cazuri nici atâta invătămîntului primar din 1892, făcută de d. Tache Ionescu, si care abrogă legea interioară din 1864, face un pas <ndărupt, asupra acestei din urmă legi,ti ceia ce privește consacrarea drepturilor egale la invățămînt, atît pentru fii de siteni cît și pentru orășeni. Căci, pe cînd după legea din 1864, deși se pomenea despre un invățămînt, rural și altul urban, totuși nu se puneau intre acestea barize imposibile de trecut, așa că o mulțimi de ii de săteni s’au ‘strecurat in școlle secundare orășenești și au ajuns apoi Dăna la cele mai inalte trepte sesuit egale și copiii de săteni pot trece direct la școlile secundare din orașe. Nu se poate un spirit mai reacționar, mai ante-democrat și mai ante-național decit acel de care a fost inspirat de Tache Ionescu și întreg partidul conservator care a votat o asemenea dispozițiune din lege. Desființarea unor astfel de disposițiuni și inlocuirea lor cu adevărate principii liberale și de progres, conforme și cu spiritul democrat și egalitar al țarei noastre și cu interesul progresului nostru cultural și cu interesele noastre naționale se impun de urgențe. Am avut ocazia se arătăm intr’un mod sumar, cîteva din principiele de care este inspirat proectul de reformă a invățămîntului nostru primar,’ pe care actualul Ministru al instrucțiunei, dl Poni, ’l va supune in dezbaterea corpurilor noastre legiuitoare, chiar la deschiderea lor. Acest proiect este inspirat tocmai de acele principii democrate și egalitare, care sunt la baza constituției noastre și are în vedere și interesele noastre culturale și naționale. Vom analiza, intr’o serie de articole viitoare, principalele dispozițiuni din acest proect și vom arata care ‘sunt bazele pe care trebuește alcătuită o lege de invățămînt primar, pentru a face din el o adevărată realitate, căci pană acum, după cum am aratat, nu există in cea mai mare parte, decît numai pe hârtie.* ........SIUIErl Marie. Kamenez la paix .-t l’amour An sein de mou âine épuisée, Comme la nocturne rosée Q’ii tömbe aprfes ies feux du jour. fLamartineJ Decis erau se nu mai fac siluete, dar vederea Hi m’a făcut se-mi calc hotărîrea și se - ai fac incă o silueta care va fi desigur cea din urmă. Domnițoara care v’o descriu e inaltă și talia ei sveltă, cînd merge sau dansează se mrădar ca trestia legănată de zefir. Trăsăturile feței le are foarte fluc, tenul alb, iar părul castaniu și puțin in dezordine umbrește niși ochi negri in care vezi scânteind inteligența in societate, mai cu seamă când cercul restrigge de o veselie comunicativă și prin verva ei plin de spirit, atrage simpatia tuturor. Parfumul favorit: Idas blanc. Lectura de predilecție : Lamartine. Semne particulare . Joacă foarte nostim Kreutspolka și e incă la școală. VIR. italienii in Africa Generalul Baratieri a primit ordinul de a nu părăsi posițiile ocupate înainte de a primi 10000 oameni in ajutor. Forțele de care dispune astăzi sunt considerate ca insuficiente, pentru a putea încerca un atac contra Abisinienilor, cari au o armată de 80,000 oameni, înarmați cu puști și bine aprovisionați. Ziarele oficiale asigură că"doi Francezi d -Tlii • lVtrmrlrm Uo \riOnilliif r.î rn,. . i< " -—** UU * juutaoii Ol VJlUCUüLLöj acest din urmă vechiu ofițer de cavalerie, se alia printre Abisinieni." PMN $1 DIMM Îmi reiau cu plăcere firul articolelor mele asupra repausului de Duminică. Cetitorii iși amintesc negreșit că in ultimul articol, m'am ocupat de părerile d-lui Gh. Șerban, președintele Camerei de Comerț, in această chestie, păreri susținute ii „Buletinul“ acestei camere. D. Serban se ntreabă ce devine țeranul in momentul când legiferez' repausul de duminică și-l impedici a veni astfel in oraș, in singura zi in care el e liber și se poate gândi la interesele și la trebuințele sale casnice. Această obiecțiune dă de gândit, căci țerăniormand numărul cel mai proletari, bine înțeles ca soarta i 1 să nu intereseze in primul i putea insă respunde, pe scurt, ban, că obiecțiunea d-sale nu are decât uzul ca tocmai dumiservească drept zi de târg și că de ce unul să se perpetue fără a se și a fi adaptat cerințelor actuale ? mult, eu cred că țeranul ar fi el rea mulțumii de a vedea că ziua mică se respectă de toată lumea,ca să creeze o altă zi nul ar obține-o fără 'ă mai puțin ad cum bine yusului de Var face 'lui, ca ui are puțini 10 moi, iar restul zilei să se odihnească. Sunt sigur că aceasta nu va dura mult, căci și țeranul român, încetul cu încetul, ar vedea că e o lege bună și se va supune ei cu multă plăcere. Ceia ce pe noi ne interesează, e că a sosit vremea a se stabili o dată pe zi uniforma de repaos pentru toți cari muncesc, remăind ca acei cari vor făuri legea, să ție in seamă sinele inconveniente și să le ușureze pe cît va fi cu putință. Voiu analiza mâine celelalte obiecțiuni aduse de d. Serbami. DAN. Estradarea lui Arten Se asigură din sorginte sigură că Arton va face apel la Camera lorzilor contra estradărei sale. O sinucidere D-ra Eufrosina. Gobălcescu, fiica regretatului profesor de geologie de la Universitatea din Iași, s’a otrăvit duminecă seara in locuința ei din str. Luterană. Causa care a împins pe d-ra Cobâlcescu să sevărsească acest act e miseria. Cadavrul a fost transportat la morga orașului. Chestia Transvaalului Situația In Johanesburg. Depunerea armelor. O proclamație. Amnistia generală. Membrii Comitetului Uniunii Naționale Engleze. Respunsul Președintelui Krueger. Predarea lui Jameson. D-nul Ghanberlain. Insurgenții din Johannesburg s’au supus. Depeșele primite din Pretoria, capitala Transvaalului,,semnalează că predarea armelor s« efectuează foarte încet Autoritățile nu au primit de cit 2000 puști pe când in realitate revoluționarii posedau 3000 de puști. O proclamațiune lansată cere depunerea tuturor armelor. Recalcitranții vor fi tratat! conform legei. Aceste nuvele sunt confirmate prin o depeșă a d-lui Sir Hercules Robinson, care asigură că guvernul Transvaalului a proclamat amnistia generală pentru toți acei care vor depune armele la Johannesburg in timpul indicat prin proclamațiune. Oarecare exceptiuni se vor face pentru șefii insurgenților. Se asigură pe de alta parte că 20 membrii a comitetului ,, Uniunii naționale engleze“ au fost arestați pentru crimă de inaltă tradare și conduși la Pretoria. Printre persoanele arestate se găsesc : Colonel Rhodes, fratele d-lui Cecil Rhodes, Sir Dammond, d-l Lionel Phillips, și doctorul Saner. * Sir Hercules Robinson telegrafiază cu moșndințele Fiiipopp n rloplopot „„c X. ~ Ă ' ------------- ---— ” - -----------•* — UJUict Vj uu ave<opuns la telegrama d-lui Chamberlain care i-a adresat-o,din ordinul Reginei Angliei că are intențiunea de a preda pe Jameson și alți prisonieri autorităților engleze pentru ca să fie pedepsiți de autoritățile engleze. Președintele Krueger va face cunoscut decisiunea sa definitivă in această chestie imediat ce ordinea și liniștea va fi restabilită la Johannesburg. Președintele Krueger roagă pe Sir Robinson de ai face cunoscut Reginei, că apreciează vorbele ce-i a adresat și de ai transmite mulțumirile sale Reginei. Dl. Chamberlain, ministrul coloniilor s’a dus la Osborne pentru a face Reginei un raport detailat, asupra incidentelor din Transvaal. C. De la regimul rrcent D. inspector Cumpănășescu, făcând inspecție la primăria din Găești, a găsit că primarul Alecu Constandinescu a delapidat peste 2000 lei pe anii 1894 și 1895; anii 91, 92 și 93 nu s’au verificat incă, se crede că delapidările vor fi mai mari. Îndată ce se va isprăvi, d. inspector Cîmpănașescu va sesiza parchetul cînd Alecu Constandinescu va fi depus, împreună cu complicii lui. D. C. Olanescu are cuvîntul. SPIC. 0 Conspirație descoperita Niște delegați ai Statului lber Orange au fost trimeși in Transvaal pentru a discuta eventualitatea unor ajutoare de acordat acestei din urmă țări. Ei au raportat consiliului ținut la Bloemfontein, că descoperirea unor documente dovedesc existența unei conspirațiuni intinse in contra independenței transvaalului. Agitația din Rand și invasiunea lui Jameson ar face parte din acest proect. D. Robinson n’avea nici o cunoștință de această afacere. Daca înțelegi ideal visat in somnul unei nopți de poezie, ideal a cărui formă in femeie s’antrupat Albă ca omătul iernei, gingașă ca lăcrămioara, Azi în ochii iei cei negrii îmi uit traiu’mi sauciumat. Cu de dulci și plini de farmec i ți sint ochii tai iubito, C’au cristalului oglindă ieu in iei mă oglindesc, îmi văd viața mai senină, rîzitor îmi văd norocul Și’ntr’o altă lume, nouă, mi se pare că trăiesc. O, de-ai fi in toată viața-mi tot așa cum ești acuma Rob m’aș face și ța-și cere in genunchi privirea ta Pătimașă, plin de farmec, ș’ata inimă curată Și privirea-ți și cuvîntul, ieu în veci nu le-aș uita. O, atita fericire cît simțesc acum in mine. Nu știu, dacă mâine poate s’ar schimba în suferinți.. Ideal, iubirea sfintă, o problemă, care astăzi Resultatul nu-i acelaș după propiele-ți dormii. Și in inimi dacă-ți bate tactul dragostei de-o clipă, Fugi de dinainte-mi erude, lasă-mă eu mine iisu-mi, Fugi, să-mi piară amintirea cît ie’ nouă despre tine Să nu-mi blăstăm inline viața înecată ’n rîul plînsu-mi. O de înțelegeți iubirea „setea dragostea de viață, larui-mi vorbele, iubit-o, adevărul ce-am rostit... Vorba ta să fie rece, dragostea să-ți fie sfintă ca trăind in fericire, să-mi văd visul împlinit... Dionisie. Destituirea lu Jameson In urma unei recomendațiuni a companiei Chartered, dl. Robinson publică o proclamațiune, destituind pe Jameson din funcțiunile sale de administrator al Mastonalandului și numește pe dl. Newton, funcționar imperial, ca locțiitor a lui Jameson și emisar președinte in terțtoa Ta rinkin’ m IV/F ncvf X o 1UU X ULV^CIX.IXXXL^ Olfix uoeiu. § CHISTI TuâNgm Am dat la timp toate amănuntele cu privire la o chestie ce frământa consiliul sanitar din localitate. Era vorba a se ști cine plătește căutarea prostituatelor. Chestia e azi cu desăvîrșire tranșată. Se știe in adevăr că intre consiliul sanitar și comisia interimară, discuția se născuse“ pentru a se ști, dacă trebuie urmat după art. 160 din “legea sanitară, care obligă pe comună de a plăti căutarea prostituatelor, sau după art.. 161, care dă această Însărcinare spitalelor. , *51; D. dr. Rojniță printr’un amănunțit raport, ce a adresat președintelui comisiei interimare, a definit și explicat chestia cum nu se poate mai bine. D-sa a dovedit că aceste articole din legea sanitară sunt categorice și anume art. 160 obligă j pe comuna de a plăti căutarea numai a prostituatelor patentate, fie că fac parte din case de prostituție, fie că au manuale , ca singuratice, iar articolul 161 dă ace iiași însărcinare spitalelor, când e vorba , de“ vagabonzi, barbați sau femei, cari se găsesc suferinzi de boli venerice. .. A % *l Comisia interimară, convingîndu-se de “ adevărul celor relatate de d. dr. Rojniță , a adoptat in totul vederile d-sale, adăuggând numai, că roagă a se destinge bine pe bolnavii din fiecare categorie, pentru ca comuna să nu fie obligată a plăti și , I pentru bolnavii vagabonzi. ’ * • lată dar o chestie ce interesa mult sănătatea publică, grabnic și bine tranșată. a>AI ¥ TELEGRAME (Serviciul ziarelor streinei BERLIN 1 ianuarie, împăratul a trimes o scrisoare autografă foarte grațioasă prințului de Bismarck, invitândul să asiste la serbările de la 18 ianuarie și rugându-l să tragă la castelul regal. Prințul a fost silit să decline această invitațiune, deoarece starea sănătăței sale nu-i permite să facă călătoria de la "Friedrchsruhe la Berlin. PARIS, 1 ianuarie. —Ziaristul Labruyera a fost arestat pentru șantagiu in afacerea Lebaudy. MASSAURN, 1 ianuarie.— Șpanii au reinoit atacul lor in contra Mahallei, dar au fost respinși cu perderi mari. ROMA, 1 ianuarie.—Generalul Baratieri telegrafiaza că deocamdată este cu neputință de a înainta din Adigrad, fără a compromite operațiunile ulterioare. ACTUALITATE afacerea Lebanj La 14 ani.27 milioane. Viața. —Armata.—Șantagiul. Moartea. Justiția.—Primile cercetări.—Complicații. O intrigă monstruoasă. Se pare că Parisului i trivu'— —scene tragice, fără de care chestia Panama nu era incă și a urmat imediat scîrbea drumurilor de fer de sud și Arton. Poate aceste chestii pe jos, față cu afacerea Leb cupă azi esclusiv justiția trai europeană.* ^ * Max Lebaurg era fiul uni cant de zahar și deja de 14 de o avere de peste 30 mili Foarte ușor de înțeles că se puse pe traiu. Devenise petrecerile sale ajunseră ce de drept fu suprimat „le voi Avuse insă grija de adepți la banchetul Salei din Paris . Anii trecură și Lebaudy a stă când avea să-și indeplin cătră patrie. Fu recrutat, ci posițiunea lui socială și mai i vor face foarte ușoară via Dar deodată se ’ntamplă in Unele ziare începură a țipa baudy e persecutat in armata, altele din contra că e favorisat. O mare parte din aceste ziare erau de bună credință, induse numai in eroare de amici, cari insă organisară pe lingă Lebaudy un șantagiu monstruos, sub cuvint .de a-1 scapa de armată. Pentru a-i face insa să plătească mai mult, aceștia găsiră mijlocul ca intr’ unele ziare să ieie apărarea lui Lebaudy, iar in alte să’i condamne. * . * * Dar deodată Max Lebaudy se imbolnăvește și moare. Familia lui, începe a muri vi nuri ri 1 4 •• ^ 4-1•« Jf .-1 ... .... IK- 4. Uiuia Ol JUOLILX a UCOGUIUn vidlinHtÍtd. XIX-1 unele avertigațiuni, au dat rezultate neașteptate. S’a descoperit că Lebaudy a căzut victima unor oameni fără de scrupule care il exploatară în modul cel mai nerușinat. In ultimul moment aflăm despre arestarea d-lui Armand Borekal, zis Jacques Saint-Ceré, redactor la FIGARO, de aseminea acuzat de șantagiu chestia Lebau și amestecat in afacerea de spionagiu al fostului căpitan Dreyfus. După cum se crede afacerea se complica, și permitem a ținea in curent pe cetitorii noștri. On Insurecția din Cuba O telegramă a Mareșalului Campos anunță că, bandele rebele după ce au fost bătute de generalul Navarro, s-au împrăștiat. Inamicul a lasat pe teren 8 morți, 32 cai, o sumă de arme și un mare număr de răniți. In districtul Alfonso al XII, din provincia Santa Clara, colonelul Molina a bătut o banda de insurgenți. Armata spaniolă continuă a urmări pe inimic. G. Siriîia in Turcia In urma intrunirei ambasadorilor, consulii din Alep au primit instrucțiile necesare și vor pleca la Naras, unde se vor face negocierile. Consiliul de miniștri a discutat chestiunea financiară in ședințe extraordinare. Statul major al diviziei a 8-a, tramsfara de la Bitiis la Van, a sosit in acest Oi"c