Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)

1896-01-14 / nr. 852

Procurorul general.—Aveți vr’o convin­gere in aceasta crima? cre­deți că a fost otrăvit de soție ? Maioru.—Piu, n’am nici o convingere de acest lucru. Al doilea incident. D. Bădărău. — Ași dori să ne spun d. Marcu, ce a vorbit la dejun la profectu, a propos de afacerea aceasta, a doua zi după otrăvirea colonelului. Maioru Marcu.—Spuneam atunci, că pă­rerea mea sinceră ar fi ca să nu mai fa­că caz de faptul acesta (otrăvirea) și să mai calmeze (rîsite). Procuror general.—Prin „calmare“ ați Înțeles ca d. Colonel să nu dea in jude­cată pe d-na Theodoru ?... Maioru.—Da. Depunerea farmacistului Chiselevschi. Președ.—Ai vr’o știință de o sticlă de cognac care s’a servit C­hiselevschi.­­ Era o sticlă nedistupată incă din care cu greu s’a putut scoate dopa. Președintele.—Mai era și vr’o una ne­­destup­atâ ? Martor.—Nu. Președ.—Mai ai vr’o știință ? Martor.—Nu. Depunerea lui Muller Președ. Ce știi in această afacere ? Martor. Eram pe atunci sergent Major in armată. După ce D. Colonel a scapat de otrăvire m’a chemat și mi-a dat o chee ca să dau drumu unui soldat ce era pro­pus pentru reformă. Tot odată mi-a da­t ordin ca să eliberez pe toți cei arestați, pentru că—zicea D. Colonel—am scapat de moarte. Depunerea d-rului C. Miclescu Președ. Ce știi despre otrăvire. Doctorul. Nimic. Eu am dat colonelu­lui incă de cănd era in Iași capuri de stricnină, pentru ca să omoare niște pi­sici, ce spunea că-1 supără.—Nu țin bine minte dacă eu am dat acele hapuri sau alt­cine­va, știu insă că mi a cerut. La noi se preparase vr’o 20 de hapuri, de am omorît niște căni de la Regiment și cele remase se vede că i le am dat sau le a luat singur. Președ. Cât conținea pilula ? Doctoru 20 centigrame. Președ. Curara este un antidot al Strih­­ninei ? Doctoru. După dicționarul lui Dujar­­din Beaumetz, curara­ nu e antidotul strih­­ninei. Președ. Dacă nu se administra Curara sucomba Colonelu ? Doctoru. Și dacă se administra și dacă nu, tot nu sucomba. Hippocrații se ceartă Respunsul categoric al căpitanului dr. Miclescu, dă naștere la o discuție aprin­să intre D-rii Rossignon, M­oraru și Schapira. Dr. Moraru spune că Curara e clasat ca antidot al stricninei, antipenultimul și aduce probe că Colonelu trăia și fără ad­­­ministrarea curarei. Dr. Schapira e de a­­ceiași părere așa că d. Dr. Rossignon și cu s­erviciul sanitar superior remăne in minoritate. Acuma care avea dreptate ? După mine toți aveau mare dreptate! De­­ mer­ea Sofiei Antoniu 30 ani, servitoare cu domiciliul in Iași. Președ. Ce știință ai despre otrăvirea Colonelului Theodoru ? Martora. Câ­ timp am fost in serviciu soților Theodoru au trăit foarte bine și n’au avut nici o ceartă inpreună. Apararea cere să vie martorul Karl Eberwein ca să fie confruntat cu Sofie Antoniu. Karl Eberwein, spune că in adevăr tre­când pe stradă—in dreptul farmaciei, a văzut pe Colonel spunând Sofiei, ca să depună după cum i-a spus d-lui: Depunerea lui Ion Teohari D. loan Teohari, tatul acusatei, in vrrs­­tă de 65 ani, intră foarte incet, sprijinit in baston.—In sala se face o tăcere a­­dâncă. Președinte.—Spuneți ce tot știți relativ la otrăvirea Col. Theodoru ? Teohari.—Când s’a comis faptu, am pri­mit o telegramă și am venit la Fălti­ceni.­­Am întrebat pe ginere dacă s’a o­­trăvit soția sau cine­va din casă și el mi-a respuns că n’are presupus asupra nimănui. Cînd a venit analiza de la București, a făcut o declarație că s’a otrăvit singur , s’a dus de a dat’o și a venit foarte agi­tat și plânsese. D. Teohari spune peripețiile prin care a trecut afacerea. In septembre, m’a chemat in salon la dânsul și mi a spus că dacă nu-i dau 50.000 lei, in timp de 1­8 oare, iș retra­ge reclamațiunea. L’am lasa­ t și m’am dus la Târgu-Niamț, spunăndu-i că mă voi mai gîndi. La Niami mă trezesc cu o telegramă prin care spunea că mai cedează. A doua zi aflu că a l­ărăsit domiciliu și s-a mutat la hotel. Vin la Fălticeni, la 3 octombre și-mi spune că se m­paca dacă voi face o dona­ție de 45.000 fr, ca din partea fiicei mele , fiilor ei. Mi a cerut 1000 lei să plătească pro­centele și i-am dat imediat 10 hărții de 100 lei.­După acea imi cere 2000 lei ca să se ducă la băi in Streina­tate, și voind se-i dau numai 1000 mi a spus că nu-i ajunge, de­oare­ce se duce cu femeea și copii, și i-am dat poliță să ia din piață. A umblat in urmă și e­ i dau numai de­căt cele 40.000 lei și nevoind să consimt la această, m’a amenințat că-și va retra­ge declarația că s’a sinucis singur. Fam respuns că poate să facă ce știe și se-m­i dea inapoi polița și mi-a respins’ oi vi­­dea. Am mai stat in Fălticeni la 14 și 15 octombre și pe urmă am plecat. Cam așa sunt depunerile care le a fă­cut D. T­eoh­ari inaintea Curței cu juri. Frații Teohari Frații Teohari povesteste istoria cu chapurile , cum ele incă de mult au fost distruse. Martorul Gh. Sterea, cel din urmă as­cultat, intrebat de președinte, spune că n’are nici o știință despre faptul otrăvi­­rei. La cei­l­alți martori neascultați se re­nunță. Ședința de noapte se ridică la 2 des­pre ziuă. (Va urma) VEDE-TOT CURIER PARLAMENTAR (Ședința de la 12 Ianuarie 1896) Președinte dl. P. S. Aurelian. Deputați presenți 132. Dl Vasile Lascar, cere d-lui Sturza ca să lămurească camera in privința zgomo­­tului răspîndit despre crisa Ministerială. Dl. Dim. Sturza, prim Ministru, zice că situația d-sale i este grea și răspunde­­rea incă și mai mare; regretă certurile din sinul partidului și chipul cum se in­­țăleg de unii interesele partidului liberal și că s’a crezut demn ca să incruștseze spadele pe mormintul lui I. C.­­Brătianu. Dl. Gh. Dobrescu, cere cuvintul in ches­tie personală. Dl. Sturza arată datoriele membrilor săi și respunderea ce o are d-sa in cali­tate de prim-Ministru. Vorbind de aceia care cred că-și pot permite ori­ce, ieste întrerupt de dl. Gh. Dobrescu Camera cere ca dl. Dobrescu să fie che­mat la ordine. Dl. Sturza nu aprobă interpelarea d­­lui Gh. Dobrescu, precum n’a aprobat nici pe-a d-lui Epurescu. Vorbind de cele ce se svonesc despre criză, după ca expune după cum trebuie să fie un guvern, se plînge că dl. Fleva a nesocotit drepturile sale de prim Mi­nistru. D-sa termină, spuind că un guvern tre­buind să fie imitate de videri și de acți­une nu poate lua mai departe respinge­rea unei așa situații. D. N. Fleva, ministru de interne, se a­­pără de toate învinuirile ce i-au adus toți, precum și d. prim­-ministru. D-sa atribuie toate aceste regretabile lucruri Ocultei, din partidul liberal, pe care d-sa o denunță necontenit publicu­lui de 12 ani. „S’a încercat in contra mea zice d. Fleva, o cabală prin murdara interpelare a d-lui Iepurescu, dar acei cari mă cu­nosc, cari știu cum am luptat de 30 ani, pot să judec și să caracteriseze această înscenare.“ Cuvintul de „murdar“ adresat interpe­­lărei, atrage o protestare violentă din par­tea d-lui Iepurescu, la care d. Fleva răs­punde calificănd-o de chiar „foarte mur­dară“. Răspunde la acuzațiunea ce i s’a adus că voește să-și creeze un partid, cel 1­le­­vist. Cel mai bun răspuns, zice dl. Fleva, poate să-i dea resultatul alegerilor ultime, unde n’am nici un candidat. Dl. D. Brăteanu. La Focșani Dl. Fleva se miră că se întrerupt toc­mai de fiul omului pe care-l venerăm cu toții. Apoi face o teorie frumoasă, spunind că portofoliile ministeriale aparțin președin­telui de consiliu, regelui și c­amerei. D-sa prin urmare se va supune verdic­tului camerei, dacă trebuie să plece inainte sau după dezvoltarea interpelărei. Dr. D. Sturza, protestă contra afirmă­rilor d-lui Fleva că d-sa s’ar lua după povețile intriganților. Dl. Bălănescu protestă contra afirmări­lor că la Focșani au fost candidați dleviști. Au fost numai candidații liberali, mem­brii ai partidului liberal, și care recunosc autoritatea șefului liberal. Discuția se închide. D. Vasile Lascar propune o ordine d­e zi, prin care se declară că Adunarea se mulțumește de explicațiunile primului mi­nistru și trecea la ordinea zilei. D. Gr. Sturza cere ca prin moțiunea ce se propune să se dea o satisfacție și d­­lui N. Fleva. Necerind nimeni cuvintul asupra pro­­punerei d-lui Sturza, se pune la vot mo­țiunea d-lui Lascar și se primește. .Ședința se ridică. SENATUL Ședința de la 12 ianuarie 1896 Președinția principelui Dim. Gr. Ghica. Presenți 83 domni senatori. *■ [UNK] * . . Se depune o propunere de inițiativa parlamentară pentru acordarea unui aju­tor viager de cite 50 lei pe lună la pa­tru surori ale decedtului Dim. Stoenescu, care a servit in curs de 30 ani ca steno­­graf la Senat. Propunerea se trimite in secțiuni. * Ne­fiind nimic la ordinea zilei, d-nii senatori trec in secțiuni. CRONICA­ ZILEI CRIZA MINISTERIALA Eri am publicat la ultime informații o telegramă din capitală, care ne anunță dimisiunea întregului Cabinet. Faptul este că dl Sturza era hotărit a-și dea di­­misia, insă in ultimul moment a mai a­­minato, pentru a lua o hotărîre numai in urma explicărilor pe care voia să le dea la cameră. Cetitorii cunosc atit din pagina întâia, „Situația“, cit și din des­­baterile parlamentare, pe care le publicăm, rezultatul acestor desbateri, in urma că­rora s’a hotărit a se ține o ultimă în­trunire intimă a majoritatei, cind se va lua o hotărire definitivă. .A se vedea ultimele informații pe pa­gina a treia.­ ­ DRAMA DE LA COPOU (Din ediția de eri) lașul a fost teatrul unei drame care a emoționat toată lumea. Tânărul Jean Ra­ret elev la conservator s-a sinucis după ce mai intăi a omorît pe iubita sa d-raGal­­bază tot elevă la conservator. Mobilul acestei drame e amorul. ♦ * * * La carele­li ei au fost văzuți de către gardistul de la bariera Gopou, suindu-se pe jos la deal; conversația lor părea ani­mată, nu trecu mult insă și două detună­turi de revolver se auzi, gardistul presu­­punind că soldații de la cazarmă fac vre­un exercițiu nu ș’a dat osteneală se mai cerceteze. * In acest timp insă cantonistul de la șo­sea auzind detunăturile se îndreaptă spre locul de unde a venit vitetul și găsește pe platoul de la Gopou ceva mai la deal de rondul vităi, două cadavre. Aspectul D-ra Galbază zăcea jos cu fața in sus, ea a fost împușcată in tâmpla stingă și moartea ia fost instantanee; prin gaura produsă de glonte eșise foarte mult singe și o parte din ch­er,­ din care, parte era împrăștiat pe omăt. Pe ochi și nas i­­e­­șea singe iar din gură in partea stingă puține spume. Fața era descompusă. O mină era băgată intr-un manșon de blană neagră, iar ceelaltă era întinsă dea lungul corpului. Pe cap avea o căciuliță de astrachan iar restul îmbrăcămintei se compunea din o jachetă maron, garnisită cu imitație de astrachan de aceiași culoare dar ceva mai deschisă, fusta neagră și in picioarea a­­vea botine cu bumbi și galeși de gumă. La câți­va pași de ea puțin mai la vale zăcea tânărul fiaret cu fața in jos, cor­pul vncovăet de convulziunele morței și capul várit in omăt, iar mâna stângă vă*­­rătă sub dânsul era încleștată pe revolver. Cănd i s’a rădicat capul, din omăt ochii ii erau deschiși, iar la timpla stingă a­­vea o rană mare incunjurată de o mare cantitate de singe inchiegat, din gură îi eșia clăbiței de singe negru, iar de­a­su­pra capului avea iară o mare cantitate de singe negru și inchiegat. Fața era vânătă pănă aproape de gură. Alăturea de el era o pălărie de pluș ma­ron, iar îmbrăcămintea se compunea din un palton negru, jachetă neagră, cămașa roză, cu o cravată neagră cu dungi al­bastre, pantalonii de șeviot gri dungi, și in picioare șoșori.* * * Cetitorii vor găsi mai la vale noi și inte­resante amănunte. X La 28 a. c. va avea loc in Fălticeni un splendid bal dat de societatea funcționa­­rilor in saloanele Palatului Administrativ. Balul e pus sub patronajul mai multor persoane influente din localitate. X Alaltă­ seară pe la oarele 11, un incen­diu s’a declarat in fabrica de petrol, din comuna Militari, de lingă capitală. Fo­cul a fost stins de oamenii fabricei. A­­cest incendiu este al treilea declarat la fabrică. Parchetul a deschis o anchetă, joc. Ziarul „Asty“ din Atena anunță că s’au făcut niște demersuri prin legațiunea ru­­sascâ din București pentru restabilirea relațiunilor diplomatice dintre Grecia și România. S’au deschis in utim­ele zile oficii te­­legrafice­ poștale la : Drăgănești (jud. Vlaș­­ca), Drăgănești (Olt) și Drăgănești (Pra­hova). Direcțiunea telegrafelor și poștelor roa­gă publicul ca să se specifice, cind dă o telegramă sau scrisoare pentru unul din aceste oficii, si județul X Pe ziua de 1 Febrarie se vor face nu­meroase mutări in corpul ofițerilor de toate armele. X D. General Budișteanu a decis înființa­rea atelierelor de confecție pentru haine ofițerești la fie­care corp­ de armată. Pentru ca furniturile să fie din cele mai bune și predate ofițerilor cu prețurile cele mai moderate, d-se va interveni către mi­nisterul de Finanțe ca tot materialul ce se va aduce din străinătate pentru aceste ateliere, să fie absolut scutite de ori­ce taxă vamală. Defunctul Anastase Barbu, a lasat su­ma de 10,000 lei pentru întreținerea școa­­lei din Tabîra și ajutarea copiilor sâraci ce fregventează numita școală, azi suntem informați că familia defunctului Barbu, refuză de a da acele 10,000 lei pentru școală. D. Andrei sub-prefectul din Bivolari este însărcinat cu cercetarea. O Aflăm cu plăcere că d. Constantin Cră­ciun, administratorul creditului agricol, care se afla zilele trecute cam bolnav in spitalul Sf. Spiridon, mâne­ra eși din spital fiind pe deplin sănătos. Anunțăm cu destulă părere de rău că eri d. Alexandru Bontăș învățătorul șoa­­lei din comuna Prisacani a Încetat din viată. Defunetul lasă in urma sa o tinără so­ție cu patru copii. Trimitem condoleantele noastre întris­tatei familie. D. Hălăceanu,­a fost confirmat in pos­tul de șef perceptor in localitate. Amicul nostru d.Constantin Chirita re­vizorul școlar, se află de vr’o două­ zile bolnav. Dorin d-lui Chirita a grabnicii insănăto­are. La una Februar viitor incepe la insti­tutul antirabic din localitate, preparația serului antidifteric pentru campania vac­­cinărei și revaccinărei din luna Mart­­a In comuna Bivolari și satul Spineni s’a ivit anghina difterică.­ Școala din tîrgul Bivolari s’a inchis pănă la 20 curent. Zilele acestea va sosi in Iași un repre­­sentant al serviciului sanitar superior din București, pentru a constata faptele se­­virșite de d. dr. veterinar Serghie Gem­­­oianu. Promitem cetitorilor că vom publica in extenso ancheta, fiind destul de im­portantă.o Sunt numiți la regie d-nii Sterie Teo­doru­ și Teodor Brăescu, șefi de deposite pentru vînzeri; George Tulbure, agent de cultură; Nicolae Bobei, impiegat cl. 1 la depositele de vinzeri. Însărcinat cu con­ducerea depositului de sare din Cerna­voda , Petre A. Petrescu, impiegat de cl. 3-a și Radu D. Rosetti idem. „ Duminică se va ține la Roman o intru­­nire publică in vederea alegerei colegiu­lui 3 de deputați. In afară de candidatul Vasile Kogălni­­ceanu va mai lua cuvintul si d. Vintilă C. A. Rosetti. In urma incetărei din viață a A. S. R. Principelui Henric de Battenberg, gine­rele M. S. Reginei Marei­ Britanii și Ir­landei, Curtea MM. S­. Regelui și Regi­nei a luat doliu pe timp de 8 zile, cu in­­cepere de la 10 Ianuarie. Medicii veterinarele județe au adresat un memoriu ministrului de interne prin care se pling contra legei și regulamen­tului de poliție veterinară și cer ca la facerea de legi și regulamente cari-i pri­vesc să fie consultată și o comisiune din acest corp, care se poate pronunța in cu­noștință de causă asupra ce este­ posibil și ce imposibil. o CAMERA X­X x Consiliul comunei rurale Scorțeni, din județul Bacău, se dizolvă. -SWa- Si se/a Sin fio i n zD-nul a. cHovcviți Iași LOGODIȚI In loc de ori ce altă înștiințare Iașul, care in luna Decembre anul tn cut devenise de o monotonie din cale , fară de mare, cu toate celebritățile str­inătăței cari sau succedat pe scena bara­cei lui Sidoli, și căruia pentru cite oai îi dăduse un aspect înșelător ochilor. a SAPTĂMÂNA LITERARĂ „FOSTUL 3111“ Unui „nemuritor“ i l’m­ere plin de iluzii ce in mintea ta iți pare C’ai cuprins tot universul de la mic și pă’n la mare, Te privește in oglinda sufletului tău, și vezi Cum că idealu’ti nu ie de­cât glorii ce visezi. A, iți place ca cu toții să te­ admire, să te’n cânte, Prin saloane-a tale versuri, domnișoarele să-ți cânte, Și tu, suparat de asta intru’n colț să stai pe gânduri Să-i privești cum iți aruncă complimen­tele in cârduri... Plictisit de-atâta cinste iți iei poza su­părată Vrai să ieși, dar gazda iasă cătră tine se îndreaptă Și cu vorbe, cu maniere de saloane, te conjura Să nu pleci, cu­ a ta plecare-i întristezi, peste măsură ce să faci, dacă te roagă gazda casei să mai stai, Iești silit. O vorbă numai, cum nici nu-ți închipuiai Te-a răpus. Privirea-i dulce iți străbate pănă’n inimi Și-ai vra s’o strângi in brațe dacă’n casă n’ar fi nimeni. Ai cedat dar stăruinței, după cum se și cuvine Unui cavaler de modă. In saloane, se ru­șine Ca sa nu respecți cuvintul gazdei* insă, mai ales Când și iea privind in ochi­ ți gându­ 1 ți l’a înțăles. Din tăcut ca mai n’ainte, ai ajuns chiar vorbăreț Te’n virtești printre cucoane pe groza­vul să le­ arăți. * A­­ciți ochi nu se îndreaptă inspre ti­ne cînd vorbești. Mai ales frumoasei gazde, veșnic, ochii ’ntîlnești. O, te farmecă salonul luminat cu­ a sa splendore... * Și când tu poietul zilei iești poftit in a­dunare Ca să ’n cânți mai mult pe dame ce voesc ca mîini să-și vadă Dedicații amoroase, in reviste de paradă. Tu, o ințălegi aceasta. Tu poiet de meserie ^are cânți forme rotunde in palate de orgie Iți închipui că prin vorbe și prin fraze sgomotoase Vei ajunge-al zilei idol, ca femeile fru­moase !I Bate cine­va in ușă. Le gîndești. Vre­un prieten ? ii zici, intră!!! curierul iți apare Cu un plic ce ți -l intinde cu respect, și tu, tresai Privind plicul cela galbăn ce de mult il așteptai. 11 deschizi cu nerăbdare: „Domnul meu, sînteți numiți „Inspector etc., și vă rog ca să veniți „Chiar de miini, ca să depuneți legiuitul jurămînt“ — A ! Ministru­ a tăcut aceasta, iși respectă al său cuvânt“. Iute, ia condeiu’n mână: „Trebue să-i mulțumesc. „O, talentele, in țară, văd că azi se răs­plătesc „Ce să-i scriu ? A! o idee: „Am să-i de­dic un sonet, „Ca să vadă că in mine se­­­ simțire de poiet“... Tinere, plin de iluzii și de-un ideal măreț Cu­ curaj in tine nu se dacă singur te a­Ca poiet in toată forma, care lupți și te consumi Pentru-a scoate la iveală adevărul astei lumi... A, te-ai impacat in fine, lumea-i rea, dar sunt și unii Care ințăleg talentul și condamnă pe ne­bunii Cei de critici, care cară să’njosască pe-un artist... O. M «trio pentru aur, vai, le lucrul cel mai trist. 111 In ședințele savante unde multe se dis­cută, Pe „poleiul zilei“, veșnic­ii găsiți, dar gura-i mută, Intr’un colț al adunărei stă și’n samnă’n­tru’n caiet, Ie tăcut, cum se cuvine ca să fie un poet. Și din cinc in cinci privirea ș’o aruncă’n spre tribună Având aierul de-a zice : „Conferința, nu­ie bună, „O, lasați-mă de-aice ca să plec, mi-i rău, mă credeți „Intr’o ast­feliu de ședință, rău că vre­­mea’n *van v’o perdeți“... Toți in sală îi respectă și gindirea și persoana. Fie­care știe insă că nu-i place de loc ivoana de șoptiri pe lingă dinsul. Unii insă zic incet Lingă iei ca să-i audă: „Iată marele poiet!“ Iei aude vorba asta și se supără, dar tace : „Un poiet se rob răbdărei“, dînsu’și zice ’ atunci in pace. Nici rădică macar ochii ca să vadă ci­ne-a zis își continuă gândirea, se gândește la ce-a scris. A­­­s’aude clopoțelul și mulțimea se scu­lată, Președintele­ a dat semnul că ședința-i râdi­cata Și atunci „poietul zilei“, prin mulțime loc isi face Avind poza mulțumită c’a scapat acum in pace. Și pe stradă merge singur, tuturor le dă ocolul. Și iși zice: „de minune, m­i-am jucat și astă­zi rolul... * Ivoană mare intre-ai țârei cărturari de meserie Căci un loc vacant se află astă­zi in A­cademie. Goți nu cugetă la asta, nopți intregi m­un­cesc cu gindul Ca să scoată la iveală vre­o operă, ca’n rindul Celor care'n veșnicie rămine-vor neuitați, Să-și gasasca adăpostire aior nume de’n­vatați Astă­zi pe „sioietul zilei“ ii videți prea” o­cupat Se frămintă zi și noapte cu gindirea ne’n­cetat: „Cum ? iși zice iei in sine, de-atăta vre­me oare „De cinci zi și noapte, veșnic, muncesc fără incetare „Pentru­ a­ scoate cinstea țârei decézute, la iveală „Să nu merit nici lustru, poiala, „Pentru­ a mi mulți ”, aceasta 3a amar „ou muncești viat jind munca în zadar. ?,Ge concurs ? c le vre-un așa mare „Să ții piept vr­in asemenea adunare „Să fie oare rău­ a

Next