Evenimentul, aprilie-iunie 1896 (Anul 4, nr. 915-989)
1896-06-11 / nr. 973
ANUL IV No. 973 ABONIMENTE: A © da,oiia la Tip © grada, a, Evenimentului 8TRADA. 8TEFAN GEL MARI No. 88 XașdI % PUN HMMAa so BANI înainte pe un an . . . . Lel 24 „ pe 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni ... „6— pentru străinătate, un an „ 36— Um număr 1O Sunii EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN Director politic G. A. SGORTESCU MARTIEI IUNIE 18 JS Annnoiuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4- Pe pagina II „ . . . . 2- -Pe n UI „ . . . . 50 Pe IV . .., A J si fi jg o * " aa«î » T~ Un număr Ejf Emul LA TIPOillAFU n&YMUlMWM* 8TRIQA HW&.X GEL MARE La Catul liu. butnarul Atlanta consevatoro —radical ilntrunivele din Iași Iluminarea Iașului Alei presiuni linia tusulitala In unul din numerile noastre trecute ne-am fost propus de a examina întru cit ideile democrat-radicale să pot impaca cu ideile conservatorilor noștri și întru cît aceste două grupări diametralmente opuse, atît ca principii generale cit și ca tendinți, pot să fuzioneze sau să coopereze in comun acord, pe baza chiar a unui compromis politic, plecând de la adagiul de ut des. Era o vreme și nu e vorbă, e cam mult de atunci, nu cu jumătate și nici cu o pătrime de veac in urmă, abia vre-o șase ani,de când radicalii ziceau: suntem tot așa de departe de conservatori ca și de liberali; intre aceste două partide și noi nu e nimic de comun. Noi nu înțelegem luptă fără idei și nu ne oprim la generalități, ci arătăm imediat și soluțiile practice la care principiile noastre ne conduc. Iar in prima pagină a desvoltărei programului radical-democrat găsim ca primă frază următoarea: dacă este în țară un grup politic —esceptăm pe socialiștii puri — care să se deosebiască in mod tăietor prin principii și prin tendință, de celelalte grupe și partide, apoi acela e desigur grupul radical-democrat. A fost nevoie ca să reproducem aceste declarații, fiind-că ele pot servi de bază discuției noastre. Dacă de atunci pănă acum s’a schimbat ceva în principiile și tendințele celorlalte grupe și partide, faptele sunt încă recente, și prin urmare în memoria fiecăruia. Și dacă s’a schimbat ceva în principiile sau cel puțin în tendințele grupării radicale, tot faptele petrecute ne dau răspunsul. Dacă radicalii nu înțeleg nici astâzi luptă fără idei, sau cel puțin dacă nu se opresc numai la generalități, declarația oficială de dăunăzi tăcută în înțălegere, de șeful partidului conservator cu dl. Panu, șeful grupărei radicale, este in măsură a ne arăta cum stau astazi lucrurile. Dar s’ar putea face următoarea obiecțiune: care s’a și produs in diferite rânduri, la anumite ocaziuni, de clte ori gruparea radicală făcea cite un pas inapoi, s’ar putea zice, noi radicalii avem programul nostru, desvoltat in toată intinderea lui, atît in broșuri cît și in presă și in parlament de atâtea ori. Programul nostru este cunoscut de toată lumea; n’avem nevoie să-l amintim la fiecare moment, n’am cedat și nu cedăm nici o iată din programul nostru, nu aveți deci dreptul să ne cereți, care ne este programul și cum ințelegem să’l aplicăm. Această explicație am dat-o in atâtea rinduri, incît nu avem nevoie a mai reveni. Așa ar fi dacă și noi din partea noastră nu am avea de făcut obiecțiunele noastre. Mai intăi noi am văzut pe radicali apropiindu-se și colucrând cu conservatorii cînd aceștia erau la cîrma statului, am avut atunci ocazie să vedem pe radicali luând parte activă la legiferările conservatoare aprobând pe unele, păstrind tăcerea asupra altora sau stîni intr’o reservă mai mult decit semnificativă. Actele administrative, călcările de lege răscoalele țărănești nu mai găseau in presă și in atitudinea radicalilor ecoul acelor accente energice de indignare și de nemulțumire de altă dată. O parijineală fină acoperea privirile lor. Deja o schimbare se făcuse: de unde gruparea radicală să găsea la inceput la o egală distanță de conservatori cît și de liberali, echilibrul liberei aprecieri și al liberului arbitru să strică, incepe a oscila și inclină din ce in ce mai mult cătră conservatori. Schimbat-au conservatorii principiele, tendințele lor, schimbat-a acest partid, care ca și cel liberal nu avea altă rațiune de a trăi decît trecutul lui; schimbat-au conservatorii, la guvern, apucăturile lor din trecut, adoptau ei procedeuri nouă in politică, avut-au legiferările lor caracterul democratic ? Dacă este să ne reamintim ceea ce au legiferat și ceea ce au practicat conservatorii in timpul celor opt ani de guvernamînt, apoi ne convingem că făcîm media nu vom găsi macar urmă de spirit democratic in toată activitatea lor. Dar se zicea pe atunci, noi nu conlucrăm cu conservatorii propriu ziși, pe care -i știm incapabili de reforme democratice; noi dăm concursul nostru junimiștilor, fracțiunei partidului conservator, care are un program și tendințe in care putem găsi puncte comune și de unde putem pleca in comun acord pentru realizarea imediată a unor necesități și cerinți urgente. Junimiștii admit intervenția Statului deși nu atît de larg cum ințelegem noi radicalii acest principiu, dar adoptarea lui de către junimiști ne este suficient, ca să-1 putem utiliza in interesul revendicărilor noastre. Ce a ramas din conlucrarea chiar numai a junimiștilor, cu conservatorii, la ce au servit principiile junimiste și intrucît au putut ele să influențeze asupra legiferărei conservatorilor, o știm cu toții. Nu avem decît să ne reamintim legea m voielelor agricole, a cărei modificări era așa de bine documentată și argumentată de d. Carp in expunerea de motive cu care insoțea acea lege, n’avem decît să reamintim campania intestină și ocultă pe care conservatorii de marcă o duceau contra d-lui Carp pe tema acelei legi, n’avem decît să ne amintim de ultimul articol, articol adițional, propus și votat de conservatori, pentru ca să ne convingem de ceea ce gîndesc conservatorii in materie de intervenție a Statului. In plină Cameră chiar, ei au ținut să-și manifesteze pe față oroarea lor contra acestui principiu. Avem oare nevoie să mai amintim legea minelor și campania dusă contra d-lui Carp de iisi și conservatori pe tema acestei legi, in care protecțiunea ce se da muncei era mai puțin decît paliativ, ceva cu totul anodin și fără nici un rezultat practic pentru asigurarea muncitorilor din fabrici, cea mai importantă notă democratică din toată economia acelei legi. Apoi dacă d. Carp, conservator de altfel, n’a putut convinge și invinge pe ceilalți conservatori, de niște reforme care aveau o tendință oarecare democratică și un pas cătră progres pe calea economică, cred radicalii că vor putea fi mai norocoși, că vor convinge sau vor invinge ei pe d. Lascar Catargiu ? Până la proba contrară ne indoim și ne indoim mult de putința realizărei unei atari tendinți, care de altfel nu e inscrisa in programul democrat radical. Dar dacă ne întoarcem acum la reformele plecate din adevărat spirit conservator, ca modificarea legei comunale, a legei județene, a articolelor din legea electorală și ne oprim numai la aceste legi, nu ne putem convinge numai din modul cum au fost modificate, că conservatorii sunt contra descentrațizărei administrative, contra autonomiei comunale și județiane, contra libertăței electorale ? Și dacă ne aducem aminte că cele două dintâi legi datează abia de doi ani, iar cea din urmă abia de un an, ce ne mai putem aștepta de la spiritul de democratism al conservatorilor. Care a fost și care va fi acțiunea politică a conservatorilor reiesă din viseși actele și legile lor de guvernămint. Cum dar gruparea radicală fără a renunța la punctele primordiale și esențiale ale programului ce -și au dat, vor putea ca conștiința împăcată să deie sprijinul lor hotărît și statornic acțiunei politice a partidului conservator?* Că conservatorii vor fi adoptat, pentru necesitatea cauzei, fără oblige, în mod general și evaziv oarecari enumerări de principii, să poate, această adopțiune nu ne dă nici o garanție că se vor* ține de cuvînt, după ce vor fi trecut gârla. Dacă însă conservatorii vor fi primit in mod sincer și hotărit, fără rezervă și fără arrere pensie macar cîteva principii fundamentale ale democrației, vom fi cel întâi a’i felicita și vom recunoaște că gruparea radicală va fi avut meritul de a fi știut să lucreze pe G.c. Lascar Catargiu. De unde nu, C.c. Lascar Catargiu ar fi probat o dată mai mult că are o doză mare de bun simț și că a știut să întoarcă șurubul, să regularisască pe radicali. De altmintreiea întrunirea conservatorilor la care vor vorbi doi. Catargiu, Take Ionescu și G. Panu, va avea darul de a ne lămuri până la un punct situațiunea reciprocă, de a ne indica cum stau lucrurile cu unirea, fuziunea sau contopirea radical-conservatoare. Așteptăm lămuririle. V.III SILUETE Domnișoara Farmecul nespus de dulce a unei seri petrecut.« împreună mă face la tresarim și acuma cînd îmi sună la ureche numele iei. Un fior străbate intreg corpul meu și de ce?—de ce pentru că tratî ilusia ce m'o făiusem la Taramat intro zi, tocnacum o corabie aruncată de vînt pe o stâncă, se sfarmă in mii de bucăți. De atunci am căutat să evit și am evitat-o. Astăzi când niraani s‘a implirit‘am hotărât soi creeac o siluetă. ^E șatenă —o șctenă ca te faca să uiți că trăești, când impresiile tont de curând formate și diacon« trase o zice amare a trăi in tim după ce ea s‘a plictisit de tine și altul iți ea locui. Cu alte cuvinte e consequența prncipiului natalU,stea e crudă și, pentru a , simți fericit trebâe să fii veșnic visător. Se plimbă regulat la Copou dimineața când cântă muzica ei d-na .... prietena ei —Semne particulare Cunoaște un nou preferance. Instrdcția Cabana O depeșă oficială a generalului Weyler spune că vaporul de comerciu, Balio, armat de resboi, sub ordinele unui aspirant de ofițer, a fost atacat de insurgenți pe când mergea pe rîu in sus. După o luptă crîncenă munițiunile fură terminate, cazanele numai putură servi, comandantul și cei cinci oameni cari formau echipajul fură răniți grav. Bastimentul fu cufundat de către insurgenți carii spînzurară pe pilot, întrunirile din Iași E drept că intru cât privește puterea de resistență și de opunere, lașul e mai domol ca multe alte orașe din țară. Cu atât mai semnificative sunt cele doua întruniri ținute in două zile consecutive. Ele însemnează că actualul guvern liberal și-a mîncat traiul și după sentința lașului, nu-i remâne decât să se retragă. Ambele întruniri au întrecut un succes orice așteptare, ținind seamă de faptul că administrația n’a lăsat nemic nevitrebuințat pentru a le zădărnici. Totuși fiecare din ele au avut nota sa parțială, întrunirea conservatoare, la care au luat parte exclusiv numai membrii înregimentați a celor trei grupuri, junimiști, conservatori și radicali, din localitate, dovedește in de ajuns că țara se găsește intr’o ‘stare anormală, pentru ca mai ales ieșenii să tolereze și chiar să încurajeze o întrunire la care să asiste c.c. Lascar Catargiu, însoțit de c.c. lancu Ventura, omul cel mai urît, nu numai de ieșeni da chiar de conservatori. De prisos să mai insist asupra faptului pe deplin dovedit, că dacă guvernul liberal n’ar fi comis atâtea nelegiuiri, conservatorii insă multă vreme n’ar fi indrăznit să apeleze la cetățeni, ne cum să-i convoacem întruniri, încă și mai puțin a se hrăni cu gândul că pot reveni la putere, întrunirea stingei liberale a avut un caracter mai larg, mai măreț. Nu erau numai înregimentații cari veniseră să se inspire de la șefi, era lașul întreg, era mulțimea care sufere și care venise să-și unească glasul ei de protestare cu cel al țarei întregi, în potriva nelegiuirilor ce le comite zilnic guvernul d-lui Sturza. Nu dorința de a vedea readuși pe conservatori la putere a împins pe miile de cetățeni de a veni la întrunirea stingei liberale, ci pur și simplu dorința legitimă de a protesta inpotriva starei de lucruri intolerabile și a contribui cu puterile lor de a vedea țara readusă in legalitate, și in speranța că partidul liberal va ținea în seamă mișcarea lor, pentru a urma calea ce-i indică representanții liberalidemocrați, dacă nu vor să cadă în întregime sub disprețul în care să găsește astăzi îngropat guvernul d-lui Sturza. Iar entusiasmul cu care ieșenii au primit pe reprezentanții stingei liberale, întrunirele grandioase ce le-au făcut și triumful și slăvirea aratată d-lui Eleva, dovidesc cu prisosință că și ieșenii, ca și țara întreagă aprobă lupta curagioasă întreprinsă de d. Eleva și amicii d-sale în potriva guvernului nedemn al d-lui Sturza și aprobă în acelaș și ultima încercare pe care tribunul o face pentru redeșteptarea partidului liberal și îndrumarea sa pe calea democrației și înplinirea angajamentelor luate. Liberalii au cuvîntul. Țara s’a pronunțat și datoria lor e de a se supune curind, dacă nu vor să piardă cu desăvîrșire încrederea ei. Moș Veveriță. Asasinarea marchizului Mores Marchizul de Morès a fost unul dintre acei oameni, cari caută un mijloc prin care s’ar putea face cunoscuți. După ce se inșală în rândurile anarhiștilor și își cîștigă printr’aceasta vreo cîteva luni de închisoare, se asocia la propaganda antisemitică a lui Drumont. Afacerile și posițiunea sa fiind cu totul zdruncinata Mare, caută să’și facă o nouă reclamă prin expedițiunea* a sa in pustiurile sahariene. In această expediție își pierdu insă viața, iată cum s’a petrecut: Mores călători acompaniat de trei servitori ai săi și acoperit de o excortă de indigni. Înainte de a pleca pentru oaza Rath, care forma țelul său trimise 25.000 K. unui trib Sahara, această sumă deșteptă lăcomia indigenilor, cari ii atacară pe drum și impedicând pe servitori de a se mișca il uciseră. Moartea marchizului n’a produs nici o senzație. El nu fost nici un politician și nici expediția n’a făcut’o spre a servi științei ci spre ași face reclamă. Noi presiuni Guvernul consultînd pe mai mulți jurisconsulți, s’a convins in cele din urmă că nu poate da in judecată pe Mitropolitul Primat, chiar socotindu-l ca un simplu monah, decit înaintea curței de casație. Acum neavând probe de culpabilitate și guvernul temindu-se că curtea de casație, nu va putea să condamne pe un om nevinovat a hotărit încetarea urmăririlor. In schimb, el va recurge din nou la calea presiunilor, silind pe Mitropolitul Primat să plece din țară și astfel să poată pune un capăt agitațiunei. Naufragiul vaporului Eagles Drummond-Castle Vestea despre naufragiul lui „Drummond-Castle“ a aruncat consternația in populațiunea Londrei. Scenele cele mai sfășăitoare se petrec in birourile companiei Donah Duree unde se grămădesc neamurile victimelor pentru a avea detailuri. O telegramă confirmă că toți pasagerii și echipajul lui „Drumond-Castle“ au perit afară de trei persoane. Consulul Eagles la Brest a fost informat de prefectul maritim că a luat mărturiele supraviețuitorilor. Trebuia se fi fost pe bord in momentul desastrului 250 de persoane. La biuroul companiei, se raportează că in momentul cănd vaporul sumbru s’a văzut două șalupe incarcate cu pasageri, care căutau a se departa de el dar nu se știe incă dacă a reușit. SIMU CLIPUȘI dacă clipele iubirei Se scurg ca undele pe apa, Și dacă ’ntreagi fericire Azi din durere se adapă, Au, nu’ți ramine alt nemica Decît durerile de ieri? De ce să'ți blestemi oare viața Cind dinsa-i viața și'n dureri ? Și dacă omul ie de-o clipă In viața vecinicei naturi, Și dacă’n mrejele i se țese Și fericire și torturi, Să’ți cauți singur vecinicia Și liniștea intr’un mormint, Cind iei deschise-i ori și cărui Ce-și duce traiul pe pămînt ? Ion Dafin. Telegrame (Serviciul ziarelor străine) PETERSBURG. Scenele de agitație ivite in cercurile lucrătorilor cu ocasiunea serbărilor de încoronare au fost numai prevestitoare unei mari acțiuni a lucrătorilor. Lucrătorii in fabrica de țesut König au incetat lucru. PETERSBURG.Din scrisorile cifrate, găsite la nihiliștii din Varșovia și Moscova s’a dovedit că ei stăteau in legătură cu nihiliștii din Petersburg. Poliția de aici a arestat pe 15 inși, intre cari 2 profesori, un pictor, un nuvelist iar restul studenți. In casele lor s’au făcut percheziții și s-au confiscat numeroase broșuri și manifeste revoluționare. ROMA.Guvernul italian a hotărât să lucreze de acord cu cel englez, in chestia cretană. Atît Italia cât și Anglia vor observa deocamdată o atitudine rezervată. Lingă țărmurii Cretei, se află 3 vapoare italiene, pentru protejarea supușilor italieni din acea insulă. VIENA. —Un cutremur undulatoriu de pămînt, insoțit de bubuitor suzerane, a sguduit Laibach-ul și imprejurimele. Mai multe case din Laibach au suferit stricăciuni. N’a fost nici un accident de persoane. BRESLAU. —Un tren de marfă s’a ciocnit cu unul de persoane nu departe de gara de sud a orașului. Locomotivele și cîteva vagoane s’au sfărâmat. 2 pasageri și 1 frinar au fost omorîți. Sunt 7 răniți._________________ Ji fie din album Viața unei finei se poate împărți in trei epoce: in cer, intăi dorește amorul, in a doia il capătă, iar in a treia il regretă.* * * Vulpea e greață, dar mai șireată e cu dama e femeea care iubește. V. CULIANA A CINCIA Iluminarea lașului Iluminarea Economiștii au remarcat că se poate măsura gradul de civilisațiune a unui popor, după modul cum să luminează.— Un strein care ar veni pentru moment la noi, n’ar putea decât să ne facă o recomandație puțin elogioasă și demnă de noi.—In adevăr, industria iluminării este una din acele care contribue mai mult la binele public și la hygienă, și din acest punct de vedere, este incontestabil că lămpile electrice realisează un progres considerabil asupra celorl’alte mijloace de iluminare. Pentru moment să cheltuește la Iași 100000 lei pentru a avea obscuritatea”, căci numai lumină nu să poate numi ceea ce avem.—Rușine pentru noi dacă un străin ar veni a ne vedea teatrul luminat cu luminări, lucru care nu se găsește nici prin sate in țările civilisate. Nefiind gaz aerian ca la București, iluminarea electrică să impune ca ultim cuvint al progresului. Lămpile cu arc voltaic pentru stradele principale și piețele publice, și lămpile de incandescență pentru stradele secundare. Pentru a ne putea face o idee despre sistemul cel mai bun cât și dacă e bine ca să trecem in revistă unele concesiuni din țară. * » Iluminarea cu gaz a orașului București. S’a acordat d-nului Gottereau această concesiune pentru patruzeci de ani, cu o despăgubire de un milion două sute de mii franci (1200000) ce se vor plăti de oraș d-lui Gottereau.(Art. 2). Comuna va da pentru construcția uzinei, un foc de trei hectari. (Art. 4). Orașul se obligă pentru 4000 becuri, cari să vor reimpărți precum urmează : 2000 cel puțin să vor așeza pe cele d’intățți 65000 metri de canalisare, iar pentru cele rămase pană la suma arătată să vor așeza pe canalisare insă plătită de oraș, dacă se află exterior perimetrului determinat. (Art. 6 și 7). Se va scuti de taxa comunală aparatele cărbuni și celelalte substanțe cari servesc la fabricarea și lămurirea gazului. Art. 17 scutiri de taxe. Prețurile sunt fixate după cum urmează: Pentru becuri de l a serie, arzind 100 litri pe oră, de putere de 9 luminări, pe an............................109, 50 Pentru a II-a serie, arzind 140 litri pe oră, putere de 12 luminări ....................................... 153, 30 Pentru a III-a serie, arzind 200 litri cu puterea de 18 luminări ......................................219 . Gazul predat cu comptomu se va plăti câte treizeci centime metru cubic (Art. 19).Iluminarea particulară va fi cu 30% mai scump (Art. 31). Comisionarul va depune la inchierea contractului pe lingă cauțiunea de 50000 franci, incă 50000 franci, cari vor purta dobanda de 7 ° C )■După terminarea lucrărilor banii se vor inapoia (Art. 9). iluminarea orașului Craiova cu electricitate. Comuna acordă societăței Allgemeine- Electricitats-Gesellschaft pe timp de patruzeci de ani, concesiunea pe tot teritoriul Craiovei, cu raza sa afară din barieră. Pentru tot felul de lucrări, pentru aparate și material ce exită deosebitele comande, complectarea stradelor sau punerea in legătură cu dînsa, și va atașa acestui contract in cursul executării instalațiunei o tarifă maximală (Art. 1). Comuna acordă un loc de suprafață de 1922 m2.(Art. 2). Comisionarul va complecta garanția la suma de 30000 lei (Art. 3). Comuna devine proprietară de toate lucrările făcute numai in cei de întăiu 30 ani, iar tot ce se va face in cei 10 ani din urmă, primăria va fi obligată a despăgubi pe comisionar. (Art. 10). Scutiri de taxe comunale (Art. 13). Comuna se obligă la o consumație minimală de 87500 lei pentru o zonă de conducte publice in lungime de 30 kilometre (Art. 15). Comuna va plăti pentru o lampă incandescență de 16 luminări, lei 91. -Pentru o lampă voltaică de 8 amperi, echivalînd cu vr’o 1000 luminări, 905 lei. - Prețuri deduse din 8 bani și 75 pentru fie care hectoratt consumată pe oră. Dacă se va arde mai mult de 2500 ori, se va plăti in plus cantitatea consumată (Art. 25). Tramway cu cai și electric la București I.Comuna acordă d-lui H. H.de Mer.