Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208)
1897-01-03 / nr. 1135
sd.acțla, la Tipografia Evexilnaontial-uii STRADA STEFAN CEL MAiE No 38 lael HI Director Politic G. A. SCORTESCU !lü Sailgfi&R 10 SANI pe 6 ioni , , , „ 12 - « pe 3 luni . . „ 6 - litru străinăianj, us an „ 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN VINERI 13 IANUARIE:18 ¥? Anunciuri Inserii și Reclame Pe pegina 1 linia gamond . Lei 4— Pe pagina II » » . . » 2— Pe , II Pe , IV Un număr 10 Varii ^Administrația : LA TIPOG11AFIA „BVJWINENril LlJI 4 «RADA STEFAN GEL MARE La Catul l-iv.60 -25 IM PERDUT reaga presă din țară, făcînd bilanțul ai ce a dispărut, am înregistrat cu mîltfaptul atit de bine constatat că a fost n nenorocit pentru țară, și desastres ’n partidul liberal.* Cu *atîta iluzia sa a așteptat venirea la putere a unului liberal, atitea promisiunii s’ă , în cit astăzi contrastul cu cele pete e prea mare și nemărginită e cea ce a cuprins pe toată lumea, eșala e numai a liberalilor. Abia se entusiasmul primului moment și spalmă se putea ceti năzuințele redare a d-lui Dimitrie Sturza și clósa nestrămutată de a subjuga țara și Iul uneitirelor oculte. Cu drept cuava iasă a judecat că d. Nicolae Flocinci parte din cabinet e o chiezoșie întă pentru a anihila apucăturele reșefului acestui guvern. Aceasta a o oculta și atunci prin mijloacele e ce o caracteriseaza a căutat a se asa de d. Fieva, singurul element de d și de cinste, chiar debandada cea mai umeroasă a st.area d-lui Fieva a fost semnalul i ca oculta să dea navală la bogă ei pentru a istovi in gheșeftunie mai murdare, iar pentru d. Sturza frare;iui«; era 'Thiu'aluri și dese, care a reve .at țara întreaga ca sgur om. A înțeles că programul de la Iași, a căruia liberalii au venit la pu. fost as virist in coșnița cu gunoiu.ul legilor descentralizătoare și a ei electorale am avut nenorocita a Mitropolitului primat, chestie Hod. Sturza cu atita venin, includ streinătatea ar fi fost un isvor de nenorociri și mai mari, dacă la , ar fi intervenit energia d-lui Nicleva și al amicilor sei, pentru a o luptă pe vieață și pe moarte și in sine să sdrobească pentru tot reptila imbracată in haina de prim u iar dreptatea să triumfe. * * * e sus menționate in citeva finfăcut ca un an de zile să treacă •oliri zădarnice, in polimici vioin lupte acute, nu pentru a db-o reformă sau îmbunătățire nouă, tru a restabili ordinea și pacea oară, sdruncinatâ de domnia nellui Sturza: adâncă mâhnire trebuie să cons. nici azi situația nu se schimbată.t că d. Aurelian a arătat la inrecare buna-voință de a se cottela ocultă și de a se adresa liberalilor cinstiți pentru a da guvern puternic, acuzat și care se sare să dea țărei o conpemferințelor din trecut și a redat liberal prestigiul ce i-a răpit pare că d. Aurelian evită le a orire decizivă, și preferă mai ontinue cu tertipuri și prepte, prelungit deja prea mult, jen-a deveni chiar periculoasa initiat, oculta e neghina cu e idui liberal și orice coin ia nu poate fi decit primejdă.Cu colaboratorii și nenorocit, tfel,—și d. Aurelian e convins și nimaruia nu-i mai este pericerca să imblînzească pe ea răpițârei un timp atit de mintări ‘zadarnice, trebue luată. Ilian se crede in stare de a capăt misiunea ce și-a luat-o trebuie se șovăească o clipă trasa țara și pe sine de vnî a ocultei, ori să renunțe că la insărcinarea ce și-o ne inșelăm. Dacă d. Sturdza a să piardă un an de zile sfășurarea unor scandaluri și astăzi o crimă și mai bun ca țara să mai piardă svîrcoliri zădarnice, tot a fi luate,cît se poate mai in grabă, căci țara prea situlă, e pe cala de a pierde ori ce răbdare și atunci anul 1897 se va preface pentru liberali intr’un an fatal, atit de fatal, incit orice pocăință va fi de prisos. Hwmwviw Un an pardut In jurul unei idei Votul obștesc 1896-1897 LUPTA VIITOARE var ușurința cu care se procedează in magistratura. E timpul să se înceapă și in țara noastra aceiași campanie de protestare, in caz de tortură ori de arestare nemotivată să provoace energice protestări pentru ca astfel iu sa priceapă oamenii justiției că există ceva mai presus de slova legei și de tălmăcirea elastică la care este supusă—există o demnitate omenească, și aceasta trebue respectată înainte de toate. NEMO SILUETE D-șoara Al... Botoșani. D-ra Al.... e o adevărată madonă a lui Raphael. Ochii sei profunzi și limpezi, albaștri ca azurul cerului, sprincenele negre, gura mică, garnisită cu niște adevărați mărgăritari, părul negru, buclat și mătăsos, care cade in valuri pe majestuoșii sei umeri, iată atâtea caractere, care mă fac să o numesc cu drept cuvint madona lui Raphael. Mersu-i cadențat iar talia-i sveltă și subțirică. Caracteristic. A plecat pentru serbători in Tg.Frumos la rudele Ei. La deschiderea școlilor se va reintoarce in Botoșani, fiind nevoită, căci este profesoară. Semne particulare. Se preumblă deseori cu prietena sa Ely..., a cărei siluetă, voi face-o in curând. Autori de predilecție. Cei francezi. Parfum favorit. Nu-l cunosc. Bon-Gout. Justiție injustă Afacerea Fischer Chestiunea e recentă incă, amintim de căzul senzațional al doamnei Steiner când am avut ocazia să vedem că in fața justiției există numai o aparență de egalitate. Justiția fiind lasata pe voia oamenilor, ea nu mai poate răminea la inalțimea ideala unde ar trebui să troneze. Judecătorii de toate rangurile și soiurile, oameni înainte da a fi magistrați, sunt firește înzestrați cu slăbiciuni, greșeli, patimi și porniri. Așa văzurăm in cazul pomenit mai sus oameni de-ai justiției lăsîndu-se convinși cu prea multă ușurință, ispitiți de aparențe inșălătoare contriburii înainte de a se fi dovedit „crima“ de a compromite numele unei bogate femei, care n’avea poate altă vină decit bogăția ei. Cazul fraților Fischer, acuzați de a fi provocat arderea unei fabrici este aproape asemănător in ceea ce privește modul de a proceda, frăgănarea neobicinuită, bornielile justiției, cu acel al d-nei Steiner. Dacă după dovezile ce va aduce judecarea procesului, vinovăția acuzaților acestora va fi găsită imposibilă de demonstrat, ori radicalmente falsă ! Nu ne vom afla oare atunci in fața unei regretabile și chiar criminale severetați a justiției și in special a procurorului general care provoacă atitea aminări. ? Sesiunile de jurați se țin la intervale lungi, de luni întregi dar de arest preventiv iată ce se impune unor acuzați înainte ca ei să fi fost dovediți de vreo vină! Tortura morală pe lângă acea fizică , dezonoarea și ruina materială—iată ce rezultat pot avea numai oarecare bănueli ale uunui malt magistrat, reprezentant al justiției. Ce lucrare interesantă s'ar putea alcătui adunându-se laolaltă toate, nenumăratele cazuri de greșeli juridice, cind acuzații reținuți și chinuiți luni și ani întregi au fost in urmă eliberați—fără vină. In ce chip răsplătește justiția aceste nelegiuri comise atât de des in contra societății, insultele in potriva unor nevinovați ? Peângă rarele cazuri înregistrate de presă sute de cazuri se întâmplă ; mii de oameni sunt torturați in cursul unui an in nenumăratele oficii ale marei și sfintei justiții. N'am avut tare acum câteva zile de înregistrat caul bietului ziarist adus din București , ocazia furtului lui Harnagea ? Cine d'e ce s'ar fi întâmplat dacă in loc de a fi un ziarist cu vază, bănuitul ar fi un suplu muritor, un om de rind,—un biet jicn ori un lucrător ?... Instrucție secret se servește incă la noi și aiurea, de ajloace inchizitoriale ; cabinetele judecăților de instrucție au incă de corolar -ciulele și plumburile jandarmilor de polis. Regnăm, lucrul e din cale afară trist In toate țările civilizate au avut loc anul acela protestări violente inpotriva greșelilor și procedeelor justiției, pretutendeni • ii imAaistenti» —»>>•' * -----■'. Votul obștesc La intrunirea pe care partizanii votului obștesc a ținut-o la Brăila și despre care Eveminenitul a dat o complectă dare de seamă, sa adoptat următoarea : oțiune Qetățenii Birânei, întruniți asa, 23 Decembrie 1816, in sala Paradis și ascultîndi expunerile deputaților democrați și membrilor Uniunei sufragiului universal,se cred datori a exprima in numele întregei democrații a Brăilei, adâncile lor mulțumiri celor de valoroși luptători pentru drepturile poporului, cari au manifestat prin voturile lor pentru votul universal in sinul Admir M deputaților și se declară hotăriți a sprijini din toate puterile acțiunea parlamentară și extra-parlamentară pentru obținerea marei reforme electorale. _________________Spic. mm (Formă populară) Foaie verde foi de mare In grădina cu răsare Intilnii in dimineață, Ochii negri plini de viață. Foaie verde busuioc Ziua azi mi-i eu noroc. Dulci's ochii dragei mele Cu lumini ca două stele ; Dar mai dulci's sara, cind Focul dragostei mi-aprind. Foaie verde merișor Cind a fi să fiu să mor In oglinda lor curată Sd'mi văd viața nnc’o dată. Ceplenița 1895 Iulie, VLAD: In jurul unei idei Anul care vine ne pregătește poate mari surprize in politică. In realitate ele vor fi numai consecințe insemnatelor evenimente care au avut in politica noastră in cursul anului 1896. Surpriza la care ne gindim e că ni se pare că vom avea cele două „mari“ partide istorice grupate laolaltă față cu numeroși partizani ai reformelor democrate. Se petrece in adevăr un fapt curios. Conservatorii și-au uitat un moment rolul de buni și statornici opozanți înainte de toate, pentru a combate in primul loc ideea SUFRAGIULUI UNIVERSAL care tinde a se înrădăcina in masele poporului. Căci un lucru e sigur: de astă dată nu mai e vorba de o himera, de un platonism. Avem 39 de deputați favorabili reformei, ba avem și un senat chiar partizani îndrăzneți ai votului obștesc. Organile cele mai răspîndite in popor agită cu entuziasm pentru revizuirea constituției. Pericolul devine iminent. Conservatorii pururea pe pragul paterei, mai ales in fața incapacității ocultei, se gindesc cu multă frică la ziua cind vor fi nevoiți a ceda cererei unanime și cind— ce ironie— vor trebui—ei! — să înscrie in program revizuirea constituției in acest sens. De-o potrivă de reacționari, ocultiștii ambelor partide cugetă negreșit la o alianța inpotriva democrației care propagă subfragiul universal și iată de ce putem avea plăcuta surpriză de a găsi aliați IN POTRIVA unei idei pe reacționarii de toate timp i IMF - JURUL ideei sincerii liberali ajutați de întreaga democrație intre care negreșit o bună parte a fostului partid radical, adecă a partidului care lupta pentru SUFRAGIUL UNIVFSAL in primul loc. Revizuirea constituției, fatală și sigură, se poate prezice cu siguranță matematică. Dovada cea mai bună și cel mai favorabil argument in sprijinul ei este frica ce a cuprins pe reacționarii tuturor partidelor. NEROnek Oberrabiner din Viena și Zadic Dahn grand rabbin de france. In unul din numărul viitor vom arăta valoroasele sale lucrări și revistele unde sunt publicata 0 miscare religioasa pik . In unul din numerile precedente ale ziarului nostru, am vorbit despre alegerea d-lui dr. i Niemrower ca predicator-rabin al comunității israelite din localitate. Această alegere va da probabil naștere la o mare mișcare printre evrei, căci sunt mulți cari din multiple motive s’ar inpotrivi la instalarea sa. Lupta religioasa a și inceput și inainte de a ne opri un moment asupra ei, e bine să aruncăm o privire fugitivă asupra omului care a provocat-o, intr’un timp relativ foarte scurt. * % % Rabinul dr. I. Niemirower e născut la 1872 din familia Niemirower așezată aici de multă vreme. El este nepotul lui Samuel Niemirower care a fost invitat să primească demnitatea de mare „rabin“ al evreilor din Iași, insă n’a vrut si o primească fiind prea in vrrsta. Dr. Niemirower se prepară aici pentru studiile academice, se ocupă foarte mult cu studiul talmudului și in 1890 după sfaturile amicilor sei: Dr. Lippe, Saul Levin, Jacques Daniel ș. a. pleca la Berlin pentru a’și complecta studiile sale in științele moderne. In scurt timp reuși cu succes la toate examenele studiilor preparatoare pentru Universitate și fu admis ca freqvent ia facultate de filosofie a universitatei din Berlin. El studia : Filosofia, Istoria și literatura universală, Orentalia și Economia politică. In Universitate își atrase in scurt timp simpatia profesorilor sei care erau: Ebbinghaus, Geiger, von Gizicki, Lison, Geheimer, Ruth Lazarus, Mendel, Paulsen, Edu, Bois Raymond, Runze, Simmel Erich Schmidt, Stumpf, Steinthal, von Treitschke, Wagner, Geheimer Rahk Zeller. Examenul de dr. in filosofie T obținu cu nota „magna cum laude“ Teza sa de doctorat a fost lucrarea „Parallelismus der drei Kritiken Kant’s, Genesis, Inhalt und Einfluss von Lesing’s Laoken, o lucrare care a fost mult lăudată de comisiune de doctorat. In 1896 in editura Libent Bem, Lipska apăru o lucrare a sa filosofică de mare valoare ,,Üen’ Zusamenhang von Willenstreit, Gewissen, Belehnung und Strafe“ tipărită de Ordinarius a Universităței din Bern dr. L. Stein fondatorul și redactorul „Arhivei pentru istoria filosofiei“. Această lucrare a fost foarte bine primită in străinătate.♦ * * Pe cînd el urma facultatea da f fiosofie își complectă și studiile sale rabinice și își desvoltă cunoștințele sale religioase, așa ca in 1898 obținu autorizațiunea de Rabin de la fundatorul „Der Realenciclopedie der Bibel und des Talmuds“ Dr. /. Hambengen marele grossherzoglicher Ober et, Landesrabiner din Meklenburg- Sterlitz, Rabinul Dr. Ungherleiter din Berlin, Oberrabiner Dr. Gudemann, Seminar rector Prof. Schwarz, Lector Friedman, Rabinul Fleissig, Dr. Bloch Viena, Landesrabiner din Moravia Dr. Placek in Brun. Deaseminea Prof. Lazarus prin citeva scrisori il recomandă foarte cald și-i prezice un viitor mare. El a fost elev al marei scoale Beth Hamidras sub conducerea Rabinilor Dr. Hildisheimer și Richerfeld in care a și ținut prelegeri din Talmud. încă din anul 1893, Dr. Niemirower ținu o mulțime de predici inaintea unui auditoriu compus din lumea cea mai cultă, in Berlin vorbind in societatea literară „Montefiore“ și in mai multe templuri obținind cel mai mare succes. Tot cam din acel timp el conlucra la o mulțime de reviste literare-filosofice din Germania și America, fiind pus intre cei dintâi și obținând chiar un premiu pentru una din lucrările sale. Toate predicele sale fură stenografiate și date la lumină de revista „Kateder Ka*r>zel“ in care in SCSISCHI DIN PAfila 31 Decembrie. In capitala lumei fiecare zi iși are evenimentul artistic. Marele pictor rus Vassili Verestschagin a expus in unul din saloanele artistice ultimele sale producțiuni, campania lui Napoleon in Rusia in 1872 și o mare parte din vechile lucrări. Cunoșteam numele marelui pictor din articolele entuziaste ale d-lui V. G. Morțun publicate in „Contemporanul“, dar o senzație de intraductibilă intensitate am simțit in fața singeroasei epopei ce se desfășoară pe prizele maestrului. Nu există in istoria celebrităților o figură mai tipică, mai populară și in aparență mai ușoară de fixat ca acea a lui Napoleon I. Cuceritorul „înaintea Moscovei“ este primul tablou din cele douăsprezece expuse. Mic, îndesat, aproape gras, cu gâtul scurt, cu umerii depărtați, cu gura largă —senzuală oarecum,—cu fruntea mare răsărind de sub legendara pălărie cu borduri mari, Cezarul privește încruntat; figura lui e inroșită de flăcările depărtate, pulpa tremurând de spasm, iar ochiul lui răsfrânga sălbatec, dezastrul unei lumi. In „Retragerea“, micul imparat, odinioară înfășurat, de roșața de flăcări, pășește alb de omătin fruntea suitei, luptând cu nămneții, acoperit de promoroaca gerului; pășește greoia, cu brațele încrucișate pe piept, tăcut și urmărit parcă de gemetele miilor de soldați care zac in drum, arătându-și cai, brațul ori piciorul de sub tr<ile enorm Sunt spăimântător de sugge ie acele plagii in carta, ca capacii albi iaaățiui zăpadă intinzindu-și ramurile de-asupra tpelor flămânde, in dezordine, care fug s,a cunoaște locul, care lasă in urma lor <davre, cărora păsările de pradă au loc macar ragazul de a muri de-a binelea... Arta lui Verestschagin vorbește nu nuu ochiului, gustului estetic, dar și sufletul nervilor. Omul care a atins apogeul mări și abisul celei mai adânci decăderi ne aprin toată măreția de geniu distrugător fugit de propria-i monstruozitate — Taine vede decât un monstru in idolul poporul francez de odinioară. Stăpânul Europei și omenirei, l’homme qui genait Dieu, cum si Victor Hugo sufere de frig și de remușcă rătăcind in stepele Rusiei. Gât suntem departe de figura divinizată de Heine, eroul tablourilor lui David și de legende epice ale lui d’Esparbas. Verestschagin pare a impărtăși părtea lui Tolstoi și patrioții franceji au prtestat in contra comentariilor de care e tilul a însoțit operile sale și aceasta au nevoit să le suprime, dar in aceiaș ziu suprimă și opoziția... S’ar zice că uniri franco-rusă nu ingăduie insă a bîrfi Napoleon. Dar mai remarcabile incă sunt une din vechile tablouri ale marelui pictor anume acele privitoare la resboiul Ruși Turc din 1877. Verestschagin a luat par activă la răsboi și din descrierile lui ai aflat că a zăcut trei luni bolnav la București. „Calea spre Plevna“ este subiectul unui tablou. Un cimp pustiu, pustiu și nin cadavre samanate peste tot... Cioarele si tale se odihnesc pe sîrmele de telegraf poate sub degetele lor firele transm pretutindeni vestea imbucurătoruli triumf“. „Totul e liniștit la Schipkan. Fraza aceasta dintr’un raport oficial servește drep subiect unui tablou, din cele mai faimoase. Totul e liniștit...;pentru că totul mort la strâmtoarea de la Shipka, ea sentinela pe jumătate dispărută un om înghețat cu arma subsuori, soldat nemișcat și mut peste care vremea ningi ninge liniștit... Totul e liniștit la Sehipki Soldații romîni figurează in multe di aceste tablouri cum și unele scene sun din viața noastră țărănească și monaha. Dar cel mai senzațional este negreși „Apoteoza războiul“: o piramidă uriașă ii tocmită din capete de om, cranii goali cu orbite adinei, cu măsele stârphate, c gurile cascate, rânjind. Tabloil e „dedicat tuturor cuceritorilor trecuți, prezent și viitori...“ In timpul unei expoziții , Berlin zice Jules Clarelie artistul duse pe generalul Moltke in fața tabloului și ari satisfacția de a-l indispune prin cruzimei priveliștei. Dar Verestschagiu apăsa demonic vorbind eroului teutonic : „...tuturnr Orle pmlirilor fragili r>r. a inv.li