Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)
1897-11-25 / nr. 1397
ANU AL V-lea No. 1397 ABONAMENTE . Înainte pe un an . . . ■ Lei 24— ., 6 luni.......................... 12— ., „ 3 luni....................... 6— 1 străinătate un an . . . . 36 -Un număr 10 bani REDACȚIA LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 Xa,gsi EDIȚIA III-a ZIAR COTIDIAN Director Politic MARȚI 25 NOEMBRIE 1897 v mi..m ..um Anunciuri inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4— ■ [UNK] N .. „ 2•. .. HI .. „ „ 50 .. „ IV „ „ „ 25 Un număr 10 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIOTUL“ STR. STEFAN CEL MARE GR. SCORTESCU UUIMfuMUMta&Aui LA CATUL l ia Frumos început!... Cu aită lipsă de corectitudine se proced in lumea noastră politică, mai in toate afacerile!... Mai cu samă actualul guvern, in dorința de a-și mai prelungi agonia și de a ’și aduna in Camere cu mai mulți partizani, nu se dă in lături de la nici o calcare de lege. Așa, in sesiunea aceasta parlamentară, chiar in primele ședințe, ne-a fost dat să asistăm la o calcare evidentă a legei de către guvern. S’a ridicat in cameră, chestiunea dacă d-nii Cozmovici și Radu, ambii profesori universitari salariați, mai pot deține mandatul de deputat. Legea ie foarte clară in această privință: mandatul,de deputat ie in incompatibilitate cu orice funcție salariată de guvern, prin urmare d-nii Radu și Cozmovici, ca profesori suplinitori, nu mai pot deputați. Cu toate acestea guvernul a susținut contrariul, și numiții domni au rămas deputați, iată cum se procedează in lumea noastră politică! Dacă d-nii Radu și Cozmovici ar fi fost contra guvernului, cu siguranță că azi n’ar mai fi deputați. Dar fiind că sunt niște sprijinitori ai ocultei, și fiind că guvernul are față cu puternica opoziție din cameră, așa de mare nevoie de partizani, —au rămas buni deputați in disprețul legilor și a celei mai elementare corectitudini politice. Recunoaștem că i-ar fi venit greu guvernului să lase să se proclame vacante locurile celor 2 partizani ai săi, mai ales că in locul lor, guvernul avea toată șansa să vadă intrînd in cameră doi dușmani de-ai săi, dar nu ’i mai puțin adevărat că nelegalitatea rămlne nelegalitate. ....Și dacă de la începutul nouei sesiuni guvernul o iea așa, apoi—ce-o fi mai incolo?... j Raid. Armata noastră Afacerea Dreyfus a chemat inaintea tribunalului, inaintea tuturor oamenilor,pe militari. Armata astăzi atrage ochii mulțimei. Și la noi s’au intimplat scandaluri in armată. E păcat să mai dăm nume proprii, să mai readucem aprobrul pe capetele celor pe care poate lumea le-a uitat. Cu ocazia procesului unui căpitan, armata franceză e pusă la index. Iată pentru ce Le Passant in numărul din 21 Noembrie din Figaro crede că trebue să facă o apologie a armatei, ba chiar aduce mari laude acestui corp răsboinic. Armata, ca armata, ca scut al țarei merită respect, afecțiune din partea cetățenilor. Dari să cer și oarecare condiții de indeplinit. G« să spunem; dar tipul lui Moș Teacă e prea răspândit la noi; și cînd nu se intrupează acest din urmă e u mm i știam pe dl. Gane, primar al lașului, că ieste reprezentantul societătei „Nationale“, și că in acest duplu rol trimetea circulări și incitații din partea primarului Gane către reprezentantul Gane a sus numitei societăți, ori oiciversa. Gizante insă ca de-a sila, a unei succesiuni, a cărei liquidare, a fost deja de mult făcută, de o nouă calitate a primarului nostru, pe care publicul o ignora. Să fii președinte al Senatului, primar a celei de-a doua capitală, reprezentant al unei societăți de asigurare și girante a unei aceri de milioane, nuie frumos ? N’a cîntat bine poietul, fie pînea cu de rea tot mai bine 'n țara mea ? ___? SILUETE sI Din amintiri ! — Bogi — Trece vremea, treci, și cu cu mai multă rămâne in urmă, cu atiia invăluie mai puternic și cele din urmă vibrări din sufletele noastre. Și toate cite ne—a fermecat, ne-a înduioșat odinioară, rămâne să se piardă in noianul uitării. O palidă rară—amintire de și mai tremură a vibran zări, când imi las gundului voie să alerge pribeag. ... E mult de atunci! Și azi cînd înțeleg nestatornicia sentimentelor omenești, cit imi pare de rău că m’ai uitat, că ai uitat viața trăită ’mpreună, ablta farmece. Lucind de stele, munții pădurratici cu atîtea basme duioase suspinul pirăului ce cobora din stincă, umbre de brad, ghirlandele de ederă cu care ne 'mpodobeam. Valsul pe care, robii dragostei, l’am cintat prin codrul de mesteacăni, lacrimile noastre... și atlta fericire. O trecut,fermecător trecut, de ce mă ’ndurerezi atlta, de ce-mi umezești ochii, de ce mă pironești S in loc ceasuri întregi, făcindu-mă să retrăiesc, in * gînd, incă odată o viată stinsă de a parari... El m’a uitat, a uitat toate... ______________________________Ania | V DEA | U VE3WCRI Sumariu Armată noastră Criza < din Guvern Frumos început] rou in vreun uniform galonat, ce mai găsim ait, nn aceștiialți mai tineri. Dacă poate cunosc regulamentele cea ce ne importă prea puțin pe noi civilii,—ce plăcere putem noi avea dintr’un comerț mai îndelungat cu vreunul din ei. Instrucție, educație, vre-o fîneță oarecare....nu, sincer vorbind, scoateții din cazarme, nu mai fac nici două parale. Am început acest articol cu gîndul de a face și eu ca le Passant, dar cînd am vrut să scriu am văzut ca adevărul era prea impunător in sensul ce l’am scris, cu toată buna-voința mea nu am putut face altfel, civile, pentru insulte aduse D-nei Beit Șapira din Tărgu-Frumos.V * Azi consiliul de higiena a județului, ține ședință. Iată chestiunele la ordinea zilei: Cererea d-lui Al. Mavrocordat de a înființa o moară de foc in comuna Gropnița, comuna Bulbucani. Cererea d. N. M. Faerștein pentru înființarea unei mori de foc la Cornești. Discuția asupra ofierii direcțiuni generale a serviciului sanitar superior cu privire la asanarea localităților băltoase. REP. BULETINUL PARLAMENTAR SENHTUL Ședința din 22 Noiembrie. Președința d-lui N. Gane, Senatori prezenți 89. Scandalul După ce se depune pe biurou mai multe cereri de indigenare și recunoașteri, D. D. Costescu-Comăneanu ia cuvîntul. D-sa mulțumește Senatului pentru onoarea ce i-a făcut de a-l alege in comisia de respuns la Mesagiul Tronului și apoi declară ca își dă demisia din această insărcinare. Se pune la vot prin ridicare de mâini și se produce o neințălegere, așa că nu știe daă s’a primit ori nu dimisia d-lui Comărneanu. D. Lefendache strigă : S’a primit și nu s’a primit ! iarăși gălăgie și neînțelegere. D. Lefendache : Cine decide, biuroul ori senatul ? Din nou vuiet, țistueli, și in fine se primește dimisia. Se validează alegerea d lui Al. Băicoianu ca senator al colegiului 1 de Hrov, a d-lui Roze Ștefănescu la colegiul 1 de Vlașca și a d-lui Dimitrie Donici ia colegiul 1* de Vaslui. Se alege d. Radu Cimpineanu in comisia de privighere a casei de depuneri. In locul d-lui Costescu Gomaneanu s’a ales in comisia de respuns la Mesagiul Tronului, d. M. Tzoni. * * * Ședința aceasta a Senatului se poate compara in mai mic cu parlamentul Vienez. Dacă aci n’a fost bataie, rezultatul a fost c’am același căci nimene la sfîrșitul ședinței nu știa ce s’a făcut și aceasta grație numai insuficientei presidențiale. CAMERA Ședința din 20 Noembrie. Ședința se deschide la oarele 1 și 05, sub președenția d-lui Dim. Giani, președinte. Prezenți 115 deputați. D. C. M. Ciocazan,asupra sumarului, declară că s’a obținut seri votul inconstituțional asupra incompatibilității. D. prezident Giani, respunde că ieri nu s’a auzit abținerea d-lui Ciocazan. Se va lua act azi. Camera procede la alegerea comisiunii de respuns la adresa Tronului, iată rezultatul votului. Votanți........................113. Buletine albe ... 57. Voturi exprimate. . 56. Majoritate .... 46. Cînd d. prezident Giani anunță că s’au produs 57 de voturi albe, isbucnesc aplause in Cameră. D. M. Flera cere ca voturile albe să fie considerate ca voturi exprimate. D. president Giani răspunde că regulamentul nu permite aceasta. (Votul pentru alegerea comisiunii de respuns la Mesagiul Tronului , considerat ca o demonstrație contra guvernului) -D. C. Nacu cere a se procede la votarea celorlalți doi membri in comisiunea de răspuns la Mesagiu, prin apel nominal. Camera încuviințează. Se procede la vot cu apel nominal. Se alege in comisiunea de răspuns la Mesagiul tronului d-nii C. Cociaș cu 56 voturi și G. D. Palladi cu 74 voturi. Au fost 30*buletine albe, fleviștii s’au abținut. D. G. R. Scorțescu spune că ori printr’un vot al Camerei s’a călcat constituția și legea electorală. Astăzi se calcă regulamentul citește art. 13 din regulament care privește biuroul. Art. 82 privește votarea persoanelor și decide amânarea pentru a doua zi cînd votul n’a fost cu efect. Roagă pe președinte ca să consulte procesele verbale ale adunărei și va vedea că s’a amânat pe a doua zi alegerile cînd candidații n’au obținut numărul necesar de voturi. D. R. Iepurescu, spune că in regulament sunt două proceduri unul pentru constituirea Camerei și altul pentru alte cazuri. Alegerea comisiunei de răspuns face din procedura constituirei Camerei. Astfel fiind biuroul a procedat bine când a pus la vot imediat alegerea celor doi membri din comisiune. D. N. Fleva, zice că se poate hotărî ca să se răspundă fără nici o comisiune și deci aceasta nu ține de constituirea Camerei. D. P. Ghenoiu, e de părere că art. 13 trebue aplicat. Discuția e e inchisă. Propunerea d-lui Dobrescu de a se anula alegerea celor doi membri in comisiunea de răspuns la Mesagiu Tonului se pune la vot și se respinge. Ședința viitoare va fi Luni. ItEPORTAGIIU ! Diverse Informații înaintea tribunalului secțial continua și azi procesul dintre d-nii Vuros și Neculcea. Probabil ca nici Luni nu se va isprăvi. * * * Ilie Andrei, Gheorghe a Costachioaei și Ion Cercel ,autorii crimei sevărșite acum 4 ani in comuna durea, vor fi judecați inaintea curței cu juri in ziua de 9 Decembrie.* * * Prefectura județului Suceava a făcut cunoscut prefecturei județului nostru cum că in comuna Petea, comuna Pleșești s’a găsit oploșit ciobanul Toader Cucu dinpreuna cu 100 oi furate din județul Iași. * * * Eri tribunalul secția II a respins ca tarziu apelul d-lui S. Fridman din Podul- Iloaei condemnat de cătră rudele de pace din Tigu-Frumos la 200 lei dispăgubiri Vreme (Versuri poliritmice) Din vremuri trecute Pe rînd Mi-apar in girul Amintiri, iluzii pendule. Unde S’ascunde Atîta viață ? Și cine Se mai gândește la tine Biet călător ? In alte vremi ce-ai fost, Și astăzi dar Ce ești ? Acelas iar > Dar fără rost să mai trăiești, Biet călător. Zadarnic plingi Zadarnic stingi Vapaia vieții In focul tinereții,remea rămînie in veci, ar tu biet călător Prin vreme treci Schimbător __________ Ion Dafin TELEGRAME (Corespondență telegrafică speciala) SITUAȚIA POLITICA Alaltăeri au fost de urgență convocat la clubul Conservator, comitetul executiv al partidului și a ținut ședința, sub președenția d-lui Lascar Catargi. S’a hotărât convocare unei conferențe a partidului, în vederea situației politice. DEMISIA D-LUI COSTINESCU In urma consffătuirei ce au avut-o Aursi fiastiști d. Costinescu își va da chiar mâine demisia din comisia de respuns la Mesagiu. AFACEREA DREYFUS Figaro anunță publicarea dosarului Scheurer-Kestner da că nu se face dreptate in afacerea Dreyfus. _______ Coresp. Un fericit exemplu Am avut de înregistrat zilele acestea un fapt, care e un fericit exemplu și plin de a propos pentru guvernanții noștri. Pe cînd in alte țări moravurile politice s'au civilizat cu mult,—pe cînd parlamentarismul a ajuns o adevarată putere,— la noi la alegeri funcționează bătăușii și chinorezul, este o majoritate mai mult decit servilă, iar la guvern pe.... d. Dim. Sturza. Ministrul de justiție francez Darlan incasînd un vot de blam in cameră pentru că a mutat pe un procuror fără vină, a simțit de a sa datorie să-și înainteze demisia. La noi insă tot zilele acestea, comisia de respuns la mesagiu, propusă de guvern, e aleasă cu L>6 voturi, pe cînd majoritatea rămîne indiferentă,și guvernul in o seninătate adorabilă, interpretează voturile majorităței ca.... neexprimate și consideră comisia ca bună aleasă. Ce să zicem de incăpăținarea asta a primului nostru ministru de a remînea cu de-a sita la putere, împotriva celor mai lămurite avertismente ale camerei ? Ce voiți mai eloquent decît abținerea majorităței, din cameră și ce voiți mai grotesc decît această cramponare a guvernului de buget ! Dar n’aduce anul, ce aduce ceasul . __________ Aur. Turburatile din Braga Orașul se pacificat. In districte ici-colo se mai ivesc mici incidente. Foița ziarului „EVENIMENTUL“ _ _ MINCIUNA F*SINGELUI Mare roman Parisian inedit de Roger-MiUs §i Louis Oasiine XXXIX. Toto la Gargouille are o întâlnire neașteptată. Fugea de nu mai putea resufla, in jurul curjei nebunelor. Fiind strîns prea de aproape, lovi de două ori cu drugul de fer pe nebune. Una din iele zăceai cu capul spart, moartă pe jos , alta cu brațul rupt, alerga și cu mai multă furie după călăul seu. Ticălosul orbit, șovăind sera să fie și iei atins de una din*iele, când ’i veni și lui in minte să facă cum făcuse frumoasa Galatee. Făcăndu-și vînt sări intr’o celulă deschisă și incuie pe dinăuntru ușa cu drugul de fer ce ținea in mănă. Totuși tovarășele lui nu’l mai puteau vedea, dar ințelegeau că se ia adăpost și că cele șeapte furii nu’l mai ataca. — Doamne Dumnezeule, murmură nenorocita femeie inchisă cu cei doi indrăgostiți, dinții îi clănțăneau in gură și seracă pe ce să leșine. Galateei era și rea foarte tulburată, dar trebuia să profite de dezordinea pentru a scăpa. — Victor ! doamnă ! naidem, zise curajoasa fata, ascultați-ma pe mine. Avem vreme să lucram un ceas ori două chear. Fiindca vor avea de furcă pănă ce vor izbuti să aducă pe nenorocitele aceste iarăși in celulele lor și să scăpe pe nemernicul Magloire. Aci suntem la adăpost. Să avem energia de a uita de priveliștea grozăveniilor și să ne gândim la noi? — Vorbește, zise energic. — Nu ne putem găndi a fugi sărind zidurile,fiindcă secția aceasta ie in centrul ospiciului, mi se pare. — Adevărat, am da peste anexele stabilimentului, care sunt tot așa de bine păzite ca și cele de aici. — Vra să zică nici nu ne putem incerca de a ieși pe aici pe afară dar ieu am descoperit o ieșire subterană de care nu știu probabil nici călăii noștri. — O ieșire subterană ? — Da aici — și fata arătă eu măna un lespede de pe atâră din fondul celulei sale — aici ieste o calitate. La ce adincime ? Nu știu, dar noaptea căte-odată după ce plouă aud cum curge apă. Intr’o zi alipindu-mi urechea am prins doar un zgomot de glasuri omenești. — ie un canal poate ? — Așa ceva trebuie să fie. Dar dacă ar fi dear vre-un cuib de doi ori ceva și mai rău, noi tot pe aici trebuie să ieșim. Oricum tot va fi mai bine decât in iadul de aici! Iute, să dezlipim peatra. In timp ce necunoscuta pândea la fereasta cu gratii, Adrien Morei și frumoasa Galatee desfăceau cimentul, care ținea peatra. In mai puțin de un sfert de ceas desfăcură indeajuns ca să o poată clătina și s’o scoată după aceia. Pe urmă săpară pământul la o adîncime ca de un metru pentru a intălni o nouă piedecă : acoperișul unei bolte cimentate care părea să aparțină conductului de apă, de care vorbise tânărul. In această clipă femeia care pîndea le spuse un nou incident . Nebunele furioase imprăștiate in curtea cea mare țipau și injurau către ținea gura. Pe acoperimintele celulelor stăteau păzitori excitați pe doctorul Peigy. — Goboră-ți-vă ! puneții mănă pe ticăloasele aceste, țipă directorul. Nimenea nu vroia să-i asculte porunca. Personalul devotat pungașului nu se distingea de fel prin bărbăție. După mai multe incercări nenorocite fu nevoit să renunțe. — Bun, să ne retragem și să așteptăm până seara. Somnul ori la nevoie *și foamea va birui pe smintitele. Bucuria lui Moses și a tovarășelor sale, când auzi de hotărirea doctorului Pelgy. Negreșit, directorul nu se gândea să cheme in ajutor armata sau pompierii. Făgăduința lui, a cărei groază n’o pricepeau incă bine, in liniștea fiindcă socoteau să poată fugi inainte de a insera. Așa incăt Moses și frumoasa Galatee se puseră să lucreze și cu mai multă ardoare. In celula in care se refugiase și pe care o inchise bine cu drugul de fer, Magloire istovit din pricină cu perduse atâta sînge, leșinase inca inainte ca șeful său să fi luat ultima tentativă. (va urma)