Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424)

1897-11-25 / nr. 1397

ANU AL V-lea No. 1397 ABONAMENTE . Înainte pe un an . . . ■ Lei 24— ., 6 luni.......................... 12— ., „ 3 luni....................... 6— 1 străinătate un an . . . . 36 -Un număr 10 bani REDACȚIA LA TIPOGRAFIA EVENIMENTULUI STRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 Xa,gsi EDIȚIA III-a ZIAR COTIDIAN Director Politic MARȚI 25 NOEMBRIE 1897 v mi..m ..um Anunciuri inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4— ■ [UNK] N­ .. „ 2­•. .. HI .. „ „ 50 .. „ IV „ „ „ 25 Un număr 10 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIO­TUL“ STR. STEFAN CEL MA­RE G­R. SCORTESCU UUIMfu­MUMta&Aui LA CATUL l­ ia Frumos început!... Cu aită lipsă de corectitudine se pro­­ced in lumea noastră politică, mai in toate afacerile!... Mai cu samă actualul guvern, in dorința de a-și mai prelungi agonia și de a ’și aduna in Camere cu­ mai mulți partizani, nu se dă in lături de la nici o calcare de lege. Așa, in sesiunea aceasta parlamen­tară, chiar in primele ședințe, ne-a fost dat să asistăm la o calcare evidentă a legei de către guvern. S’a ridicat in cameră, chestiunea dacă d-nii Coz­­movici și Radu, ambii profesori univer­sitari salariați, mai pot deține mandatul de deputat. Legea ie foarte clară in această privință: mandatul­,de deputat ie in incompatibilitate cu ori­ce funcție salariată de guvern, prin urmare d-nii Radu și Cozmovici, ca profesori supli­nitori, nu mai pot­ deputați. Cu toate acestea guvernul a susținut contrariul, și numiții domni au rămas deputați, iată cum se procedează in lumea noastră politică! Dacă d-nii Radu și Cozmovici ar fi fost contra guver­nului, cu siguranță că azi n’ar mai fi deputați. Dar fiind că sunt niște spri­jinitori ai ocultei, și fiind că guvernul are față cu puternica opoziție din ca­meră, așa de mare nevoie de partizani, —au rămas buni deputați in disprețul legilor și a celei mai elementare corec­titudini politice. Recunoaștem că i-ar fi venit greu guvernului să lase să se proclame va­cante locurile celor 2 partizani ai săi, mai ales că in locul lor, guvernul avea toată șansa să vadă intrînd in cameră doi dușmani de-ai săi, dar nu ’i mai puțin adevărat că nelegalitatea rămlne nelegalitate. ....Și dacă de la începutul nouei se­siuni guvernul o iea așa, apoi—ce-o fi mai incolo?... j Raid. Armata noastră Afacerea Dreyfus a chemat inaintea tri­bunalului, inaintea tutu­ror oamenilor,­­pe militari. Armata astăzi atrage ochii mulțimei. Și la noi s’au intimplat scandaluri in armată. E păcat să mai dăm nume pro­prii, să mai readucem aprobrul pe cape­tele celor pe care poate lumea le-a uitat. Cu ocazia procesului unui căpitan, ar­mata franceză e pusă la index. Iată pen­tru ce Le Passant in numărul din 21 No­­embrie din Figaro crede că trebue să facă o apologie a armatei, ba chiar aduce mari laude acestui corp răsboinic. Armata, ca armata, ca scut al țarei me­rită respect, afecțiune din partea cetățe­nilor. Dar­i să cer și oare­care condiții de indeplinit. G« să spunem; dar tipul lui Moș Teacă e prea răspândit la noi; și cînd nu se intrupează acest din urmă e­­ u mm­ i­ știam pe dl. Gane, primar al lașului, că ieste reprezentantul societătei „Nationale“, și că in acest duplu rol trimetea circulări și incitaț­ii din partea primarului Gane către reprezentantul Gane a sus numitei societăți, ori oici­versa. Gizante insă ca de-a sila, a unei succesiuni, a cărei liquidare, a fost deja de mult făcută, de o nouă calitate a primarului nostru, pe care publi­cul o ignora. Să fii președinte al Senatului, primar a celei de-a doua capitală, reprezentant al unei societăți de asigurare și girante a unei aceri de milioane, nu­ie frumos ? N’a cîntat bine poietul, fie pînea cu­ de rea tot mai bine 'n țara mea ? ___? SILUETE s­I Din amintiri ! — Bogi — Trece vremea, treci, și cu cu­ mai multă rămâne in urmă, cu atiia invăluie mai puternic și cele din urmă vibrări din sufletele noastre. Și toate cite ne—a fermecat, ne-a înduioșat odinioară, ră­mâne să se piardă in noianul uitării. O palidă rară—amintire de și mai tremură a vibra­­n zări, când imi las gundului voie să aler­ge pribeag. ... E mult de atunci! Și azi cînd înțeleg nesta­tornicia sentimentelor omenești, cit imi pare de rău că m’ai uitat, că ai uitat viața trăită ’mpre­­ună, ablta farmece. Lucind de stele, munții pădu­r­ratici cu atîtea basme duioase suspinul pirău­­lui ce cobora din stincă, umbre de brad, ghirlan­dele de ederă cu care ne 'mpodobeam. Valsul pe care, robii dragostei, l’am cintat prin codrul de mesteacăni, lacrimile noastre... și atlta fericire. O trecut,fermecător trecut, de ce mă ’ndurerezi atlta, de ce-mi umezești ochii, de ce mă pironești S in loc ceasuri întregi, făcindu-mă să retrăiesc, in * gînd, incă odată o viată stinsă de a par­ari... El m’a­­ uitat, a uitat toate... ______________________________Ania | V D­EA | U VE3WC­RI Sumariu Armată noastră Criza < din Guvern Frumos început] rou in vre­un uniform galonat, ce mai găsim ait, nn aceștiialți mai tineri. Dacă poate cunosc regulamentele­­ cea ce ne importă prea puțin pe noi civilii,—ce plă­cere putem noi avea dintr’un comerț mai îndelungat cu vre­unul din ei. Instrucție, educație, vre-o fîneță oare­care....nu, sin­cer vorbind, scoateții din cazarme, nu mai fac nici două parale. Am început acest articol cu gîndul de a face și eu ca le Passant, dar cînd am vrut să­ scriu am văzut ca adevărul era prea impunător in sensul ce l’am scris, cu toată buna-voința mea nu am putut face altfel, civile, pentru insulte aduse D-nei Beit Șapira din Tărgu-Frumos.­­V * Azi consiliul de higiena a județului, ține ședință. Iată chestiunele la ordinea zilei: Cererea d-lui Al. Mavrocordat de a în­ființa o moară de foc in comuna Grop­­nița, comuna Bulbucani. Cererea d. N. M. Faerștein pentru în­ființarea unei mori de foc la Cornești. Discuția asupra o­fierii direcțiuni gene­rale a serviciului sanitar superior cu privire la asanarea localităților băltoase. REP. BULETINUL PARLAMENTAR SENHTUL Ședința din 22 Noiembrie. Președința d-lui N. Gane, Senatori prezenți 89. Scandalul După ce se depune pe biurou mai multe cereri de indigenare și recunoașteri, D. D. Costescu-Comăneanu ia cuvîntul. D-sa mulțumește Senatului pentru o­­noarea ce­­ i-a făcut de a-l alege in co­misia de respuns la Mesagiul Tronului și apoi declară ca își dă demisia din această insărcinare. Se pune la vot prin ridicare de mâi­ni și se produce o neințălegere, așa că nu știe da­ă s’a primit ori nu dimisia d-lui Comărneanu. D. Lefendache strigă : S’a primit și nu s’a primit ! iarăși gălăgie și neînțelegere. D. Lefendache : Cine decide, biuroul ori senatul ? Din nou vuiet, țistueli, și in fine se pri­mește dimisia. Se validează alegerea d lui Al. Băico­­ianu ca senator al colegiului 1 de Hrov, a d-lui Roze Ștefănescu la colegiul 1 de Vlașca și a d-lui Dimitrie Donici ia co­legiul 1* de Vaslui. Se alege d. Radu Cimpineanu in co­misia de privighere a casei de depuneri. In locul d-lui Costescu Gomaneanu s’a ales in comisia de respuns la Mesagiul Tronului, d. M. Tzoni. * * * Ședința aceasta a Senatului se poate compara in mai mic cu parlamentul Vie­­nez. Dacă aci n’a fost bataie, rezultatul a fost c’am­ același căci nimene la sfîrșitul ședinței nu știa ce s’a făcut și aceasta grație numai insuficientei presidențiale. CAMERA Ședința din 20 Noembrie. Ședința se deschide la oarele 1 și 05, sub președenția d-lui Dim. Giani, pre­ședinte. Prezenți 115 deputați. D. C. M. Ciocazan,­­asupra sumarului, declară că s’a obținut seri votul incon­­stituțional asupra incompatibilității. D. prezident Giani, respunde că ieri nu s’a auzit abținerea d-lui Ciocazan. Se va lua act azi. Camera procede la alegerea comisiunii de respuns la adresa Tronului, iată re­zultatul votului. Votanți........................113. Buletine albe ... 57. Voturi exprimate. . 56. Majoritate .... 46. Cînd d. prezident Giani anunță că s’au produs 57 de voturi albe, isbucnesc a­­plause in Cameră. D. M. Flera cere ca voturile albe să fie considerate ca voturi exprimate. D. president Giani răspunde că regu­lamentul nu permite aceasta. (Votul pentru alegerea co­­misiunii de respuns la Me­sagiul Tronului , considerat ca o demonstrați­e­ contra guvernului) -D. C. Nacu cere a se procede la vota­rea celorlalți doi membri in comisiunea de răspuns la Mesagiu, prin apel nominal. Camera încuviințează. Se procede la vot cu apel nominal. Se alege in comisiunea de răspuns la Mesagiul tronului d-nii C. Cociaș cu 56 voturi și G. D. Palladi cu 74 voturi. Au fost 30*buletine albe, fleviștii s’au abținut. D. G. R. Scorțescu spune că ori prin­­tr’un vot al Camerei s’a călcat constituția și legea electorală. Astăzi se calcă regu­lamentul citește art. 13 din regulament care privește biuroul. Art. 82 privește vo­tarea persoanelor și decide amânarea pen­tru a doua zi cînd votul n’a fost cu efect. Roagă pe președinte ca să consulte pro­cesele verbale­ ale adunărei și va vedea că s’a amânat pe a doua zi alegerile cînd candidații n’au obținut numărul necesar de voturi. D. R. Iepurescu, spune că in regula­ment sunt două proceduri unul pentru constituirea Camerei și altul pentru alte cazuri. Alegerea comisiunei de răspuns face din procedura constituirei Camerei. Astfel fiind biuroul a procedat bine când a pus la vot imediat alegerea celor doi membri din comisiune. D. N. Fleva, zice că se poate hotărî ca să se răspundă fără nici o comisiune și deci aceasta nu ține de constituirea Ca­merei. D. P. Ghenoiu, e de părere că art. 13 trebue aplicat. Discuția e e inchisă. Propunerea d-lui Dobrescu de a se a­­nula alegerea celor doi membri in comi­siunea de răspuns la Mesagiu Tonului se pune la vot și se respinge. Ședința viitoare va fi Luni. It­EPORTAGIIU ! Diverse Informații înaintea tribunalului secția­l continua și azi procesul dintre d-nii Vuros și Ne­­culcea. Probabil ca nici Luni nu se va isprăvi. * * * Ilie Andrei, Gheorghe a Costachioaei și Ion Cercel ,autorii crimei sevărșite acum 4 ani in comuna durea, vor fi judecați inaintea curței cu juri in ziua de 9 De­cembrie.* * * Prefectura județului Suceava a făcut cunoscut prefecturei județului nostru cum că in comuna Petea, comuna Pleșești s’a găsit oploșit ciobanul Toader Cucu din­preuna cu 100 oi furate din județul Iași. * * * Eri tribunalul secția II a respins ca tarziu apelul d-lui S. Fridman din Podul- Iloaei condemnat de cătră rudele de pace din Tigu-Frumos la 200 lei dispăgubiri Vreme (Versuri poliritmice) Din vremuri trecute Pe rînd M­i-apar in girul Amintiri, iluzii pendule. Unde S’ascunde A­tîta viață ? Și cine Se mai gândește la tine Biet călător ? In alte vremi ce-ai fost, Și astă­zi dar Ce ești ? A­celas iar > D­ar fără rost să mai trăiești, Biet călător. Zadarnic plingi Zadarnic stingi Vapaia vieții In focul tinereții,­remea răm­înie in veci, ar tu biet călător Prin vreme treci Schimbător __________ Ion Dafin TELEGRAME (Corespondență telegrafică speciala) SITUAȚIA POLITICA Alaltăeri au fost de ur­gență convocat la clubul Conservator, comitetul executiv al partidului și a ținut ședința, sub președenția d-lui Las­car Catargi. S’a hotă­rât convocare unei con­­ferențe a partidului, în vederea situației poli­tice. DEMISIA D-LUI COSTINESCU In urma consffătuirei ce au avut-o Aursi fiastiști d. Costi­­nescu își va da chiar mâine demisia din comisia de res­­puns la Mesagiu. AFACEREA DREYFUS Figaro anunță pu­blicarea dosarului Scheurer-Kestner da­ că nu se face drep­tate in afacerea Dreyfus. _______ Coresp. Un fericit exemplu Am avut de înregistrat zilele acestea un fapt, care e un fericit exemplu și plin de a propos pentru guvernanții noștri. Pe cînd in alte țări moravurile politice s'au civilizat cu mult,—pe cînd parlamen­tarismul a ajuns o adevarată putere,— la noi la alegeri funcționează bătăușii și chinorezul, este o majoritate mai mult de­cit servilă, iar la guvern pe.... d. Dim. Sturza. Ministrul de justiție francez Darlan in­­casînd un vot de blam in cameră pentru că a mutat pe un procuror fără vină, a simțit de a sa datorie să-și înainteze de­misia. La noi insă tot zilele acestea, co­misia de respuns la mesagiu, propusă de guvern, e aleasă cu L>6 voturi, pe cînd majoritatea rămîne indiferentă,­­și gu­vernul in o seninătate adorabilă, inter­pretează voturile majorităței ca.... neex­primate și consideră comisia ca bună a­­leasă. Ce să zicem de incăpăținarea asta a primului nostru ministru de a remînea cu de-a sita la putere, împotriva celor mai lămurite avertismente­­ ale camerei ? Ce voiți mai eloquent de­cît abținerea­­ majorităței, din cameră­ și ce voiți mai grotesc de­cît această cramponare a gu­vernului de buget ! Dar n’aduce anul, ce aduce ceasul . __________ Aur. Turburatile din Braga Orașul se pacificat. In dis­tricte ici-colo se mai ivesc mici incidente. Foița ziarului „EVENIMENTUL“ _ _ MINCIUNA F*­­SINGELUI Mare roman Parisian inedit de Roger-MiUs §i Louis Oasiine XXXIX. Toto la Gargouille are o întâlnire neașteptată. Fugea de nu mai putea resufla, in jurul curjei nebunelor. Fiind strîns prea de aproape, lovi de două ori cu drugul de fer pe nebune. Una­ din iele zăceai cu capul spart, moartă pe jos , alta cu brațul rupt, alerga și cu mai multă furie după călăul seu. Ticălosul orbit, șovăind sera să fie și iei atins de una din*iele, când ’i veni și lui in minte să facă cum făcuse frumo­asa Galatee. Făcăndu-și vînt sări intr’o celulă deschisă și incuie pe dină­untru ușa cu drugul de fer ce ținea in mănă. Totu­și tovarășele lui nu’l mai puteau vedea, dar ințelegeau că se ia adăpost și că cele șeapte furii nu’l mai ataca. — Doamne Dumnezeule, murmură ne­norocita femeie inchisă cu cei doi indră­­gostiți, dinții îi clănțăneau in gură și sera­că pe ce să leșine. Galatee­i era și rea foarte tulburată,­ dar trebuia să profite de dezordinea pentru a scăpa. — Victor ! doamnă ! naidem, zise cura­joasa fata, ascultați-ma pe mine. Avem vreme să lucram un ceas ori două chear. Fiind­ca vor avea de furcă pănă ce vor izbuti să aducă pe nenorocitele aceste ia­răși in celulele lor și să scăpe pe nemer­nicul Magloire. Aci suntem la adăpost. Să avem energia de a uita de priveliștea grozăveniilor și să ne gândim la noi? — Vorbește, zise energic. — Nu ne putem găndi a fugi sărind zidurile,fiind­că secția aceasta ie in centrul ospiciului, mi se pare. — Adevărat, am da peste anexele sta­bilimentului, care sunt tot așa de bine păzite ca și cele de aici. — Vra să zică nici nu ne putem incerca de a ieși pe aici pe afară dar ieu am descoperit o ieșire subterană de care nu știu probabil nici călăii noștri. — O ieșire subterană ? — Da aici — și fata arătă eu măna un lespede de pe atâră d­in fondul celulei sale — aici ieste o calitate. La ce adincime ? Nu știu, dar noaptea căte-odată după ce plouă aud cum curge apă. Intr’o zi alipindu-mi urechea am prins d­oar un zgomot de glasuri omenești. — ie un canal poate ? — Așa ceva trebuie să fie. Dar dacă ar­­ fi d­ear vre-un cuib de doi ori ce­va și mai rău, noi tot pe aici trebuie să ieșim. Ori­cum tot va fi mai bine decât in iadul de aici! Iute, să dezlipim peatra. In timp ce necunoscuta pândea la fe­­reasta cu gratii, Adrien Morei și frumoasa Galatee desfăceau cimentul, care ținea peatra. In mai puțin de un sfert de ceas des­­făcură in­deajuns ca să o poată clătina și s’o scoată după aceia. Pe urmă săpară pământul la o adîncime ca de un metru pentru a intălni o nouă piedecă : acoperișul unei bolte cimentate care părea să aparțină conductului de apă, de care vorbise tânărul. In această clipă femeia care pîndea le spuse un nou incident . Nebunele furioase imprăștiate in curtea cea mare țipau și injurau căt­re ținea gura. Pe acoperimintele celulelor stăteau pă­zitori excitați pe doctorul­ Peigy. — Goboră-ți-vă ! puneții mănă pe tică­loasele aceste, țipă directorul. Nimenea nu vroia să-i asculte porunca. Personalul devotat pungașului nu se dis­tingea de fel prin bărbăție. După mai multe incercări nenorocite fu nevoit să re­nunțe. — Bun, să ne retragem și să așteptăm până seara. Somnul ori la nevoie *și foa­mea va birui pe smintitele. Bucuria lui Moses și a tovarășelor sale, când auzi de hotărirea doctorului Pelgy. Negreșit, directorul nu se gândea să cheme in ajutor armata sau pompierii. Făgăduința lui, a cărei groază n’o price­peau incă bine, in liniștea fiindcă socoteau să poată fugi inainte de a insera. Așa in­căt Moses și frumoasa Galatee se puseră să lucreze și cu mai multă ardoare. In celula in care se refugiase și pe care o inchise bine cu drugul de fer, Magloire istovit din pricină cu perduse atâta sînge, leșinase inca inainte ca șeful său să fi luat ultima tentativă. (va urma)

Next