Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)
1899-10-24 / nr. 1943
» V ANUL AL Vn-lea No. 1943 S#»"* .VV^VD." ABONAMENTE: înainte pe un an . „ » 6 luni . „ „ 3 luni . In streinătate un an Lei 24 „ » 12 6 36 Un număr 10 bani EVENIMENTUL REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Iași ZIAR COTIDIAN «mwanaus?^ rmm..iiiiBriirairi HiuBM Minimy DUMINICA 24 OCTOMBRIE 1899 Aruncimi, inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 — ” ” H »» » 2— ” >• “I „ ,, „ 50 » . IV „ „ „ 25 ” Manuscrisurile vechi nu se inapoiesc Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL 4 HOTEL TRAIAN LA CATUL I iu Marii cultivatori si crisa actuala Acum cînd crisa agricolă este in toiul ei, cînd atențiunea și celor mai indeferenți este atrasă spre uriașa luptă ce pare că s’a deslănțuit intre natură și om, acum zic, nu poate fi altceva mai de actualitate decît a studia in marginele posibile una din chestiunile ce pare că primează mai ales in împrejurările actuale, adecă situația și activitatea marilor proprietari față de criza agricolă. Este netăgăduit că față cu sistemele agricole ce intrebuințăm, ori ce îndărătnicie, ca să zic așa, a elementelor naturale, ne găsește cu totul nepregătiți și incapabili a opune o resistență serioasă nenorocirilor și deci nu’i de mirare perturbația ce a aruncat lipsa de ploi anul acesta in România, perturbație ce după unii pune in joc chiar existența națională. Natura insăși pare că s’a pus in grevă de cîțiva ani refuzînd a mai da ajutor celor ce au abuzat prea mult de puterea ei. Activitatea demnă de admirat ce a desfășurat dl Fleva actualul ministru al domeniilor, spre a preveni o catastrofă economică a înlăturat intrucîtva pericolul și acum mai mult ca oricînd țara trebuie să mulțumească imprejurărei că avem la Domenii un ministru de talia d-lui Fleva. Reflectînd serios fără a face din aceasta o chestie politică și o declar fără nici o părtinire, ce desastru complect am fi avut cu prezența vreunui Dom Palady ca ministru al agriculturei in aceste timpuri de grea cumpănă ! ? Guvernul actual deci și-a făcut și urmează a-și face pe deplin datoria in sensul cel mai adevărat al cuvîntului. Acum o întrebare: Ce fac marii proprietari agricoli și cari sunt măsurile luate de ei mai ales in timpuri de crize agricole cum avem anul acesta ? întind ei o mină de ajutor guvernului ca in comun acord și pătrunși de aceașe desinteresare patriotică, să lupte pentru a scăpa, poate tot pentru folosul lor, din ghiarele mizeriei sute de mii de țărani, talpa țerei, pe cei cari conservă caracterul național al României ? Au încercat marii proprietari a deștepta pe țărani din toropeală, sau lăsatul pe tînjeală, cum zice rominul mai ales anul acesta cînd n'auzi pe țărani zicînd altceva de cît Ce o vrea D zeu aceea s’o intimpla? Au dat marii proprietari nană de ajutor arendașilor lor, amănîndu'i și chiar scutindu’i din cîștiuri spre a'i sili la rîndul lor să scutească și chiar să ajute și ei pe țăran, după cum a făcut statul cu arendașii săi. Sunt marii proprietari acum cel puțin convinși că vechiul sistem de cultură este detestabil și lor și țetei și nu cred oare timpul venit ca pentru anii viitori in exploatarea domeniilor să pue in joc mai mult capital moral si capital de exploatare, importind exemple civilizătoare din străinătate ? Prin metoade de cultură mai raționabile pe care după puterile mele le am arătat de cite ori am avut ocazia să colaborez la acest ziar, face ca timpurile de criză să ne găsească mai pregătiți și in așa stare incît să nu Ecouri și Noutăți Calendarul : 23 Oct. Răsăritul soarelui : 6.42 Apus : 4.45 Timpul : probabil frumos Politiva ! Cea mai bună impresie a produs in• Tași răspunsul dat de d-ni Cantacuzino ! și General Manu delegațiunei camerei de comerciu din capitală. Cetățenii s’au putut convinge o dată mai mult de so Ilicititudinea ce pune guvernul actual pentru a veni in ajutorul comerciului acordăndu i toate posibilitățele penntru a propăși. Sperăm că și membrii camerei de comerciu s’au putut convinge că greșită erau calea pe care era să apuce, conduși cu premeditare de unii interesați. SUMARIN MARII CULTIVATORI SI GRILA de șefii pepinierilor de viță și pomi roditori ale Statului, spre a căpăta cunoștințe practice pentru cultura mai rațională a viilor și livezilor. Plăcerea și dorința de a împărtăși cititorilor „Evenimentului“ astfel de conferințe, m’a făcut să mă duc și eu la pepiniera Statului de la Vișan lingă Iași și mărturisesc că am întrebuințat admirabil timpul cît am vizitat’o. Imediat ce intri în pepinieră ’ți pare alt aer, un aer de civilisație ce te face să uiți că trăești într’o țară orientală și simți o satisfacție intimă cînd privești cu aviditate acele culturi de viță și pomi plantați simetric, și cu îngrijire. Delicateța cu care dl. Viorescu inspectorul viticol și șef al pepinierei, primește pe vizitatori și plăcerea ce o are de a da explicații tuturor ce vor să se intereseze denumirile și modul de cultivare a speciilor de vite și pomi, face ca vizita să fie îndoit de plăcută și interesantă. Găsind pe d. Viorescu la cancelarie înconjurat de învățători și preoți și după formalitățile de prezentare, d-sa esclamă intr’un elan de bucurie. »A ! «Domnul cu sindicatul viticol 1 tocnrmai ne găsești vorbind de oportunitatea asociațiilor de tot felul, te <trog spune-mi dacă ai ajuns undeva «cu inițiativa ce-ai luat pentru formarea unui sindicat viticol* ? «Am ajuns acolo de unde am ple[cat, dar nu disper încă, căci nu ’oii «pot închipui să nu găsesc absolut «nici un spirit de asociație între pod«gorenii noștri, cu atit mai mult cu «cît colegii noștri din județul Putna «au înființat un sindicat viticol și «trebue să meargă bine.» CU despre sindicatul de la Focșani, respunde d. Viorescu, să vă povestesc o istorierá hazlie : «Intr’adevăr acolo s’au pus bazele unui sindicat, căci podgorienii s’au adunat au ales președinte, comitet și au votat statute, iar cînd a fost vorba de a începe seria conferințelor instructive pentru care dl. doctor Râdulescu venise anume din Berlin unde studia, trimes de Stat, n’a găsit în sală decît vre-o 5—6 podgoreni.Ceva mai mult , zgomotul înființărei unui sindicat «ajunsese pănă în Germania, «iar o mare casă de vinuri din Berlin «’mi pare, s’a adresat direct sindicatului printr’o scrisoare. Aceasta a «pricinuit însă mare încurcătură fac torului poștal din Focșani care în«treba pe toți de domiciliul „Dom nului sindicat“ cum o numea el, «dar n’a mai găsit nici un representant al sindicatului și a trebuit să «dea scrisoarea la Camera de Comerț, unda deschizînd plicul vede o «adresă de la numita casă din Berlin, «care întrebă de cantitatea de vinuri i de care dispune sindicatul spre a-l o transporta in Germania, își poate cineii va închipui avantagiile enorm ce V arfi avut podgorenii prin putința de a «se exporta vinuri și a găsi noi de«bușeuri in streinătate cu prețuri superioare celor din țară ? Idea sindicatului este admirabilă atît pentru «ameliorarea culturilor, fabricațiunei «mai perfecționată a vinului, cît și «pentru chestia rentabilităței». In sfîrșit după mai multe discuții dl. Viorescu ne invită pe toți a vizita pepiniera unde explică d-lor învățători cit se poate de detailat modul de plantare, altoire etc. etc. a diferitelor speci de pomi roditori. Nu se poate o mai fericită inovații decît acea datorită d-lui Fleva, ministru a Domeniilor prin care dispune asemenea prelegeri. Aviditatea și Marii cultivatori și casa De la Arhiva Prețul Petrolului Săptămîna amuzantă Informații Diverse_____ apelăm in totdeauna la puterile bugetului țerei, care și el e destul de lovit in atari împrejurări. Față cu criza actuală care trebuie să deștepte pe orice bun român, față cu împrejurarea că avem un guvern foarte patriotic și activ, nu poate fi timp mai prielnic pentru cultivatorii noștri cu pretenții de civilisație spre a lăsa indiferența orientală de pănă acuma și a începe o luptă economica reorganizătoare așteptată de atîta timp. Practic vorbind la marii proprietari avem mai toată nădejdea căci posedă principalele mijloace de progres și anume: capital intelectual și capital material. Unindu-vă in simțiri și pentru interese lupta pentru progresul țerei va fi ușoară d-lor proprietari. ___________Sebastian Manólecu. Silu.@te Anette C. A sfîrșit liceul W. în care a urmat pănă anul trecut, fiind internată și acum șede acasă la R. . și abia doar de, și mai aduce aminte din cind in cînd și scrie cîtorva puține de tot — prietene din Iași. Anette se foarte frumoasă. Are o figură de acele rotunde și gingașe, in care citești melancolia’ amurgului și zimbetul aurorei tot odată. Ie tipul frumuseții clasice pe care așa de arare ori îl mai intălnim azi Cînd cuget la dînsa mi se deslușește din nou in minte chipul ei așa cum l’am văzut într’o sară, cînd in mijlocul salonului de dans, al pensionatului in care se serba ziua onomastică a directoarei, ea, Anette, era cea mai frumoasă dintre frumoasele crăiese ce ferecite zimbeau. Particular : Frumuseța ei și Soră cu Boboca și Lucie. H. C. mai căt greutatea unui vagon! Iar pentru a transporta acești bani cu trăsuri pănă la casierie, ar fi trebuit 77 oameni ducând fiecare căte 50 kilgr. Ghana Zilei. Intrând la medicul sen, d-na Y. zărește un schelet rezemat de părere și face un pas îndărăt. Ah ! zise doctorul, se pare că, acest domn v’a înfricoșat ? Nu, zise, tânără femeie, reveinduși dar n’am fost presentați.... Moș Veveriță, chiar după schiță dl. Onu etc. desfășurând cu multă pricepere fiecare lecție cari in sensul autorizat al cuvântului merită numele de lecții model. Nu vroim insă să facem paradă in jurul lucrărei d-lui Onu etc. n'avem cătuși de puțin intențiune de a face reclamă căci să știe că „numai bolnavul are nevoe de medici, pe când lucrarea despre care vorbim se impune prin ea insăși, grație inteligenței și măestriei cu care-i scrisă și imperioasei nevoi ce simte fiecare membru al corpului didactic primar, de a avea in a sa bibliotecă intrun tot bine armonizat și perfect sistematizat toate materiile cursului primar. Mai ales învățătorii care atâtea amar de medici au in predare la ale lor cele trei divisii, nici o o clipă nu trebue a sta la îndoială, ci s’o caute „cu iorba de leac“ și se vor convinge cu surisosință că merită să ocupe locul de onoare in biblioteca fiecărei suflări dăscălești. Iată car pentru ce am zis că aceasta-i „cartea dascălului primar“. _________________ In clarii sec. piept pe nenorocita-i amantă, care după o oră după aceea își dete sufletul. Miserabilul criminal după ce o lovi, o tîrîi în mijlocul curjei sale pentru a lasa să se bânnească faptul că ea ar fi fost ucisă de hoți și apoi se culcă. Dar peiele disinge de pe scîndurile odăei dovediră cu prisosința ca și mărturia copilașilor, care-i miserabilul asasin. Turbat. Visitiul Iohan Golder de la casa unui mare om din Londra a fost mușcat acum o lună de un cal. Zilele trecute nenorocitul om Începu să dee semne de boală, iar alaltă eri noaptea turbă. Se crede că și calul ceva mușcat a fost turbat. LEAR. Moartea unui comersant. Eri a avut loc inmormîntarea comerciantului Vaisman, proprietarul caselor din fața Otelului Traian, lipite de cele a d-lui Xenopol Tot timpul verei Vaisman își dădu toată osteneală pentru a găti casa, dar a murit tocmai cănd era aproape de isprăvit. Moștenirea baronesei de Hirsch Moștenirea baronesei de Hirsch a produs statului suma rotundă de 12 milioane. Amănunt interesant , vărsarea acestei sume in casa statului nu s’a făcut in becuri, ci in bilete de bancă, numărate și inșirate unul după altul pe masă. In aur, o sumă de douăsprezece milioane ar fi cântărit 3876 kilograme, ^r.îtsaSssraJSR^s^Tji.... sa. r.»A*iew .aMfc&tS^£ 3KiB8Mi. JtCsrsR UstsBx rz< UN NUMĂR 10 BANI •■^xNv; i^cj . .v*iP*<v*s KEUOKTAUlU Carina toaüi primar Multe sunt cărțile apărute păn’acuma cu scopul de a complecta biblioteca învățătorului primar, cu tendința supremă de a fi utile și a facilita cât mai mult obositoarea muncă de a lumina fragedele minți ale cetățenilor in miniatură, ale acelor ce pe viitor vor duce cu pași repezi spre progres vor trage la când națiunei noastre pentru a bine-merita numirea de Belgia-Orientului. Dar de și pe frontispiena multora e scris: .,Necesară învățătorilor, institutorilor etc." sau ,Lucrare in special pentru candidații la definitivat" etc. etc. totuși conțin atâtea formalisme, atâta paradă de treptele formale invocând pe Herbart, Ziller etc și vite somități pedagogice incăt bietul dascăl nu știe cu care să înceapă și cu ce să sfârșească căci mintea lui îi compusă din cetirea atâtor idei importante mot-a mot de peste hotare, cum ereul obiceiu la nin^i care se practică pe o scară ce a luat proporții destul de mari. Mi-a fost dat insă să văd zilele acestea o lucrare—excepție din cele alte menită a călăuzi pe drumul adevărat pe dascălul rural și urban, a fi adevăratul far tuturor propoveduitorilor luminei și adevărului in cursul primar. Acesta e metodica specială și practică a merituosului Revizor școlar din ținutul Fălciului d. Ioan Onu împreună cu d-nii Bondescu institutor și Mocanu învățător. Evident, că n'am absurda pretențiune de a spune cum că această lucrare e perfectă căci se știe că totul e supus schimbărei și nimeni nu poate ajunge acest punct culminant, cu toate acestea insă, mă incomentez a zice cum că față de uvragiile apărute pe terenul pedagogic păn’acuma cu pretențiunea de a servi in chip practic și teoretic, această lucrare e cea mai bună și cea mai complectă ceea ce face multă [UNK] cinste autorilor pentru strădănuința și competența cu care s lucrate. Metodica d-lor On etc. se împarte in patru mari volume : Volumul I cuprinde partea teoretică expusă intr’un stil clar ireproșabil, in o logică bine cimentată și desăvârșită, ne dă oglinda neaburită a omului care gândește senină și scrie gândind cu mult tact dăscălesc, a omului care a făcut o minuțioasă cercetare isicologică in această branșă și i inzestrat cu un stoc de cunoștinți pedagogice cum nu întâlnești pe ici colea. Partea practică împărțită in trei volume trimestriale tratează fiecare subiect din toate obiectele de învățământ prevăzute in programa claselor primare precedată fiind fiecare lecție de o schiță de plan, necesară atât de mult pentru jalonarea ideilor cărora trebue să le dea haina cea mai bună pentru a putea fi apercepute cu folos de copii; și această haină bine croită o dă viue Logoșanca (Populare) * 'Ț sărut ochii, Logoșancă, Și cârcelul din ureche Cine ne-a vedea să crăpe, Mindrulița mea ! Hai, mândruță, sai portița, Vină să'ți sărut gurița , Hai, mândruță, sai oblazu, Vină să’ti sărut obrazu Și să mai uităm necazu, Mândrulița mea ! Sărut’ ochii ș o sprinceană Ș’alunica de sub geană Cine ne-a vedea să moară, Mandrulița mea ! îmi ești dragă Ca o fragă, Ca o floare, Ca un soare, Oh ! de dragu ți badea moare ! Hai dar, mîndră, iai portița, Vină să’ți sărut gurița , Hai mândruță, sai pîrlazu, Vină să-ți sărut obrazu Și să mai uităm necazu, Mândrulița mea! Am pe brazdă patru boi Și acasă mai am doi ; 1 iadea nu are nevastă Și n’are cine să-i pască. Hai mândruță, sai portița, Vină să ți sărut gurița. Hai, mândruță, sai pîrlazu Vină să-ți sărut obrazu (Auzită de la Vasile Munteanu-Ne chipercea din satul Moșia) ! Tis. Pnnovici Dramele Zilei Desesperată. Adelaida Tonba, in etate de 25 de ani, trăia de cîțiva ani, cu un anume Nicolas Dution — în etate de 40 de ani și avea cu el și doi copilași. De cîtva timp însă el începu să joace cărțile și să-și treacă nopțile la crișme și cafenele împreună cu alți derbedei, iar Adelaida Tonba suferea lipsă și miserie. Adesea ori scene violente se petreceau între ei noaptea cînd el venea acasă beat. Alaltă ori noaptea, pe timpul unei astfel de certe Nicolas Dutton puse mina pe un cuțit ce l văzu pe o masă și lovi *cu el în gri, cap și EXTERNE ! Greva din Creusot. Situația la Creusot, devine din nou gravă. De acolo se telegrafiază că Compania Schneider, violează ultima sentință arbitrară. Schneider, care, in programul seu, a vestit reluarea lucrului și cerea lucrătorilor respectul pentru amploiați, a permis să se imprime in birourile sale, o adresă injurioasă și batjocoritoare cătră apărătorii greviștilor. Consiliul sindical a telegrafiat preșidintelui consiliului de miniștri și ministrului de comerț, arătîndu-i situațiunea, adăugind că lucrătorii din Creusot așteaptă răspunsul ministrului, înainte de a lua o decisiune. O mare fierbere domnește printre lucrători.* * « SERBĂRILE din PARIS. D. Loubet, preșidintele republicei a fost invitat oficial, de către biroul consiliului municipal să asiste la manifestația in onoarea „Triumfului Republicei“. Data acestor serbări a fost fixată definitiv, pentru Duminecă 19 Noembrie , Presidentul Republicei a manifestat dorința de a asista mai curînd la serbările de zi, care vor avea loc in piața Națiunei, decît la serbarea de noapte, de la hotel de Viile, serbare reservată numai invitaților și la care populația franceză nu va putea lua parte. Invitațiile cătră sindicate sunt deja gata ; nu rămîne decît a li se inmîna. . CIUMA. Doctorul Calmette, directorul institutului Pasteur de Lille, a ținut la facultatea de medicină din Paris, o prea interesantă conferință, asupra misiunei ce i-a fost încredințată de către guvernul francez, de a studia la fața locului epidemia de ciumă din Oporto. Intr’un frumos limbaj a făcut istoricul diferitelor epidemii de ciumă din timpurile cele mai vechi și pănă in prezent. Need. j 0 raita la pepiniera As la Visau Dacă putem privi viitorul economic al mult încercatei noastre țeri cu încredere și cu mai multă speranță, apoi de sigur că este acum cînd avem un guvern care cu toată crizile bîntue, tot se gindește la reforme solide și o îndrumare mai serioasă pa calea dorită de adevărații patrioți. Cu entusiasm am citit în ziare ordonanța ministerială care invită pe preoții și învățătorii din raionul podgoriilor să asista la lecțiunile predate .FOIȚA EVENIMENTULUI’ CRIMELE 130 ASCUNSE vin. Afacerea din Strada Carolinel Sa întăiesc cuvinte rostite cu privire la acest subiect, Laurenti aruncă o privire fulgerătoare. Oh ! liniștește-te.... ascultă-me, se grăbi să zică Lubin... asta mi-ie necesar, înțelegi bine... Nu-ți cer decît ceia ce ie cuprins și în instrucție, nimic mai mult absolut nimic ... După ce se lăsă un moment să fie rugat, Laurent consimți la cererea lui Lubin. N’avu nevoe să născocească o fabulă: Mouse prevăzuse chestia vechiului ocnaș și avusese grijă să-i facă lecția. Povesti diferitele circumstanțe a acrime imaginare și indică punctele principale asupra cărora insistase instrucția fără să poată scoate vreo dovadă pozitivă. Cum se cam întindea asupra absenței ce-o invocase, Lubin îl întrerupse repede- Destul! destul ! zise, nici un cuvînt mai mult. Nenorocitule ! dacă ași fi ceia ce mă presupui, ași putea să te sperd cu aceste cite-va cuvinte pe care ie-ai scapat. O jumatate de cas mai tîrziu, falsul ! Simonin iera informat oficial că ie liber și gardianul venea să-l scoată din celulă. — Adio, lighioaie bătrînă, zise iei lui Lubin, petrecere bună ! Lubin nu respinse nimic , dar văzînd ieșind pe Laurent, îl urmări cu o privire lungă in care se citea părerea de rău ; și cînd nu mai iera, plecă capul cu un aier îngrijit și suspină adânc. Laurent și iei fiind afară, suspină, dar nu suspin de ușurare și de bucurie. Moule care-l aștepta, veni la iei, i strînse mâna și-l felicită. — Intăia parte din sarcina d-tale, cea mai grea s’a sfîrșit, zise iei. Dar trebuie să te gândești la ceia ce vine Puse pe lament să-i povestească ce se petrecuse din ajun între acesta și Lubin. Gând Laurent tresărind , acuma mă gândesc ! Se alăturea de otelul Suchapt ? — Iești sigur ? — Da ! îmi aduc aminte de minune : otelul Suchapt are numărul 74. — Atunci ie bine, zise Moule vesel, încă t un indiciu: — Cu siguranță că nu mă înșelam. — Ce gândești ? — Ei doamne, această afacere superbă pe care ți-a propus-o Lubinie chiar gata. . cred și ieu ! A și intrat în lucru.... — Să fie oare ?... — Ei da ie pradareaj otelului Suchapt. Oh ! zise Laurent îmărmurit. — Intr’adevăr, operațiune frumoasă, și chiar cei mai pretențioși încă vor fi satisfăcuți. Drace ! cum se îndrumează pungașul de Lubin. Din fericire, suntem aici ca să aducem toate in bună ordine. Duse pe Laurent într’o odaie separată a cărei ușă o închise cu îngrijire și începu să i arate rolul pe care-l avea de jucat de acum înainte. Aceste lămuriri ținură aproape două ceasuri și Moule reținu pe Laurent pănă ce-l văzu complect instruit. — Acumai zise iei, gândește-te. Dacă te cuprinde vre-o îndoială, vre-o frică, vino de-mi vorbește în cabinetul șefulului de siguranță : mă găsești. In astă seară, pe la opt sau nouă ceasuri, te vei duce pe ascuns în strada Faubourg-Poissonniére 70. N’ai să ai mult de așteptat ; mâne ziua îți trimet pe Lubin. La revedere și curaj ! Ai început prea bine pentru ca să sfârșești rea. In timp ce Laurent se pregătea să execute instrucțiile inspectorului de poliție, Lubin, rămas singur în celulă, dădea curs liber reflecțiilor lui. După ce se cufundase câtăva vreme în vaga părere de zeu pe care i-o lăsă plecarea tovarășului, se simți deodată cuprins de bănuiala care-1 lovise d’iităi : „Acest Simonin nu sera oare un spion ascuns ?“ Dar imediat alungă acest gând cu un fel de indignare și de mânie inpotriva lui însuși. — Mizerabili murmură iei, cred că toată lumea ie ca mine ! își adus aminte cu plăcer trăsăturile mersul, și vorbele lui Laurent Cum ierau de firești toate se gîndi iei. Dar ce ? mi-a pus iei o singură întrebare ? Lasat a iei să se vadă vre un pic de curiositate ? Nu. Nu i-am încredințat decît ceia ce am vrut, — și nici asta n’a părut să-l intereseze grozav. De altfel ce i-am incredințat? Nimic.... Haide, Hai ! sunt un dobitoc bătrân, bat câmpii.... (Va urma).