Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)
1899-11-25 / nr. 1968
UN NUMĂR 10 BANI ANUL AL VII-leA No. 1968 ABONAMENTE: înainte pe un an . . . . Lei 24 „ „ 6 luni .... „12 „ „ 3 luni .... „ În streinătate un an . . . „ 36 Un număr 10 bani EVENIMENTU REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Iași. ■ M ~ M 1 ZIAR COTIDIAN . L*_____________________________________________________________________________K JOI 25 NOEMBRIE 1899 Rimneiuri, Inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 II „ „ 2 1» V » , » IV ,? »1 »» IV »» » 1 ’ >1 n „ Manuscrisurile vechi nu te inapoiezc Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL 4 HOTEL TRAIAN LA CATUL I-iu 5025 SUUARU Ospiciul de la Socola Budgetul C. f. r. De la Consiliul Comunal Informații—Diverse Ospiciul de la Socola D. director general al serviciului sanitar caută să se impace cu pressa. Cetitorii noștri știu că a fost o vreme, cînd aproape toți reporterii din capitală erau să se puie in grevă inpotriva d-lui director. D. director a înțeles că nu se glumă și cearcă acuma să revie la sentimente mai bune și ori chiar s’a lăsat a fi intervievat de confratele nostru Adevărul. Nemic mai lăudabil și noi unii felicităm din inimă pe d. director, care incepe să recunoască presei dreptul ce compoartă. Dar respunsurile date de d director au o importanță deosebită și datori suntem a le supune la o oarecare analiză, înainte insă să dăm oarecare lămuriri.* * * Adevărul a deschis o campanie pentru desființarea ospiciului de alienați ce se redică actualmente la Socola și înființarea unui aseminea mare ospiciu la București. Pentru susținerea tesei sale „Adevărul“ a adus o serie de argumente, la care noi in treacăt am răspuns. In intervievul seu cu un redactor de la Adevărul, d. dr. Obreja a dat următorul răspuns: Aci reproducem textual: — Sunt sigur, dle dr, c’ați citit intr'un număr trecut al ..Adevărului 1, un articol asupra celor doue ospicii, Socola și Mărcuța. — Da, am citit acel articol și recunosc c'ați avut mare dreptate. — Se spunea in acel articol că localul ospiciului de la Socola e impropriu destinației sale. — Eu am fost Duminică pentru a doua oară să văd acel local. Iată ce vă pot spune: Arhitectul, d. Săvulescu, a întrebuințat poate două milioane pentru ridicarea acelui local, deși se prevăzuseră numai 900 de mii de lei. Apoi împărțirea clădirei e cu totul nepotrivită pentru un spital de nebuni. S'au făcut camere colosale și necorespunzătoare intru nimica cerințelor higienice. — .,Adevărul 11 cînd a vorbit despre clădirea acelui local, spunea că arhitectul a destinat o vastă sală in amfiteatru pentru cursurile de alienație și adaugă că, localul fiind prea departe de oraș, studenții s’ar găsi in imposibilitate să urmeze cursurile d-lui profesor care'și ar face acolo prelegerile. — Asta e drept, să presupunem insă că ar merge studenții și la Socola la cursuri, dar pe cine să asculte. Unde e profesorul special in boalele mintale? Pe acel profesor nu'l avem și deci vezi d-ta, că sunt mai multe motive pentru cari sala de cursuri de la Socola e netrebuincioasă. In respunsurile date de d. director, sunt și părți ce merită o deosebită atențiune. Iatăi o anchetă ar trebui instituită pentru a se vedea dacă un adevăr clădirea ie atît de greșită după cum susține d. dr. Obreja și atunci d. architect Săvulescu ar trebui tras la răspundere. In orice cas s’ar putea vedea dacă totul se pierdut și dacă nu se pot introduce modificări suficiente, pentru ca localul să se poată adapta menirei sale. In al doilea punct d. dr. Obreja lasă a se’nțelege, că se de prisos a se ridica un aseminea ospiciu la Socola, deoarece profesorul special nu se va găsi in Iași. I Ie c’am hazardată afirmarea d lui , dr. Obreja. Căci la urma urmei și d-sa se din Iași și ar putea perfect să ocupe catedra de boalele mentale, in care s’a specialisat, dacă nu cumva dorește a se muta ospiciul la București, fiindcă d-sa s’a mutat acolo. Dar in această privință credem că ar fi timpul ca profesorii și studenții facultăței de medicină din Iași să-și spuie cuvîntul. Noi îi așteptăm pentru a reveni. * * * Pănă una alta ospiciul de la Socola complett ridicat merge spre complecta ruină. Sunt o serie de lucrări de terminat dar care au fost întrerupte din lipsa de fonduri probabil. In primul rînd canalisarea trebue făcută de urgență, căci azi apa pătrunde in clădiri și se ruinează. Știm că guvernul se decis a realisa cele mai însemnate economii, dar pănă unde se poate. Și nu credem că pentru o neînsemnată sumă ce mai trebue să se lese in părăsire o clădire de milioane. _____________________N._ diază la direcția generală a serviciului sanitar mijlocul de a se face un export de carne și de vite in Italia Se crede iu reușită. Gluma Zilei. Un soț intră pe neașteptate și își surprinde nevasta in convesație criminală cu un tînăr. El se înfurie și o incepe a Înjura pe soția necredincioasă care respunde, arătînd pe tînărul musafir . Dacă ai avea puțină demnitate, scumpul meu bârbățel, nu mi-ai face o scenă ca aceasta de față cu un Străin ! ____________ Moș Veveriță. Iată poesia imnului cintat cu ocazia jubileului de 25 ani a școalei profesionale B. F. R poesie compusă de d-na Sofia D. Ionescu : M N Un sfert de veac tu ai luptat Pentru-al școalei noastre nume, Și munca ți-ai încununat Cu mari succese și renume. Facă bunul creator Tot cu față și tărie Pentru al nostru viitor Sănătoasă să te ție. Bunei noastre Președinte Mulți ani azi noi îi urăm Mulțumindui prea ferbinte Azi cu toate-o salutăm. Profile High-liffe ? ? Ar putea trece la rubrica . Profile Universitare'' căci ie și studentă, dar fiindcă n'o vezi decât in toate casele Hig-liffe din localitate, prefer s'o plui la această rubrică. Foarte drăgălașă și foarte simpatică. Mignone, brună, déliră, temperament nervos, suflet bun , inimă duioasă. Caracter mîndru și, in felul ei de a fi, totuși iede o modestie remarcabilă. N’are dușmani, dar... de ce oare nici multe prietene ? Desigur de vină-i firea ei liniștită și iubitoare de singurătate. Particular. O vezi in totdeauna când vremea-i frumoasă, seara, făcind o mică preumblare spre deal, sub privirea ochilor ochioși și așa de negri—ori, așa de negri ai eleganței sale ,,mamuți" . Și mai particular: Anul acesta a fost numită profesoară. Tit că Ecouri și Noutăți Calendarul: 24 Noembrie Răsăritul soarelui: 7.22 Apus: 4.19 Timpul : variabil. Poli.Ura Consiliul comunal a votat aseară modificarea împrumutului pentru școli, astfel ca sa se plătească suree ce se cuvin antreprenorilor și să se continue lucrările de la Calea iia și Ripa galbenă. Modul in care s’a decis efectuarea acestui împrumut, credem că va întimpina oarecare dificultăți in Parlament, și vom reveni in aceasta privință. Principiul in șis ie lăudabil, căci trebuesc găsite mijloace pentru a se plăti antreprenorii și in același timp trebuesc terminate Calcania și Ripa galbenă și a nu se lăsa să se ruineze milioanele deja cheltuite. — N. «.»» rv. uatHAta. amtaMita gagagagSMaR*® Dramele Zilei Pisică ucigașa. Bătrina Jeremia Wainderman, in vârstă de 85 de ani, trăia singurică și retrasă in casa ei din marginea unei mădălăli. Cu dinsa ținea și o pisică, pe care o iubea foarte mult. Acum o săptămînă, noaptea pe cind dormea s’a intimplat următoarea dramă. Bătrina culcase lingă pieptul seu, pe tovarășa pisică și cum dormea, mița observînd că stăpinei sale i se batea andrelele gitului și crezînd desigur că-i un șoarece sări la ea și cu ghiarele și gura o prinse și așa o ucise înăbușind-o. A doua zi se constată abia întimplarea. Nebuna. Emma Princis o tinără fată de 19 ani, nnebunise in urma unei certe ce o avusese cu logodnicul ei Marcel Blondin. Și pe cind se găsea singură în casă, se spinzură. LEAR, BUDGETUL. C. E. B I»« tei Sofii, din Kiev, a slujit Vladimir mitropolitul Moscovei, însoțit de Vladimir, episcopul Nijnenovgorod, Ioan, episcopul Saratovei, Boris, episcopul Iamburgului, Kimos, episcopul Aiaverdei (Caucasia) precum și de numeroși arhimandriți, protoerei și preoți. In catedrala sfintului Vladimir din Kiev a slujit• Irineu, episcopul Podoliei, însoțit de Ioanichie, episcopul arhanghelului Mihail, episcopul Kovenscului și de un numeros cler. In mănăstirea sf. Mihail a slujit arhiepiscopul de Tfebi Dimitrie, înconjurat de Iacov, episcopul Kișîneului, și Antonie episcopul Cistopolei. In mănăstirea Bratțky, a slujit arhiepiscopul de Volim Modest și Gurie, arhiepiscopul Samarei. In mănăstirea sf. Neculai, a slujit Petru, episcopul Smolenscului. Inirea . Pocrov a slujit Justin arhiepiscopul Hersonului și Odesei. In biserica seminarului Pitirim, episcopul de Tula. La aceste ceremonii a luat parte un cleram erou, venit din diferitele unghiuri ale Rusiei, în calitate de deputați spre a felicita pe ilustrul jubiliar. Solemnitatea a fost favorizată și de un timp minunat de frumos: încă din revărsatul zilei, zecimele de mii de Kievani se îndreptau pe ulițele orașului, frumos împodobite cu stindard , spre diferitele biserici și mănăstiri, unde prelații, arătați mai sus, aveau să liturghisesca. In Kiev, se adunase peste 50 de arhiepiscopi și episcopi In frunte cu mitropolitul Moscovei. La 12 ceasuri din zi, serviciul in toate bisericele, era deja terminat și toți prelații, deputațianele și autoritățile civile și militare se aflau in apartamentele palatului metropolitan. La carele 1 se începu primirea deputațiunelor. Cel dintâi primit a fost ajutorul aiciprocurorului sfintului Sinod, senatorul V. C. Sadler, care a cetit înaltul rescript imperial și a prezintat jubilarului insignele de briliante ale ordinului sf. Andrei Gramati de felicitare din partea sfintului Sinod, a fost cetită de mitropolitul Moscovei Vladimir, iar din partea consiliului permanent de instrucție de pe lângă sf. Sinod, adresa de felicitare a fost prezentată de Serghie, episcopul Limanului. O deputațiune din partea societăței palestiniene ortodoxă, a adus o adresă de felicitare din partea țarului Nicolai II, augustul ei președinte. Mai departe au adus felicitări: guvernatorul general al Rusiei Mici, general- adjutant, M. I. Dragomirov ; guvernatorii de Kiev și de Gernicov ; episcopul Kimon cu o deputațiune din partea exarhatului Caucasii, episcopul Boris cu o deputațiune din partea mitropolitului Antonie de St Petersburg. După aceia au adus felicitări deputațiunele eparhiilor: Nijnenovgorod, Suraslovei, Tulei, Volonei, Hersonului și Odesei, Tierilor, Voronejului, Podoliei, Moghilevuluui, Smolenscului, Cernicovului, avînd fiecare deputăție in frunte pe epsicopul respectiv. In urmă au fost primite felicitări de la numeroase instituțiuni, societăți și persoane particulare. Deputațiunele, care s’au prezentat cu felicitări au fost peste 60 Recepțiunea a durat 4 ceasuri. După recepțiune persoanele marcante au fost reținute la masă, pe care inaltul jubiliar a dat-o in trapeza cea mare a lavrei. La această masă au luat parte 300 de persoane, printre care s-au remarcat toți erarhii sosiți la Kiev, guvernatorii și reprezentanții autorității civile și militare din localitate. Primul toast a fost rîdiAcestei culturi nu i se cere capital de căt buna voință și dragoste și toamna intr’un an bun te vede d-zeu. Singurul județ din Moldova unde țăranii se ocupă cu cultura albinelor e Vasluiul. Cu 50 ani in urmă acest județ avea un venit colosal și numai din vînzarea mierei, și a ceroi care se exportau in țerile străine, căci nicăeri nu se cultiva cu mai mare îngrijire, ca la noi; aceasta bine înțeles cu 50 ani in urmă. Se sperăm că aceste 2 culturi, prin sprijinul guvernului, vor ajunge iarăși sursele de bogăție a țeranului român și țerei. BEL. mnrnm^mimmSiSmmSSSSmiimiSiilmSmmäSmSSmim^SBäBBMBäSmSäSmSSmmSKm expune deci numai o parte dinprinsele.* * * La multe din serviciile Căilor ferate există un prea mare lux de personal superior și lefurile ce se plătesc sunt prea urcate in proporție cu gradul funcționarilor și mai ales cu munca lor. Sunt servicii de acelea unde numeroși funcționari superiori stau degeaba luni întregi absolut fără nici o ocupație și încasează sute de mii de lei pe lună. Aceste funcțiuni vor fi suprimate aproape in întregime, deoarece starea finanțelor Statului nu mai permite lucrări mai importante și deci existența acestui serviciu al cărui budget e foarte mare, nu mai are rațiune. Serviciul de Studii și Constructions, care are iarăși un budget mare, va fi redus in mod simțitor tot pentru motivele pentru care se suprimă și serviciul lucrărilor noui. De la celelalte servicii vor fi reduse iarăși mai multe funcțiuni inutile și cari devin și mai inutile prin reducerea simțitoare a seriei de lucrări publice noui. S’a constatat că erau funcționari superiori cari incasau lofuri mari de la mai multe servicii, și tot din budget. Această stare de lucruri va fi i schimbată. Cazul d-lui Anghel Saligny care de la diferite servicii incasa peste șapte mii de lai pe lună, a atras atenția guvernului asupra acestui sistem care nu mai trebue tolerat. * * « Budgetul căilor ferate va fi astfel modificat ca veniturile acestei administrațiuni să acopere anuitatea ce Statul plătește la sumele împrumut pentru ea. Până acum, din cauza modului defectuos cum era budgetul întocmit, administrația căilorerate nu acoperea nici jumătate din această anuitate, din pricina luxului prea mare de personal și de jeturi mari. * * Budgetul cel nou al căilor ferate va fi începutul unei ere de reforme pe cari guvernul le va face treptat, așa că și această mare administrație sa fie organizată la fel cu celelalte administrațiuni publice, și să dispară anarhia de până acum. I In fruntea acestei importante administrațiuni se găsește un om competent, d. Em. Miclescu, fost timp îndelungat sub-director și deci în măsură să cunoască perfect toate anomaliile de la căile ferate. Posedînd aceste cunoștințe și inuită bună-voință și bună de muncă, dl. i Miclescu dă guvernului un prețios concurs în reformarea pe baze mai sănătoasa a cailor ferate. Lra. In Revue de Paris s’a început publicarea unui mare roman de Marcel Prevost, L EA, care va fi un adevărat cap de operă El tratează in mod magistral, și sub forma cea mai dramatică și mai variată multiplele chestiuni ridicate de mișcarea femenistă. For,cortul de carne. Față cu greutățile ce întimpina exportul de carne in Germania, se sta REPORTAUILU Cultura viermilor de matasd Un ordin al ministerului instrucțiunei, pune in viderea corpului didac ■tic rural, ca cultura viermilor de matasd ce cu 50 ani in urmă forma alături de cultura albinelor, sursa prin ■cipală de unde țara își scotea cea mai mare parte din venituri să fie reluate. In nenumărate rânduri ,,Evenimentul i s'a făcut datoria, arătând că aceste două culturi azi, au rămas lăsate in părăsire. Cine putea să impună locuitorilor de a se îndeletnici cu aceste culturi ? Desigur că numai guvernul. In acest scop ministerul instrucției acum 6 ani a inființat la M-rea Văratic o școală de sericicultură, unde învățătorii din întreaga țară sunt chemați o lună pe an spre a asista la cursurile ce se predau in sericicultură S'a observat că aceste cursuri au adus roadele cerute, căci mulți invăță ■tori au redeșteptat intre țerani gustul de a cultiva viermii de matasă. Pentru ca această cultură importantă să și ajungă adevăratul ei scop, are nevoe de o îngrijire deosebită; factorul principal in această cultură e dudul (agudul) cu frunzele căruia se hrănesc viermii, și care azi nu-i mai avem ca acum 50 ani. In acest scop, pepinierile statului cultivă mereu la duzi și pe care i distribue pe la școalele rurale unde se vor înființa mici pepiniere din care se va alimenta trebuințele locuitorilor. Acelaș ordin, ministerul instrucțiunei a dat și in privința culturei albinilor (apicultura), cultura cea mai ușoară și mai necostisitoare. EXTERNE Wilhelm al II în Anglia împăratul și împărăteasa Germaniei, au visitat Londra, fiind oaspeții împărătesei Victoria.Ei după o ședere de câteva zile în Londra, au plecat la Sandringham. După ce au luat rămas bun de la regină, ei au promis că la anul viitor vor mai veni. In Londra au fost găzduiți la Windsor. In Sandringham, împăratul și împărăteasa stau trei zile și sunt găzduiți de către prințul de Galles. De acolo se reîntorc la Berlin. Revolta de la Cluny. O revolta a elevilor de arte și meserii a isbucnit în școala din Cluny. Ministrul Millerand a trimis imediat pe inspectorul general ca să ancheteze faptul. Din ancheta făcută, rezultă că căușele acestei revolte sunt disposițiunile ultime cu prrivire la noile decrete asupra școalei de arte și meserii. O alegere in Germania O nouă victorie a fost repurtată de către socialiști in Bielefeld, din provincia Rhinului. La alegerile complimentare, care au avut loc pentru consiliul municipal a acestui oras, patru candidați socialiști au fost aleși, cu o mare majoritate, contra tuturor partidelor burgheze. ______. Necci. «tu uiți raii Guvernul a hotărit ca budgetul cailor ferate ce va fi prezentat Gamerilor zilele acestea să fie un budget care să corespundă nevoilor reale, iar un budget de lux și de fantazie cum au fost cele de pînă acuma. Intîrzierea in alcătuirea acestui budget a provenit tocmai din cauza noi refacerii lui pe baze noui. Nu cunoaștem incă toate modificările ce se aduc acestui budget, vom Jubilă! Mitropoliti Mi In ziua de 7 Noembrie, in toate bisericele orașului Kiev s’au săvirșit liturghii și te denoe, însuși mitropolitul Ioanichie a slujit sub biserica cinstitei Cruci din marea lavră Percesen, însoțit de Mihail, episcopul Moghilevului, episcopul Dimitrie rectorul academiei, episopul Silvestru, egumenul lavrei și de un mare număr de arhimandriți; în a doua biserică a lavrei a slujit Anastasie, episcopul Voronejului, însoțit de Ioanichie, episcopul de Lighiie și Serafim, episcopul Ostrovului și de mai mulți arhimandriți. In catedrala sfin .FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 155 ASCUNSE XVIII. Afacerea din Strada Carolinel Dar acuma îmi pare bine că te văd mai liniștit și dacă vrei să ieși apucăturile și gesturile d-tale nebunești, consimt să te ascuți. — Fii liniștită, n’am să-ți spun de cu o vorbă — Bine, Iulia poți să te duci acuma. Od d-nă făcu servitoarea îngrozită de o asemenea imprudență. — N’ai frică fetiț’o zise Pulcheria ; știe că ești in apropierea mea și nu va indrăsni să reinceapă. Și apoi nici eu nu-s tocmai adormită și el mă cunoaște că sunt o femeie care mă pot apara. Și vorbind așa luă de pe sobă o sulă mică. Iată asta ajunge ca să-i fac frică , căci e un laș. Dute fata mea și lasăne, iisă să nu te îndepărtezi cam mult cumva. Iulia eși. Pulcheria se așeza din nou pe divan reluîndu-și aerul ei obicinuit și jucîndu-se cu sula printre degete. Ei bine, vorbește d-le Dalissier zise ea intr’un mod grațios. Laurent stînd in picioare cu mănile încrucișate arunca asupra ei o privire cruntă și desprețuitoare. —- Te asigur că ești cea mai rea și mai crudă dintre egalele tale ! — Iaca, și cu ce ocazii îmi faci aceste complimente ? — Nu-ți ajunge, că ai căzut in randgul curtelanelor, dar incă vrei să le intreci. La urma urmei mă plictisești strigă Pulcheria rîdicîndu-se. Și aruncînd la rîndu-i ei ochii săi negri și se înteitorc asupra lui Laurent zise : — Ia ascultă ce-mi tot cauți acolo? că sunt o femeie întreținută, o fată degradată, perdută și cea mai rea dintre curtezane ? fie așa e. Și vrei tu ? te privește asta ? e treaba fea ? — Nu ! cît privește de mine poți să te ireci chiar in glob, numai dacă îți place. Dar lucrul pe care nu-l admite că tu să blamezi și să instulți pe o femeie cinstită ! Ce? această lepădătură care a eșit de aici, și care îți este metresă, e o femee cinstită ? Ah ! mă faci ca să văd o femee cinstită cum îi eu, și altele incă. Ah ! te rog taci, strigă Laurent, sau de nu, nu mai garantez pentru mine ! Și eu nici atîta, nici eu nu voi răspunde de mînia mea, răspunse ea cu o voce tare. Tu ești un mizerabil pentru că ai îndrăznit să-ți aperi metresa înaintea mea ! Și incă atuncia cînd o am in fața mea, nu-i voi svîrli infamia ta in obraz. Tu crezi se vede că nu mai am sînge in vine, nici inimă. Oh ! vezi că nu mă cunoști ! între noi există acum o ură de moarte ! Nu vorbesc de această fleanță, nu-mi pasă de dînsa ! dar tu care mi- ai desprețuit, torturat, imbătrînit ! Și între noi vorbind cine m’a făcut i cea ca sunt acuma dacă nu tu lai , șuie ! Dar mă voi răsbuna ! O ! da ! vai trebui să-ți răsplătesc odată pentru totdeauna răul care mi l-ai făcut ! El rămase mut și aproape îngrozit inaintea acestui acces de furie, cînd deodată ușa salonului se deschise. Emery intră. XIX. Emery rămase foarte surprins zărind-1 pe Laurent Dar ce insamnă acest zgomot ? și ce ați făcut aici d-le Dalissier. — Cea ce d-ta ai fi trebuit să faci d-le Suchapt, căci e datoria d-tale. — Datoria mea ? ’ — Fără îndoială. Cînd cinema își permite să insulte pe sora d-tale, cred că e de datoria d-tale mai degrabă decît a mea s’o aperi. Sora mea... Dar ce insamnă acest spirit. O întreabă pe d-na dacă e un spirit zise Laurent. Ți-o repet incă odată că sora d-tale a eșit de aici și d-na o insultase intr’un mod foarte nedemn cînd am intervenit. Dar e imposibil. Sora mea nici n’a pus piciorul aici. Și pentru ce, mă rog, n’ar fi pus piciorul strigă Pulcheria. Pentru că nu merit poate onoarea vizitei sale ? Sora d-tale a fost aici, și mi-am permis s’o primesc așa după cum merită. Nu i-a spricinuit tocmai mare plăcere, și mă cam supără asta. (Va urma).