Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)

1899-11-25 / nr. 1968

UN NUMĂR 10 BANI ANUL AL VII-leA No. 1968 ABONAMENTE: înainte pe un an . . . . Lei 24 „ „ 6 luni .... „12 „ „ 3 luni .... „ έn strein­ătate un an . . . „ 36 Un număr 10 bani EVENIMENTU REDACȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL“ STRADA LAPUȘNEANU No. 44 Iași. ■ M ~ M 1 ZIAR COTIDIAN­­ . L*_____________________________________________________________________________­K JOI 25 NOEMBRIE 1899 Rimneiuri, Inserții și Reclame Pe pagina 1 linia garmond Lei 4 II­­ „ „ 2­­ 1» V » , » IV ,? »1 »» IV »» » 1 ’ >1 n „ Manuscrisurile vechi nu te inapoiezc Un număr vechi 30 bani ADMINISTRAȚIA LA TIPOGRAFIA „EVENIMENTUL­ 4 HOTEL TRAIAN LA CATUL I-iu 50­25 S­U­U­A­R­­­U Ospiciul d­e la Socola Budgetul C. f. r. De la Consiliul Comunal Informații—Diverse Ospiciul de la Socola D. director general al serviciului sa­nitar caută să se impace cu pressa. Cetitorii noștri știu că a fost o vre­me, cînd aproape toți reporterii din capitală erau să se puie in grevă in­potriva d-lui director. D. director a înțeles că nu se glumă și cearcă a­­cuma să revie la sentimente mai bu­ne și ori chiar s’a lăsat a fi intervie­vat de confratele nostru Adevărul. Nemic mai lăudabil și noi unii fe­licităm din inimă pe d. director, care incepe să recunoască presei dreptul ce compoartă. Dar respunsurile date de d director au o importanță deosebită și datori suntem a le supune la o oare­care a­­naliză, înainte insă să dăm oare­care lă­muriri.* * * Adevărul a deschis o campanie pen­tru desființarea ospiciului de alienați ce se redică actualmente la Socola și înființarea unui aseminea mare ospi­ciu la București. Pentru susținerea tesei sale „Ade­vărul“ a adus o serie de argumente, la care noi in treacăt am răspuns. In intervievul seu cu un redactor de la Adevărul, d. dr. Obreja a dat ur­mătorul răspuns: Aci reproducem textual: — Sunt sigur, d­le dr, c’ați citit in­­tr'un număr trecut al ..Adevărului­ 1, un articol asupra celor doue ospicii, Socola și Mărcuța. — Da, am citit acel articol și recu­nosc c'ați avut mare dreptate. — Se spunea in acel articol că lo­calul ospiciului de la Socola e impro­priu destinației sale. — Eu am fost Duminică pentru a doua oară să văd acel local. Iată ce vă pot spune: Arhitectul, d. Săvulescu, a întrebuințat poate două­ milioane pen­tru ridicarea acelui local, de­și se pre­­văzuseră numai 900 de mii de lei. A­­poi împărțirea clădirei e cu totul ne­potrivită pentru un spital de nebuni. S'au făcut camere colosale și necores­punzătoare intru nimica cerințelor hi­­gienice. — .,Adevărul 11 cînd a vorbit despre clădirea acelui local, spunea că arh­i­­tectul a destinat o vastă sală in amfi­teatru pentru cursurile de alienație și adaugă că, localul fiind prea departe de oraș, studenții s’ar găsi in imposi­bilitate să urmeze cursurile d-lui pro­fesor care'și ar face acolo prelegerile. — Asta e drept, să presupunem in­să că ar merge studenții și la Socola la cursuri, dar pe cine să asculte. Un­de e profesorul special in boalele min­tale? Pe acel profesor nu'l avem și deci vezi d-ta, că sunt mai multe motive pen­tru cari sala de cursuri de la Socola e netrebuincioasă. In respunsurile date de d. director, sunt și părți ce merită o deosebită a­­tențiune. Iatăi o anchetă ar trebui instituită pentru a se vedea dacă un adevăr clă­direa ie atît de greșită după cum sus­ține d. dr. Obreja și atunci d. archi­tect Săvulescu ar trebui tras la răs­pundere. In ori­ce cas s’ar putea ve­dea dacă totul se pierdut și dacă nu se pot introduce modificări suficiente, pentru ca localul să se poată adapta menirei sale. In al doilea punct d. dr. Obreja lasă a se’nțelege, că se de prisos a se ri­dica un aseminea ospiciu la Socola, de­oare­ce profesorul special nu se va găsi in Iași. I Ie c’am hazardată afirmarea d lui , dr. Obreja. Căci la urma urmei­­ și d-sa se din Iași și ar putea perfect să ocupe catedra de boalele mentale, in care s’a specialisat, dacă nu cum­va dorește a se muta ospiciul la Bucu­rești, fiind­că d-sa s’a mutat acolo. Dar in această privință credem că ar fi timpul ca profesorii și studenții facultăței de medicină din Iași să-și spuie cuvîntul. Noi îi așteptăm pentru a reveni. * * * Pănă una alta ospiciul de la Socola complet­t ridicat merge spre complec­ta ruină. Sunt o serie de lucrări de terminat dar care au fost întrerupte din­­ lipsa de fonduri probabil. In primul rînd canalisarea trebue făcută de urgență, căci azi apa pătrunde in clădiri și se ruinează. Știm că guvernul se decis a realisa cele mai însemnate economii, dar pă­nă unde se poate. Și nu credem că pentru o neînsemnată sumă ce mai trebue să se lese in părăsire o clădi­re de milioane. _____________________N._ diază la direcția generală a serviciului sanitar mijlocul de a se fa­ce un export de carne și de vite in Italia Se crede iu reușită. Gluma Zilei. Un soț intră pe neașteptate și își surprinde nevasta in c­onv­esație crimi­­­nală cu un tînăr. El se înfurie și o in­cepe a Înjura pe soția necredincioasă care respunde, arătînd pe tînărul mu­safir . Dacă ai avea puțină demnitate, scumpul meu bârbățel, nu mi-ai face o scenă ca aceasta de față cu un Străin ! ____________ Moș Veveriță. Iată poesia imnului cintat cu ocazia jubileului de 25 ani a școalei pro­­fesionale B. F. R poesie compusă de d-na Sofia D. Ionescu :­ ­ M N Un sfert de veac tu ai luptat Pentru-al școalei noastre nume, Și munca ți-ai încununat Cu mari succese și renume. Facă bunul creator Tot cu față și tărie Pentru­ al nostru viitor Sănătoasă să te ție. Bunei noastre Președinte Mulți ani azi noi îi urăm Mulțumindu­i prea ferbinte Azi cu toate-o salutăm. Profile High­-liffe ? ? Ar putea trece la rubrica . Profile Uni­versitare'' căci ie și studentă, dar fiind­că n'o vezi de­cât in toate casele Hig-liffe din localitate, prefer s'o plui la această rubrică. Foarte drăgălașă și foarte simpatică. Mig­none, brună, délir­­­ă, temperament ner­vos, suflet bun , inimă duioasă. Caracter mîndru și­, in felul ei de a fi, totuși ie­de o modestie remarcabilă. N’are dușmani, dar... de ce oare nici mul­te prietene ? De­sigur de vină-i firea ei li­niștită și iubitoare de singurătate. Particular.­ O vezi in tot­de­auna când vremea-i frumoasă, seara, făcind o mică preumblare spre deal, sub privirea ochilor ochioși și așa de negri—ori, așa de negri ai eleganței sale ,,mamuți" . Și mai particular: Anul acesta a fost nu­mită profesoară. Tit că Ecouri și Noutăți Calendarul: 24 Noembrie Răsăritul soarelui: 7.22 Apus: 4.19 Timpul : variabil. Poli.Ura Consiliul comunal a votat aseară modificarea împrumutului pentru școli, ast­fel ca sa se plătească sur­e­e ce se cuvin antreprenorilor și să se continue lucrările de la Calea iia și Ripa gal­benă. Modul in care s’a decis efec­tuarea acestui împrumut, credem că va întimpina oare­care dificultăți in Par­lament, și vom reveni in aceasta pri­vință. Principiul in șis ie lăudabil, căci trebuesc găsite mijloace pentru a se plăti antreprenorii și in același timp trebuesc terminate Calcania și Ripa galbenă și a nu se lăsa să se ruineze milioanele deja cheltuite. — N. «.»» rv. uatHAta. amtaMita gagagagSMa­R*® Dramele Zilei Pisică ucigașa. Bătrina Jeremia Wainderman, in vârstă de 85 de ani, trăia singurică și retrasă in casa ei din marginea unei mădălăli. Cu dinsa ținea și o pisică, pe care o iubea foarte mult. Acum o săptămînă, noaptea pe cind dormea s’a intimplat următoarea dramă. Bătrina culcase lingă piep­tul seu, pe tovarășa pisică și cum dormea, mița observînd că stăpinei sale i se batea andrelele gitului și crezînd de­sigur că-i un șoarece sări la ea și cu ghiarele și gura o prinse și așa o ucise înăbușind-o. A doua zi se constată abia întimplarea. Nebuna. Emma Princis o tinără fată de 19 ani, nnebunise in urma unei certe ce o avusese cu logodnicul ei Marcel Blondin. Și pe cind se găsea singură în casă, se spinzură. LEAR, BUDGETUL. C. E. B­ I»« tei Sofii, din Kie­v, a slujit Vladimir mitropolitul Moscovei, însoțit de Vla­dimir, episcopul Nijnenovgorod, Ioan, episcopul Saratovei, Boris, episcopul Iamburgului, Kim­os, episcopul Aia­­verdei (Caucasia) precum și de nu­meroși arhimandriți, protoerei și pre­oți. In catedrala sfintului Vladimir din Kiev a slujit­­• Irineu, episcopul Podoliei, însoțit de Ioanichie, episco­pul arhanghelului Mihail, episcopul Kovenscului și de un numeros cler. In mănăstirea sf. Mihail a slujit ar­hiepiscopul de Tfebi Dimitrie, încon­jurat de Iacov, episcopul Kișîneului, și Antonie episcopul Cistopolei. In mănăstirea Bratțky, a slujit arhie­piscopul de Volim Modest și Gurie, arhiepiscopul Samarei. In mănăstirea sf. Neculai, a slujit Petru, episcopul­­ Smolenscului. In­i­rea . Pocrov a­­ slujit Justin arhiepiscopul Hersonului și Odesei. In biserica seminarului Pitirim, episcopul de Tula. La aceste ceremonii a luat parte un cler­am erou, venit din diferitele unghiuri ale Rusiei, în calitate de deputați spre a felicita pe ilustrul jubiliar. Solemnitatea a fost favori­­zată și de un timp minunat de fru­mos: încă din revărsatul zilei, zeci­­mele de mii de Kievani se îndreptau pe ulițele orașului, frumos împodo­bite cu stindard , spre diferitele bi­serici și­ mănăstiri, unde prelații, a­­rătați mai sus, aveau să liturghisesca. In Kiev, se adunase peste 50 de ar­hiepiscopi și episcopi In frunte cu mitropolitul Moscovei. La 12 ceasuri din zi, serviciul in toate bisericele, era deja terminat și toți prelații, deputațianele și autoritățile civile și militare se aflau in apartamentele palatului metropolitan. La carele 1 se începu primi­rea deputațiunelor. Cel dintâi primit a fost ajutorul aic­i­­procurorului sfintului Sinod, senato­rul V. C. Sadler, care a cetit înaltul rescript imperial și a prezintat jubi­­larului insignele de briliante ale ordinului sf. Andrei Gramat­i de fe­­licitare din partea sfintului Sinod, a fost cetită de mitropolitul Moscovei Vladimir, iar din partea consiliului permanent de instrucție de pe lângă­­ sf. Sinod, adresa de felicitare a fost prezentată de Serghie, episcopul Li­manului.­­ O deputațiune din partea societăței­­ palestiniene ortodoxă, a adus o adre­­­­să de felicitare din partea țarului Ni­­­­colai II, augustul ei președinte. Mai departe au adus felicitări: guvernato­rul general al Rusiei Mici, general-­­ adjutant, M. I. Dragomirov ; guverna­­­­torii de Kiev și de Gernicov ; episco­­­­pul Kim­on cu o deputațiune din partea exarhatului Caucasi­­i, episcopul Boris cu o deputațiune din partea mitropo­litului Antonie de St Petersburg. Du­pă aceia au adus felicitări deputațiu­­nele eparhiilor: Nijnenovgorod, Sura­­s­lovei, Tulei, Volonei, Hersonului și O­­desei, Tierilor, Voronejului, Podoliei, Moghilevuluui, Smolenscului, Cernico­­vului, avînd fie­care deputăție in frunte pe epsicopul respectiv.­­ In urmă au fost primite felicitări de­­ la numeroase instituțiuni, societăți și persoane particulare. Deputațiunele, care s’au prezentat cu felicitări au fost peste 60 Recepțiunea a durat 4 ceasuri. După recepțiune persoanele­­ marcante au fost reținute la masă, pe care inaltul jubiliar a dat-o in trapeza cea mare a lavrei. La această masă au luat parte 300 de persoane, prin­tre care s-au remarcat toți erarh­ii sosiți la Kiev, guvernatorii și reprezen­­­­tanții autorității civile și militare din­­ localitate. Primul toast a fost rîdi­Acestei culturi nu­ i se cere capital de căt buna voință și dragoste și toam­na intr’un an bun te vede d-zeu. Singurul județ din Moldova unde ță­­ranii se ocupă cu cultura albinelor e Vasluiul. Cu 50 ani in urmă acest județ a­­vea un venit colosal și numai din vîn­­zarea mierei, și a ceroi care se expor­tau in țerile străine, căci nicăeri nu se cultiva cu mai mare îngrijire, ca la noi; aceasta bine înțeles cu 50 ani in urmă. Se sperăm că aceste 2 culturi, prin sprijinul guvernului, vor ajunge ia­răși sursele de bogăție a țeranului ro­mân și țerei. BEL. mnrnm^mimmSiSmmSSSSmiimiSiilmSmmäSmSSmim^SBäBBMBäSmSäSmSSmmSKm expune deci numai o parte din­­prinsele.* * * La multe din serviciile Căilor fe­rate există un prea mare lux de per­sonal superior și lefurile ce se plă­tesc sunt prea urcate in proporție cu gradul funcționarilor și mai al­es cu munca lor. Sunt servicii de acelea unde nume­roși funcționari superiori stau de­geaba luni întregi absolut fără nici o ocupație și încasează sute de mii de lei pe lună. Aceste funcțiuni vor fi suprimate aproape in întregime, de­oare­ce starea finanțelor Statului nu mai permite lucrări m­ai importante și deci existența acestui serviciu al că­rui budget e foarte mare, nu mai are rațiune. Serviciul de Studii și Construc­tions, care are iarăși un budget ma­re, va fi redus in mod simțitor tot pentru motivele pentru care se su­primă și serviciul lucrărilor noui. De la cele­l­alte servicii vor fi re­duse iarăși mai multe funcțiuni inu­tile și cari devin și mai inutile prin reducerea simțitoare a seriei de luc­­­rări publice noui.­­ S’a constatat că erau funcționari superiori cari incasau lofuri mari de­­ la mai multe servicii, și tot din bud­­­­get. Această stare de lucruri va fi i­­ schimbată. Cazul d-lui Anghel Saligny care de la diferite servicii incasa peste șapte mii de lai pe lună, a atras a­­tenția guvernului asupra acestui sis­tem care nu mai trebue tolerat. * * « Budgetul căilor ferate va fi ast­fel modificat ca veniturile acest­ei administrațiuni să acopere anuitatea ce Statul plătește la sumele împru­mut pentru ea. Până acum, din cauza modului defectuos cum era budgetul întocmit, administrația căilor­erate nu acope­rea nici jumătate din această anui­tate, din pricina luxului prea mare de personal și de jeturi mari. * * Budgetul cel nou al căilor ferate va fi începutul unei ere de reforme pe cari guvernul le va face treptat, așa că și această mare administrație sa fie organizată la fel cu cele­l­alte administrațiuni publice, și să dispară anarhia de până acum. I In fruntea acestei importante ad­­­­ministrațiuni se găsește un om com­­­­petent, d. Em. Miclescu, fost timp îndelungat sub-director și deci în­­ măsură să cunoască perfect toate a­­­­­­nomaliile de la căile ferate. Posedînd aceste cunoștințe și inuită bună-voință și b­ună de muncă, dl. i Miclescu dă guvernului un prețios­­ concurs în reformarea pe baze mai­­ sănătoasa a cailor ferate. Lra. In Revue de Paris s’a început publi­carea unui mare roman de Marcel Pre­­vost, L E­A, care va fi un adevărat cap­ de operă El tratează in mod ma­gistral, și sub forma cea mai dramatică și mai variată multiplele chestiuni ri­dicate de mișcarea femenistă. For,cortul de carne. Față cu greutățile ce întimpina ex­portul de carne in Germania, se sta­ REPORT­AUILU Cultura viermi­lor de matasd Un ordin al ministerului ins­truc­­­țiunei, pune in viderea corpului didac ■­tic rural, ca cultura viermilor de ma­tasd ce cu 50 ani in urmă forma a­­lături de cultura albinelor, sursa prin ■­cipală de unde țara își scotea cea mai mare parte din venituri să fie reluate. In nenumărate rânduri ,,Evenimen­tul i s'a făcut datoria, arătând că a­­ceste două culturi azi, au rămas lă­sate in părăsire. Cine putea să impună locuitorilor de a se îndeletnici cu aceste culturi ? De­sigur că numai guvernul. In acest scop ministerul instrucției acum 6 ani a in­ființat la M-rea Vă­ratic o școală de sericicultură, unde învățătorii din întreaga țară sunt che­mați o lună pe an spre a asista la cur­surile ce se predau in sericicultură S'a observat că aceste cursuri au a­­dus roadele cerute, căci mulți invăță ■­tori au redeșteptat intre țerani gustul de a cultiva viermii de matasă. Pentru ca această cultură impor­tantă să și ajungă adevăratul ei scop, are nevoe de o îngrijire deosebită; fac­torul principal in această cultură e du­dul (agudul) cu frunzele căruia se hră­nesc viermii, și care azi nu-i m­ai a­­vem ca acum 50 ani. In acest scop, pepinierile statului cultivă mereu la duzi și pe care i dis­­tribue pe la școalele rurale unde se vor înființa mici pepiniere din care se va alimenta trebuințele locuitorilor. Acelaș ordin, ministerul instrucțiu­­nei a dat și in privința culturei albi­­nilor (apicultura), cultura cea mai u­­șoară și mai necostisitoare. EXTERNE Wilhelm al II în Anglia împăratul și împărăteasa Germa­niei, au visitat Londra, fiind oaspeții împărătesei Victoria.­­­Ei după o șe­dere de câte­va zile în Londra, au plecat la Sandringham. După ce au luat rămas bun de la regină, ei au promis că la anul vii­tor vor mai veni. In Londra au fost găzduiți la Windsor. In Sandringham, împăratul și îm­părăteasa stau trei zile și sunt găz­­duiți de către prințul de Galles. De acolo se reîntorc la Berlin. Revolta de la Cluny. O revolta a elevilor de arte și me­serii a isbucnit în școala din Cluny. Ministrul Millerand a trimis ime­diat pe inspectorul general ca să ancheteze faptul. Din ancheta făcută, rezultă că căușele acestei revolte sunt disposițiunile ultime cu prrivire la noile decrete asupra școalei de arte și meserii. O alegere in Ger­mania O nouă victorie a fost repurtată de către socialiști in Bielefeld, din provincia Rhinului. La alegerile complimentare, care au avut loc pen­tru consiliul municipal a acestui o­­ras, patru candidați socialiști au fost aleși, cu o mare majoritate, contra tuturor partidelor burgheze. ______. Necci. «tu uiți raii Guvernul a hotărit ca budgetul cai­lor ferate ce va fi prezentat Gameri­­lor zilele acestea să fie un budget care să corespundă nevoilor reale, iar un budget de lux și de fantazie cum au fost cele de pînă acuma. Intîrzierea in alcătuirea acestui­­ budget a provenit tocmai din cauza n­­oi refacerii lui pe baze noui. Nu cunoaștem incă toate m­odifi­­­­cările ce se aduc acestui budget, vom Jubilă! Mitropoliti Mi In ziua de 7 Noembri­e, in toate bisericele orașului Kiev s’au săvirșit liturghii și te­ deno­e, însuși mitro­politul Ioanich­ie a slujit sub biserica cinstitei Cruci din marea lavră Per­cesen, însoțit de Mihail, episcopul Moghilevului, episcopul Dimitrie rec­­torul academiei, epis­opul Silvestru, egumenul lavrei și de un mare nu­măr de arhimandriți; în a doua bi­serică a lavrei a slujit Anastasie, e­­piscopul Voronejului, însoțit de Ioa­­nichie, episcopul de Ligh­iie și Se­rafim, episcopul Ostrovului și de mai mulți arhimandriți. In catedrala sfin­ .FOIȚA EVENIMENTULUI* CRIMELE 155 ASCUNSE XVIII. Afacerea din Strada Carolinel Dar acuma îmi pare bine că te văd mai liniștit și dacă vrei să ieși apu­căturile și gesturile d-tale nebunești, consimt să te ascuți. — Fii liniștită, n’am să-ți spun de cu­ o vorbă — Bine, Iulia poți să te duci acuma. Od­­ d-nă făcu servitoarea în­grozită de o asemenea imprudență. — N’ai frică fetiț’o zise Pulcheria ; știe că ești in apropierea mea și nu va indrăsni să reinceapă. Și apoi nici eu nu-s tocmai adormită și el mă cu­noaște că sunt o femeie care mă pot apara. Și vorbind așa luă de pe sobă o sulă mică. Iată­­ asta ajunge ca să-i fac frică , căci e un laș. Dute fata mea și lasă­­ne, iisă să nu te îndepărtezi cam mult cum­va. Iulia eși. Pulcheria se așeza din nou pe di­van reluîndu-și aerul ei obicinuit și jucîndu-se cu sula printre degete. Ei bine, vorbește d-le Dalissier zise ea intr’un mod grațios. Laurent stînd in picioare cu mănile încrucișate arunca asupra ei o privire cruntă și desprețuitoare. —- Te asigur că ești cea mai rea și mai crudă dintre egalele tale­ ! — Iaca, și cu ce ocazii îmi faci a­­­­ceste complimente ? — Nu-ți ajunge, că ai căzut in ran­­d­gul curtelanelor, dar incă vrei să le­­ intreci. La urma urmei mă plictisești strigă Pulcheria rîdicîndu-se. Și aruncînd la rîndu-i ei ochii săi negri și se înteitorc asupra lui Laurent zise : — Ia ascultă ce-mi tot cauți acolo? că sunt o femeie întreținută, o fată degradată, perdută și cea mai re­a din­tre curtezane ? fie­­ așa e. Și vrei tu ? te privește asta ? e treaba fea ? — Nu ! cît privește de mine poți să te ireci chiar in glob, numai d­acă îți place. Dar lucrul pe care nu-l ad­mit­e că tu să blamezi și să instulți pe o femeie cinstită ! Ce? această lepădătură care a e­șit de aici, și care îți este metresă, e o femee cinstită ? Ah ! mă faci ca să văd o femee cinstită cum îi eu, și al­tele incă. Ah ! te rog taci, strigă Laurent, sau de nu, nu mai garantez pentru mine ! Și eu nici atîta, nici eu nu voi răspunde de mînia mea, răspunse ea cu o voce tare. Tu ești un mizerabil pentru că ai îndrăznit să-ți aperi metresa înaintea mea ! Și incă atuncia cînd o am in fața mea, nu-i voi svîrli infamia ta in o­­braz. Tu crezi se vede că nu mai am sînge in vine, nici inimă. Oh ! vezi că nu mă cunoști ! între noi există a­­cum o ură de moarte ! Nu vorbesc de această fleanță, nu-mi pasă de dînsa ! dar tu care mi- ai desprețuit, torturat, imbătrînit ! Și între noi vorbind cine m’a făcut i cea ca sunt acuma dacă nu tu la­­i , șuie ! Dar mă voi răsbuna ! O ! da ! va­i trebui să-ți răsplătesc odată pentru tot­deauna răul care mi l-ai făcut ! El rămase mut și aproape îngrozit­­ inaintea acestui acces de furie, cînd de­odată ușa salonului se deschise. Emery intră. XIX. Emery rămase foarte surprins ză­­­­­­rind-1 pe Laurent Dar ce insamnă acest zgomot ? și­­ ce ați făcut aici d-le Dalissier. — Cea ce d-ta ai fi trebuit să faci d-le Suchapt, căci e datoria d-tale. — Datoria mea ? ’ — Fără îndoială. Cînd cinema își­­ permite să insulte pe sora d-tale, cre­d că e de datoria d-tale mai degrabă de­cît a mea s’o aperi. Sora mea... Dar ce insamnă a­­cest spirit. O întreabă pe d-na dacă e un spi­rit zise Laurent. Ți-o repet incă odată că sora d-tale a eșit de aici și d-na o insultase intr’un mod foarte nedemn cînd am intervenit. Dar e imposibil. Sora mea nici n’a pus piciorul aici. Și pentru ce, mă rog, n’ar fi pus piciorul strigă Pulcheria. Pentru că nu merit poate onoarea vizitei sale ? Sora d-tale a fost aici, și mi-am permis s’o primesc așa după cum merită. Nu i-a spricinuit tocmai mare plăcere, și mă cam supără asta. (Va urma).

Next