Evenimentul, iulie-septembrie 1901 (Anul 9, nr. 132-203)
1901-07-22 / nr. 148
No. 148 mic, fără să te întrebi dacă îi dăi mijloace sau nu b), că Conservatorul de Iași e neconsiderat față cu cel din București. Luați lista catedrelor, cetiți budgetul și veți vedea risipa de la București față cu stîrcenia de la Iași. A nu prevedea fonduri pentru o producție anuală, insamnă că ai tăiat craca chiar care manține Conservatorul. Nu mai punem în socoteală motivul personal al d-lui Caudella, care deși foarte puternic pentru d-sa, dar n’are a face cu ținuta d-lor liberali : de a se preface că țin la Iași, îi doare inima pentru așezamintele lui, cînd colo insă le face să moară de inaniție. -EfflGIB*Cronica Milei '■ [UNK] [UNK] [UNK]* ■ • ' ' '• ' •' . • Barometrul e staționar, la e senin.... '. ,767, iar cerul Din cauza abundenței de materie, anunțăm pentru numărul viitor continuarea foiletonului „Misterele Iașilor“. Iată bulelinul,atins sferic pe ziua de astăzi. Temperatura:.« grade centigrade 2 Mj, la miezul nopței. — 23 Iu. 7 ,ore diminețiia, 1—$9 la 12 ore ziua la umbră. ¥ învățătorul Stupcanu din comuna Coarnele Caprei a fost amendat cu sleara pe 5 zile pentru că n’a triultimul trimestru,.mis revizoratului tabelele statistice pe .. . ¥. Autoritățile urmăresc pe individul Rusu Pintilii dezertor din compania de pompieri din Vaslui. "Numitul, se zice, că ar fi autorul unui însemnat furt săvirșit in prejudiciul unui dn. ofițer din acel oraș. )( Aflăm cu plăcere că Marți a avut loc logodna dragalașei și inteligentei d-re Schorf fiică d. I. Schorr, cu d. dr. inginer-chimist B. luster, energicul comptabil de la fabrica de zahar din Roman. Cu prilejul acestei logodne a avut loc o frumoasă serbare familiară, la care au luat parte multe familii dintre cele mai distinse din Roman. Toate urările noastre de fericire tinerilor logodiți. IBS Serviciul veterinar al județului Iași a luat excelente, măsuri de a tuberculiniza toate vacile lăptarilor, spre a se diagnotiza în mod sigur diferitele bolale „în scopul garantărei sănatăței consumatorilor din oraș. Ministerul instrucțiunei a făcut cunoscut prefecturei noastre de județ, să dee tot concursul societăților culturale sau economice, ce au început a se Înființa in judații si UBltCA VALATOUILOR Otel Troian : Q. Pilat, propr. Dorohoi , Th. Vasilescu, propr. București ; Al. Constantinescu, propr. București; Al. Prasa, militar Botoșani; Al Sangeorges, propr. Botoșani. i ¥ Eri fiind o mare sărbătoare la Monastirea Neamțului, s’a oficiat un serviciu religios cu o deosebită pompă, de către starețul sf-tei M-ttri Veniamin Nițescu, înconjurat de întreg clerul Mairei. La această slujbă a luat parte pe lingă soborul și vizitatorii aflători in Monastire, un mare număr de săteni din Pipirig, Rișca, Vînători, Humulești, Borona etc. In timpi slujbei corul reuniunei corale din Iași a intonat mai multe imnuri. După sfirșirea stei liturghii toți sătenii au ospătat sus la arhondaric, în urma măsurilor luate din timp de către Sf. Sa părintele Daniel Tomescu care pentru înțelepciunea și bunătatea sa, să bucură de o mare simpatie din partea tuturor acelora care au avut prilejul să-l cunoască. D-l Herșeu Moisă, din strada Socola No 63 pe cînd tăia niște lemne, despicătură sărind în sus, l’a lovit în cap cu atîta putere nu cit nenorocitul bătrân, a picat la pămînt în nesimțire. Tramvaiurile No. 8 și 19 în str Anastasie Panu, prinzînd la mijloc o căruță a d lui M. Aronovici din Hirlău și alta a d-lui Daniel, le-au răsturnat sfărmîndu-le în mai multe Ambii conducători ai căruțelor au scapat ca prin minune de la o moarte sigură. In urma unei noi disposițiuni, nu vor mai fi admiși pentru a emigra decit numai bărbați. Precum se știe plnă astăzi d. Auerbach admitea și femei cu doi copi. Noua dispozițiune a fost luată în vedere că societatea „Ica“ să poată mai ușor dispune de aceste brațe imediat ce ajung în America. Camera de comerț în curînd va înainta Ministerului domeniilor, raportul privitor la mișcarea și istoricul iarmarcacelor mai însemnate, ce au loc în cursul anului în județele Iași F&lciu, Roman și Neamț. m EVENIMENTUL 1901 ^oemina Continuu cu sfatul cum să-și îngrijească podoaba capului și frumoasele prune. Pentru ele, acelaș lucru ca și pentru blonde, spălarea părului în fiecare săptămînă, cu apă de ploaie. Nu este exact că aceasta dăunează, din potrivă. La urmă însă să și-l clătească cu un ceai de frunză de nuc căldicel. In acest chip parul va păstra culoarea neagră și va căpăta și o lucire frumoasă, dacă va fi puțin uns cu pomadă de măduvă de bou a cărei mod de preparare o vom da într’un număr viitor și care ajută foarte mult la creșterea părului. Părul castaniu e bine a-1 spăla întotdeauna ca și pe cel blond, cu apă leșiata și ceai de romaniță, dar voi vorbi de el în numărul viitor, în special. Miss Solan Evenimentul în provincie Dhi Darohoi D’ale colectiviștilor.—Am promis cititorilor noștri, un rezumat de lucrările făcute de prințul D. P. Moruzi, in baza cărora s’au încheiat cele două împrumuturi,—azi ne vom achita de această promisiune, cu prisosintă. Județul a votat două imprumuturi , unul de 300.000 lei, pentru construirea palatului administrativ pentru care d-l Moruzi a luat măsuri ca să nu lase nimic de dorit în cea ce privește modul de a construi și în care la 1899 autoritățile administrative erau deja instalate in el. Comisiunea de ingineri care au fost însărcinată de guvern pentru primirea provizorie, și definitivă, a palatului administrativ, toți au declarat că în nici o parte a țarei n’au văzut o lucrare mai solidă, mai complectă și maieftină. Al doilea împrumut votat a fost de 600,000 lei pentru drumuri, din care d-l Moruzi a realizat 100 000 lei. Cu acești 500.000 lei d-l Moruzi a efectuat următoarele lucrări: S’au deschis trei cariere de piatră, de o mare bogăție, și care exploatate în mod sistematic cum d. Moruzi a știut să le exploateze împreună cu pietrișul rîurilor, sunt suficiente pentru toate șoselele ce sunt de făcut pe mulți ani încă și pentru întreținerea celor existente. Aceste cariere sunt cele de la Hudeștii-Mari, care sunt aproape inepuizabile și care au procurat deja 15,150 de metri cubici de pietriș . De asemenea carierile de la Manoleasa, au procurat deja 11,000 m. cub. de petriș, de la Ibănești care au procurat deja peste 10 000 m. cub. de piatră sfărmată. La aceste cariere, piatra s’a sfărmat de concasori aduși de d-l Moruzi, din Anglia și instalați pe la cariere și care de altfel au dat rezultate admirabile. Tot d-l Moruzi a adus un conpresor cu aburi, cu care s-au presat șoselele făcute, a adus o locomotivă rutieră care servea la transportarea și purtarea concasorilor, o casă mobilă care servia de locuință personalului mecanic în timp ce se lucrau șoselele, un vagon de transport a roatelor de schimb pentru concasori de o capacitate de 5000 k. și care se transporta cu cutierile. Și ce s’a ales din toate astea pe care d-l Moruzi știa atît de bine să le utilizeze ? Mai mult, s’a instalat drum de fier de „couville“ pe o întindere de 10 km. cu vagonete, pentru transportarea pietrișului sfărîmat de concasori Tot acest material a fost lăsat de d-l Moruzi în perfecta stare de a fucționa, și acum, de la Februarie, sub colectiviști, se găsește împrăștiat în tot județul. La 1900, la închiderea campaniei de lucru a acelui an, s-au constatat următoarele șosele construite și reparate sub dl. Moruzi, în timp de șase ani. S’au efectuat 75 k. m. 100 m. de șosele județene, 405 k. m. 465 k. m. șosele vecinale și 861 k. m. 900 m șosele comunale. Tot sub d-l Moruzi s’au executat 188 de poduri între care podul de fier de pe „Jijia“ de la bariera Trestiana, de o singură arcadă de 31 m. deschidere, care a costat 112.000 lei. Acest pod a fost construit într-un mod atît de solid și frumos că ar putea servi de model multor județe din țară. Restul podurilor sunt de diferite deschideri ,de la 34 m. și pănă la 20 deschide, de poduri, de șosele, printre care unele de piatră, altele de tuburi „Monice“ și în fine de lemn. Acum, după ce ne-am justificat pe deplin cu cei cîțiva bîrfitori colectiviști grupați în jurul fondurilor secrete ale Liberalului, ne întrebăm ce-au mai rămas din acuzațiunile și infamiile îndreptate înpotriva prințului Moruzi, de către acești mîzgălitori cotidiani ? ..Și acum am dori să știm și care acțiunea actualului prefect Văsescu, pe care o cunoaștem numai în parte. Știm că s’au cazat opt... movili, pe șoseaua Havîrna-Criwșca, zilele derestație, până azi, au fost pierdute fără a se profita de ele, compresoul ne mai putindu-se mișca e ținuta reformă, iar concasorii sunt transportați din loc in loc și lăsați a se rugini prin șanțuri, ci pentru materialul drumurilor de fer do .,cu oviile“ puțin din el mai există căci a știut că cea mai mare parte e întrebuințată ca pirostei cu ajutorul cărora țaranii își fierb apa din cazanele în care’și fac mămăligă pe cîmp. De la Iași. ¥ Din pl-rea Neamț Iată lista complectă a vizitatorilor Mănăstirei Neamț , din Iași familiile :■ Gr. Buțureanu, Ioan Huber, D. Profiriu magistrat, profesor D. Boroianu, magistrat Em. Gernătescu, inginer I. Cazaban, profesor Em.Constantinescu, ing. Borban, prof. Gh. Buțureanu, d-na Lucia Donici, Eliza Conta profesoară, Ruxanda Atanasiadi, Anna Conta Chernbach profesoară, revizor școlar Săchilărescu, d-na Florica Xenopol, d-na Micu Gh. Neculcea, Maior Vrabie, Smaranda Racovița, Alex. Checais, C. Severin, cap. Ciocan, Eleonora Bîrzu, Natalia Ciment, R. Ralle, Nec. și Gh. Cristea, Maria dr. Gălușescu, Cleopatra Atanasiu, Ana Gheorghiu, Gh. Stanislau, N. Gaicu, G. Dobiaș, Ilie Zaharia, C. Georgescu, Maria Vidrighin, Elena Sterian, Cristea Nicolau, Ecaterina Manolache, d-ra .Jeana Columb, d-ra Cornelia Stoica Gh. Botez (Gordon), d-ra Rabette Botez, Iorgu Tisescu, Ecaterina Caramfil, Zamfira Gheleme,C. D. Gălușcă, E. Grudhol, A. Enghel, L. Pșepelinschi, R. Suțu, Buzesichi. Din București familiile : loan Niculescu, Eleonora Tassu, căpit Zăhărescu, B. Cosmulescu, Elena Nicolau, Diru Mateescu, P. Peltechi, I. Erban. Din Brăila familiele: Fr Mayer. Din Focșani familiele: Maria Neuvirth. Din Ttcuși familiile: loan Stamate, Darie Donici, cop. Bombeanu, d-ra Clemence Șendrea, d-na Lucreția Rișcanu, C. Strătulat, Vas. Vartan, V. Popovici. Din Roman : D na Natalia Crețanu, Cristea Solomon, Maria Constantinescu, Lucas Botușkan, Bogdan Pruncă, Simion Pipp, Roza Pabic. Din Tg-Frumos faraiba: G. Vlaicu, d ra Anna Popescu. Din Cernăuți familia: Josef Moraraș. Din Bacău familiele : Gh. Boldur Lățescu, Raluca Sturdza, Toma Rafael, D. Patrașcanu, Maria Petcu, Maria Sturdza. Din Botoșani familiele: maior Georgescu, Elena Podboischi, Diacon Cernescu, Maria Iordăchescu. Din Craiova familiele: Gh. Păltinescu Din Piatra-N. familiele : Murguleț, A. Zaharia, Gh. Covrig, T. Apostolin, Leon. Popovici. Din Vaslui familia A. Vasiliu. Din Bîrlad familiele : Gh Alexandrescu, Ștefan Cassian, V. Știubeiu. Din Dorohoi familia Gavril Popp. Din Pașcani D-na Profira Vameș. Din Ștefănești d. loan Hancu. Din Cristești d-na Elena Cernescu * * * La 27 Iulie, Vineri se va serba cu o deosebită pompă la Mânăstire Te- Deumul pentru aniversarea nașterei I. P. S. S. Mitropolitului Iosef Naniescu. ** * Cu ocazia sărbătorei de Vineri 2^ Iulie, Profetul Sf. Ilie, s’a împărțit ca în fiecare an, miere la călugări și la oaspeții Monastirei. ** * La sfirșitul lunii acesteia va avea loc obicinuita serbare, la Războeni, ce are loc în fiecare an, în memoria marelui și neuitatului Voevod Ștefan cel Mare și a luptei de la Valea Albă, din anul 1476, Iulie 26 (după cronic. Ureche).* *JC Simbată 4 August 1901, va avea loc, in localul școalei „Arhimandritul Nicolau“ din comuna Vînători, județul Neamț, un Bal dat în folosu „Școlarilor sărăci“. Multă lume din Monastire va participa la acest bal.* * * Timpul e variabil. Cind e senin, frumos, descrețind și fruntea celor mai posomoriți, cînd a urît, întunecînd fețele celor mai veseli. * * * Excursiunile se țin lanț. Mercuri 18 Iulie, au plecat un grup de cițiva tineri, îndreptindu-se spre Secul, Sihăstria, Sihla. Un alt grup de excursioniști au plecat in noaptea următoare, spre Durău, de unde se vor sui pe Ceahlău dacă va fi timp frumos. De aici se vor duce cu tramcarul la Borszec.* * + Ciocletul. Și de ce să nu fie , crochetul"“ distracția cea mai plăcută ? De dimineață și pănă’n seară, vezi „cercurile“ aranjate pe locul din fața „Aghezmatorului“ , de dimineață și pănă’n seară se poate întimpla ca .. neștiutorii să se.. împedice de cercuri și să se supere pe „poarta“ cum o numesc ei. Crochetul, acest joc atît de căutat aci, își are, insă, și cîntecul seu. Aci sunt mai multe serii de jucători. Cele mai principale sunt trei; cu toate că, numai în două părți se poate uca „crochetul“. Așa, într’o serie și pe locul cel mai bun pentru acest joc, joacă gentilele dre Buțureanu și Porfirin, cu cîțiva cavaleri. In altă parte joaca de asemenea gentilele dre Atanasiade și Niculescu. Ambele serii de jucători, sunt cele mai pasionate. In altă serie - mai rară însă—joacă cu puțin gust pentru joc d-rele Cazaban, Huber, d-na Tassu—și cavaleri bineînțeles. Și cite, discuții și cite vorbe nuși au rostul lor dorit. Vin și ceasurile 7 și crochetul nu iea sfirșit. De amînat nu se mai amină, cum nu s’au mai amînat și discuțiile. Quietul . Din Vaslui Primarul P. V. Ieremiade din localitate, s’a pretins că e om cinstit, însă data aceasta cu ocazia venirei ocultei la crimă a trebuit să-și dea un petic imitînd pe colegii săi și iată cum : La 16 Iulie curent ora 7 dimineața din ordinul d-lui primar, sergentul pompier Lascu C., soldații Budan V. Budan L, guardul Dimitriu cu un furgon de un cal (Marița), sub comanda neadormitului comisar comunal Erimu Gh. s’au dus la via fostă a d-lui I. Costinescu, unde au lucrat toată ziua, întorcîndu-se la cazarmă la ora 10 din noapte , iar la 17 ort. s’a dus la lucru total acelei vii guardul Dimitriu și soldații Ion și Vasile Budan stind pînă astăzi 20 ort; nu se știe poate se vor duce și de acuma înainte. —Acești oameni sînt plătiți pe comună pentru paza orașului de incendiuri, iar nu detașarea lor la serviciuri particulare, depărtare de cinci kilometri lăsînd orașul a voea întimplărei. Bine ar fi ca onestul primar (căci așa zice dînsul) a nu se mai înlesni de oamenii comunei. Rugăm tot odată, pe d-1 Ministru , de Interne, ca leafa acestor oameni ■ să se treacă în comptul vinovatului. In numărul viitor voiu arăta despre apucăturile arhitectului comunei fără diplomă, feciorul primarului. Țepeș N. B. Cum se vede, domnu, Cugler face școală,—singura școală, pe care o face. Din Huși Schimbarea prefectului.—Ce’i cu dimisia primarului ? — Abuzuri la comună. Se vorbește cu multă inzistență, in cercuri in măsură de a cunoaște culisele și meschinăriile politicei locale, despre schimbarea d-lui General Catargi, actualul prefect de județ. E vorba ca d-sa, persoană care participase în trecut la marea politică (?) a cercurilor inalte liberale, și care acum e redusă la neînsemnatu rol de zapciu al unui județ fără însemnatate prin pozițiunea geografică și prin activitatea poitică, să-și recapete intrucîtva rolul de odinioară, trecind ca ministru plenipotențiar la Belgrad. In locul d-sale va fi numit simpaticul deputat Alecu Rișcanu, pentru a se accentua și mai mult față de cetățeni influența la centru a grupului doctorului Munteanu, precum și a se pune în valoare aptitudinile și talentele ascunse, ale acestui june deputat, căruia, doctorul, ca om serios și bine însuflețit pentru patrie și neam, ii pregătește succesiunea. * S’a publicat printr’o corespondență anterioară despre dimisia doctorului Munteanu din demnitatea de primar și s’a zis, că demisia i-a fost respinsă. S’a mai zis că doctorul demisionase pentru a face loc tinărului și simpaticului deputat și avocat, Irimia Gheorghiu, pentru a se traduce în fapt maxima: „Tinerii la treabă și bâtrîmii numai ca sfătuitori !* A fost pur și simplu o farsă, precum fusese farsă și întreaga campanie electorală comunală, cînd dădea doctorul și cei din jurul seu ca viitor primar pe d. Irimia Gheorghiu. Doctorul a fost constrîns se uzeze de acest truc, căci altfel risca să piardă alegerile comunale. D-nu Gheorghiu avea rude alegători in colegiul I. comunal, avea o serie de amici personali și multe simpatii. A indica alegătorilor ca viitor primar pe doctorul, care dăduse in rîndul trecut dovezi de revoltătoare nedestoinicie, ar fi fost a stirni o adevarată furtună. După reușită d. Gheoghiu a fost tras pe sfoara și s’a ales primar drul Munteanu, pretextînd că lasă timp vre-o două luni d-lui Gheorghiu pentru a se iniția și apoi îi va ceda locul. Pe de altă parte pentru ca fineța să nu stîrnească o indignare printre alegători, de care în curind poate avea nevoie, a înaintat dimisia in chestie, și a plecat la București pentru a stărui ca să i se respingă. ** * Consiliul a decis, fără răci o nevoie, pe vremuri in care lofile funcționarilor sa plătesc la 5 luni și lada e sechestrată, să facă o nouă stradă prin ograda bisericii situate între îasă și berăria d-lui Mănăstireanu. Pentru complectarea acestei așa zise lucrări de utilitate a trebuit să expropieze și o grădiniță a comerciantului Pivniceriu. Pretextul a fost a se înlesni și mai mult comunicația cu hala. In realitate nu se nici aceasta, nici prostia, cauza care a determinat pe consiliul comunal, ci dorința de a lovi în d Pivniceru, care are concurență prin cofițeria sa și serea ce vinde in grădiniță expronată, situată față în față de berăria Hînăstireanu. In adevăr Hala comunica cu centrele cele mai locuite și cu stradele cele mai frecventate prin patru străzi foarte apropiere. Noua stradă nu leagă nici un centru cu Hala în afară de berăria in chestie și două case învecinate cu ea ; strada berăriei în această parte avînd o lungime de vre-o 30 metri, dă imediat într-o stradă dreaptă ce duce mai dirct la Hală și pe care, chiar cei trei patru chiriași ce locuesc iu ea au drumul mai apropiat decît prin noua stradă. Să fie oare făcută pentru a lega strada Ștefan cel Mare cu piața halei ? Apoi această stradă are o comunicație mai directă cu piața Halei, pe dinaintea magazinului Sandovici. Ca să se vadă inutilitatea nouei străzi e de ajuns a spune că pentru a da in piața halei din strada cu care o legi e tot una să apuci pe din fața prăvăliei d-lui Pivniceriu pentru a ajunge la Hală, ca și cînd ai apuca pe din dosul acestei prăvălii și prin ograda bisericei, cum se face prin proectul în chestie. A uni hala cu această stradă prin ograda bisericei, este dacă se ține samă de topografia stradei aceleia, a expropria pe Pivniceriu fără folos pentru public și a-1 lovi în comerțul seu. 19 iulie 1901. Din Pașcani O sinucidere. Așează pe la oarele 10 de noapte o lume numeroasă staționa înaintea caselor d-lui Romanescu. Cînd m’am dus acolo am aflat trista veste că d-ra mai mare a d-lui Romanescu s’a sinucis, trăgîndu-și două gloanțe de revolver în partea stingă a inimei. Moartea a fost instantanee. Sosind dl. dr. Stănescu și dl. subprefect Vasiliu au putut constata moartea. Cauza acestei sinucideri nu se cunoaște. Din svonul public reesă că o soră mai mică a sinucisei măritindu-se după artistul Penel din Iași, a inspirat atîta gelosie nefericitei că a determinat’o să și curme firul vieței așa de tragic. O crimă. Joi 19 Iulie dup asfințitul soarelui, niște indivizi au calcat casa paznicului de la cimitirul „Eternitatea" și după ce i-a luat suma de 22 lei ce-i primise ca salar, l’au bătut intr’un mod îngrozitor și fegindu-l cu o funie l’au trîntit pe pat iar pe soția acestuia au ștrangulat’o cu o birneață. A doua zi dimineața răspîndindu-se svonul crimei dl. sub-prefect Vasiliu însoțit de dl. Popovici șeful secției și jandarmii Ciocan și Tescu au s sit imediat la fața Picului încheind cuvenitul proces-verbal. Parchetul a fost avizat. Tereanul: Astăzi s a achitat lofurile profesorilor de la Liceul Național. in Marele iarmaroc care va avea loc în Roman la 0 August primite a fi din cele mai strălucite. In fiecare zi au început să sosiască comercianți din întreaga țara. Se prevede și sosirea unui mare număr de comercianți ruși, italieni și germani. ¥ Stimate Domnule Redactor ! Se vede, că întrebarea mea, apărută acuma vreo citeva zile în jurnalul „Evenimentul*" a stârnit furia domnului Cugler, căci altfel nu’mi pot explica onoarea, ce mi să face de „Liberalul“, de a se ocupa de persoana mea și de a publica opiniunea unui mare arhitect despre arhitectura palatului defunctului Principe Gr. Sturza Bartă-mi domnule Cugler, dacă lipsind 4 ani din Iași nu cunosc sistemul Domniei-Tale de drenaj, dar un lucru îl știu, că nenorocitul oraș, in timpul din urmă, a fost supus la diferite sisteme proaste, care au dat un rezultat dezastres. Nici Domnia-Ta domnule Cugler, ca inventator, nu ești cruțat de obiceul sumei civilisate, de a supune invențiunea Domniei-Tale unei comisiuni de oameni speciali, înainte de a o pune în aplicare, pentru încercare, pe spatele comunei;—și cred, că ar fi fost mai nimerit de Domnia-Ta, de a te folosi de „Liberalul“, care iți stă, cum se vede, la disposiție pentru orice lucru copilăresc, pentru a publica în el chestiunea științifică a sistemului de drenaj-In ce privește critica apărută în ziua de vineri în jurnalul „Liberalul“ respund numai, că sunt mindru de laudele, ce am cules de publicul din București în general, dar cel mai important lucru pentru mine este că am la disposiție acte, care dovedesc, că reposatul Principe era foarte incintat de modul în care îi am executat ideile sale, și aceasta îmi prețuiește de mii de ori mai mult, decît lauda acelui așa-zis arhitect, care a văzut fluturi și păreri pe păreți, (adică să retie că a vrut să spui vulturi și amorete, ca coronamente). Mai complect , cu ceva cele aratate mai sus sunt absolvent al școalei speciale de arhitectură de la politehnicul din Viena și am predat în științele mele la fosta Viena, astfel că am fost delegat să conduc mărețele clădiri a Metropolitului din Cernăuți, la a căror planuiri am și conlucrat la Vienna, arhitectul: lnlia Knlnicka. ¥ Mișcarea Economică Acte de notariat Carol Unter, prezintă procura ce dă d-lui Dr. Gherman Unter. No. 1451. M. Margulies, prezintă o scrisoare de angajament ce o dă d-lui G. Neidlingher. No. 1454. Tătarii Gh. vinde Iordachi Lazur un imobil (pămînt rural) din com. Stanita, jud. Roman, cu preț de 1500 lei.—No. 1449. Bălan Alexandru, vinde Gh. Luncașu un imobil jud. Iași cu preț de 400 lei.—No. 1450, Ire Grünberg, vinde Abraham Ghinsberg un imobil (casă) din Iași, str. Armeană No. 5 cu preț de 20000 lei. No. 1452. Chirila Dimitrie și Ruxanda, vind Ecaterina Turcan, un imobil Iași, cu preț de 950 lei. No. 1453. Sofia Sofrocescu, vinde Tanasa și Leontina Popescu un imobil, comuna Buciumi No. 90, jud. Iași cu preț de 2200 lei. No. 1455. ♦ Recolta — Astăzi prețul griului . In scădere, față cu ziua de eri. Cauza e ridicarea cursului pe piețele Americane. Prețul griului variază între 1160 și 1200 lei vagonul. Prețul rapiței e din cele mai ridicate. — Ni se scrie din Roman că recolta din acest județ e din cele mai frumoase. Griul e de o calitate superioară , bobul uscat și plin mai ales griul roșu superior celorlalți ani. Porumbul superb pretutindeni. Societatea »Creditul Roman“ a cumpărat din Roman zece vagoane răpită cu 2350 lei vagonul pe bani gata și să nădăjduește că prețul va mai crește încă.* Diverse — Retrăgindu-se scutirile de vamă pentru importul materiilor prime necesare In fabricațiunea luminărilor, ne putem aștepta la o scumpire a luminărilor de steariugi. Ziarele străine anunță că panica la bursa din New York continuă din cauza știrilor privitoare la proasta stare a recoltei porumbului din Statele Unite. Raportul arată că din cauza prea marilor călduri recolta este foarte slabă. In urma acestor știri acțiunile căilor ferate, cari au făcut mari angajamente de transporturi de grâu și de porumb in vederea unei bune recolte, precum și acțiunile companiilor de navigație maritimă, cari transportă cereale in Europa, au scăzut foarte mult. In urma panicelor din cele din urmă zece zile foarte mulți mici capitaliști au perdut aproape tot avutul lor. La 6 August urmind a se ținea in Roman iarmarocul anual cu obor de vite, autoritățile competente fac cunoscut acelor, care vor aduce spre vinzare la acest iarmaroc vite sau producte animale brute, să fie însoțite de actul de proprietate și certificatul de proveniență cerut de regulament. Copii mai mici de 11 ani, cari vor fi absolvit patru clase primare, vor trebui să ceară dispensă de vârstă ministerului cultelor pănă la 20 August, pentru înscrierea in licee și gimnaziu. Cererea de dispensă va fi însoțită de actele de naștere și de studiu. ¥ dUcolativant Doamna ***, Albeață filială, Ochi negri, gură mică , O rece efigie De marmoră antică, Incîntâtoare totuși Cu boiul ei subțire, Cu grație felină Ce-o are în privire. Un semn de distincțiune — Și singurul ce-l știu: In mîndrul ei păr negru A nins de timpuriu. Aldebaran. * Glumanițel Tandală se’ntilnește cu Păcală și, intre altele, spune: — In clipa asta un individ a dat o palmă altuia. Doamne ce palmă! N’am mai văzut așa palmă. — Era cu adevărat tare ? — Ba bine că nu! Crede ce’ți spui eu, pentru că palma am primit’o eu.